7 iulie 2022

Dezbatere privind problema frecvenţei consumul de droguri, eveniment organizat de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi din Senat, la iniţiativa senatoarei Anca Dana Dragu, preşedinta Comisiei, a organizat marţi, 21 iunie a.c., prima dezbatere în privinţa problemei frecvenţei consumului de droguri, stabilirea cauzelor, dar, mai ales, propunerea de soluţii viabile. Dezbaterea vine ca răspuns la situaţiile tragice de supradoză, mai ales la cea mai recentă dintre ele, din cadrul festivalului Saga, în urma căruia un tânăr a murit de supradoză şi alţi câţiva au ajuns în spital.

Evenimentul şi-a stabilit drept scop crearea unui cadru propice unei dezbateri obiective, a unui dialog deschis în ceea ce priveşte frecvenţa la momentul actual a numărului de consumatori, conturarea unor strategii de informare privind consumul de droguri, în ce constau lacunele acestor strategii desfăşurate până în prezent, impactul media asupra consumului, dar şi propunerea unor soluţii pentru îmbunătăţirea campaniilor de prevenire.

„Fenomenul consumului de droguri este în creştere în România şi toate acţiunile care au fost întreprinse până acum par să nu mai fie suficiente, motiv pentru care trebuie să ne aşezăm la aceeaşi masă, indiferent de culoarea politică, şi să identificăm soluţii şi strategii noi pentru viitor”, a declarat Anca Dragu.

Printre invitaţii cu care au fost dezbătute aceste aspecte se numără reprezentanţi ai unor instituţii precum DIICOT, Agenţia Naţională Antidrog, M.A.I, Ministerul Educaţiei, CETTT Sf. Stelian, Spitalul Psihic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia, Centrul de Sănătate Mintală – INSMC, Institutul „Marius Nasta”, UMF Toxicologie, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Justiţiei, Arestul Central al Poliţiei Capitalei, Serviciul Independent de Reţinere şi Arestare Preventivă, Asociaţia De Luptă Antidrog, AMA, CIADO, Asociaţia Europeană pentru Siguranţă şi Antidrog Fundaţia Parada, Asociaţia Sens Pozitiv, Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS), Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT) şi Asociaţia RHRN.

Dorinţa de experimentare tipică generaţiilor tinere, accesul facil la o gamă largă de stupefiante la un preţ redus au făcut ca vârsta debutului în consumul de droguri să scadă dramatic la 12-13 ani. Pentru a preveni consumul de droguri în rândul minorilor este nevoie de implementarea a cât mai multor programe de prevenţie în şcoli, de la învăţământul primar până la cel liceal.

„Problema consumului nu este o problemă veche, dar capătă amploare şi dacă vom permite ca acest fenomen să se răspândească nestingherit, vom avea de suferit şi noi, ca părinţi, şi copiii noştri. Am propus această primă dezbatere tocmai pentru a minimiza, pe cât posibil, evoluţia acestui fenomen. De aceea, propun să facem mai multă educaţie în şcoli pe acest subiect, şi nu numai pentru învăţământul liceal”, a afirmat preşedinta Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi, Anca Dragu.

Flavia Theodora Ioniţă, medic psihiatru a subliniat un lucru extrem important, respectiv că este nevoie de modificarea legii privind sănătatea mintală pentru a se putea interveni real şi pentru a stopa fenomenul. În opinia doamnei doctor, sistemul medical nu are instrumente pentru a contracara consumul de droguri, cu atât mai mult la vârste atât de fragede. În România nu există centre specializate de tratament pentru dependenţii minori, aceştia fiind redirecţionaţi către secţia de psihiatrie. În toată ţara există doar nouă centre pentru tratamentul dependenţei, dintre care două sunt în penitenciare, majoritatea fiind în Bucureşti. Potrivit medicului Ioniţă, aproximativ 1% dintre deţinuţi, se declară dependenţi, dar mare parte din ei refuză tratamentul.

În cadrul dezbaterii, Cătălin-Valentin Negoi Niţă, şef serviciu în cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog şi comisar-şef, a prezentat ultimul studiu realizat la nivelul populaţiei generale. Conform datelor acestui studiu, din categoria persoanelor cu vârstă cuprinsă între 15-64 de ani, 10,7% au declarat că au consumat cel puţin un drog ilicit, dintre care 6% în ultimul an şi 3,7% în ultima lună. Pe categoria de vârstă cuprinsă între 15-34 de ani procentul este de 16,9%, dintre care 10% în ultimul an şi 6.6% în ultima lună.

De asemenea, s-a ridicat problema substanţelor încă neidentificate în listele uzuale de droguri, pentru care statul are nevoie de mecanisme de identificare.

„Eliberarea fără prescripţie medicală a unor substanţe din farmacii este una din cauzele care duc la creşterea vârstei de debut în rândul tinerilor, cel mai des întâlnite medicamente fiind cele din categoria benzodiazepine”, a explicat Radu Lacău, medic rezident.

Printre soluţiile propuse, în cadrul dezbaterii, s-au numărat:

1. Creşterea numărului de programe pentru prevenire în şcoli;

2. Înfiinţarea de centre de tratament specializate pentru dependenţii minori care să cuprindă, pentru a diminua recidiva, şi consiliere psihologică şi asistenţă socială;

3. Majorarea pedepselor pentru deţinerea de droguri, schimbarea politicii antidrog la nivel naţional, introducerea unor noi noţiuni: substanţe psihoactive.

Sursa foto Senat