Publicat: 1 Februarie, 2012 - 08:45
Corespondență de la Bruxelles

Evoluţia democraţiei din România crează îngrijorare la Bruxelles, dar singurii care îi pot sancţiona pe cei de la putere sunt cetăţenii, prin vot democratic, susţine liderul grupului S&D din Parlamentul European, Hannes Swoboda. 

Swoboda a participat marţi la Bruxelles, împreună cu liderul liberalilor din PE, Guy Verhofstadt, la o dezbaterea cu tema ''Democraţia română. Abuz politic şi reacţia cetăţenilor'', organizată de cele două grupuri politice din forul legislativ european.  Clasa politică din România a fost reprezentată de preşedintele PSD, Victor Ponta, preşedintele PNL, Crin Antonescu, şi preşedintele PC, Daniel Constantin. Guvernul a fost reprezentat de ministrul muncii, Sulfina Barbu. Dezbaterea a fost moderată de jurnalistul bulgar Gheorghi Gotev de la EurActiv.

 

"Ne îngrijorează evoluţia democraţiei din România dar, ca social-democrat, cred că cetăţenii vor lua decizia. Dacă procesul va fi transparent, cred că la viitoarele alegeri cetăţenii României vor lua decizia potrivită", a spus liderul socialiştilor europeni. În context, el a dat ca exemplu numirea ministrului de externe, fără acordul parlamentului de la Bucureşti. Swoboda a adăugat că oficialii europeni apără democraţia şi acceptă dialogul, fiind preocupaţi de aceasta tocmai în contextul în care în multe dintre statele UE "democraţia are un trecut foarte negativ". "Colegii noştri doresc proceduri democratice spre deosebire de unii indivizi care cred că prin populism pot rezolva orice. Acest lucru, în trecut, a provocat catastrofe, cel din vârf a spus ''eu decid'. 'La ce ne mai trebuie Parlament? Hai să renunţăm la două camere, să avem doar una şi până la urmă să renunţăm şi la una'. Un joc foarte periculos în principiu. Aici, legi au fost adoptate dar uneori n-au fost legi, decrete guvernamentale sau ordonanţe de urgenţă", a subliniat Swoboda. În opinia sa, demonstraţiile din România sunt "un semn că societatea din România este sănătoasă, că nu acceptă orice". "E vorba de un element foarte important şi noi dorim să consolidăm acest lucru. Vrem să transmitem un semnal societăţii civile din Romania, trebuie să privim din afară, dar lupta trebuie privită din interior de societatea civilă", a adăugat el. Pe de altă parte, Swoboda a atras atenţia că, sancţiunile pentru România de la Parlamentul European reprezintă o prostie. "Nu noi trebuie să sancţionăm România, ci poporul, la viitoarele alegeri", a mai spus liderul S&D, apreciind că nerespectarea deciziei Curţii Constituţionale (privind legea privind comasarea alegerilor - n.r.) ar fi un "semn foarte, foarte negativ".

Reprezentanţii opoziţiei din România nu au venit la Bruxelles să critice guvernul şi nici să ceară sancţiuni pentru poporul român, iar protestele de stradă nu sunt determinate de măsurile de austeritate, ci de încălcarea standardelor democraţiei, a declarat, la rândul său, preşedintele PSD, Victor Ponta.

"Nu am venit să critic Guvernul, am venit cu un obiectiv cinstit şi corect: încălcarea standardelor democraţiei", a spus Ponta, adăugând că, Parlamentul European este parlamentul ţărilor membre iar, dacă apar probleme de democraţie în Ungaria sau Bulgaria, acestea trebuie dezbătute tot în acest for. Liderul PSD a ţinut să atragă atenţia asupra orgănizarii alegerilor, felul în care legile cele mai importante au fost adoptate şi "sistemul electoral al unui stat democratic". Pe de altă parte, Ponta a respins acuzaţiile potrivit cărora a venit la Bruxelles ca să ceară sancţiuni pentru România. "De ce să sancţionăm populaţia din România din cauza guvernului? Aceasta ar fi sută la sută inacceptabil. Singura pedeapsă pentru un guvern prost o reprezintă alegerile şi sper că România va avea alegeri democratice europene", a spus Ponta.

Românii care au ieşit în stradă nu protestează împotriva măsurilor de austeritate, ci pentru o societate democratică, a declarat la rândul său liderul PNL, Crin Antonescu, copreşedinte al Uniunii Social Liberale. În opinia sa, măsurile de austeritate luate din 2010 sunt cele mai dure din ţările Uniunii Europene: reducerea salariilor din sectorul bugetar cu 25 %, creşterea TVA - de la 19 la 24 % - îngheţarea pensiilor oricum mici şi multe alte măsuri dramatice. Românii nu au protestat atunci, protestează acum, nu pentru a cere recuperera acestor pierderi salariale, deşi sunt afectaţi, protestează acum pentru că, aşa cum afirmă aceşti protestatari, simt că singurul câştig cert al României, după 20 de ani, şi anume pentru că garanţiile pentru o societate democratică şi pentru un stat de drept, sunt în pericol. "Toată lumea vede că în România puterea s-a concentrat în mâna unui singur om, iar principalul partid de guvernământ se comportă ca un partid-stat pe care românii îl cunosc de multă vreme şi pe care ei nu-l mai vor niciodată", a spus liderul PNL. Potrivit acestuia, toate aceste aspecte, şi altele, necesită o dezbatere în interiorul familiei europene. Copreşedintele USL a dorit să-i asigure pe colegii din Parlamentul European că protestele din România, "aşa cum admit chiar guvernanţii", sunt spontane, nefiind organizate de opoziţia politică şi reprezintă "ceea ce se numeşte vârful aisgbergului". În opinia sa, fondul manifestaţiilor este cauzat, totuşi, de măsurile de austeritate.

Prezentă la dezbatere, eurodeputata Monica Macovei a criticat faptul că reprezentanţii PDL din forul legislativ nu au putut interveni decât la sfârşitul acesteia, precum şi faptul că la discuţii au participat cu precădere români, "ca să discutăm ca şi acasă, aceleaşi chestiuni". Ea a fost contrazisă însă de moderator, care a permis unor deputaţi din Spania, Ungaria şi Franţa să intervină în dezbatere.