25 iunie 2022

Dezbaterea „Menținerea păcii și securității internaționale – conflict și securitate alimentară”

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Bogdan Aurescu a prezentat, în Consiliul de Securitate ONU, contribuția României pentru contracararea efectelor războiului Rusiei contra Ucrainei în cadrul dezbaterii „Menținerea păcii și securității internaționale – conflict și securitate alimentară”

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat joi, 19 mai 2022, la invitația secretarului de stat american Antony Blinken, la dezbaterea deschisă a Consiliului de Securitate al ONU (CS ONU) cu tema „Menținerea păcii și securității internaționale – conflict și securitate alimentară”, organizată de SUA, țară care deține președinția pe luna în curs a Consiliului de Securitate ONU, la sediul ONU din New York. Participarea ministrului român de externe la evenimentul de la New York are loc în continuarea participării la reuniunea ministerială cu tema „Apel la acțiune pentru securitatea alimentară globală”, desfășurată la 18 mai 2022 (http://www.mae.ro/node/58700), precum și a dialogului său cu secretarul de stat al SUA pe tema securității alimentare, din marja reuniunii informale a miniștrilor de externe NATO de la Berlin (14-15 mai 2022).

Dezbaterea deschisă a CS ONU organizată de SUA a avut ca obiectiv analizarea modalităților de coagulare și eficientizare a eforturilor internaționale pentru a reduce impactul crizei alimentare globale asupra păcii și securității internaționale, ale cărei efecte sunt exacerbate de impactul provocat de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Ministrul român al afacerilor externe Bogdan Aurescu a salutat oportunitatea organizării reuniunii și a reiterat în plenul Consiliului de Securitate al ONU condamnarea de către România, în termenii cei mai fermi, a agresiunii militare ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Referindu-se la situația umanitară din Ucraina, în continuă deteriorare, ministrul Aurescu a reafirmat solidaritatea României cu poporul ucrainean și a prezentat sprijinul umanitar acordat de țara noastră refugiaților ucraineni, menționând totodată hub-ul umanitar de la Suceava, funcțional din luna martie.

Ministrul Bogdan Aurescu a atras atenția că România a facilitat acordarea sprijinului internațional pentru statul vecin inclusiv prin autorizarea rapidă a solicitării Programului Mondial Alimentar de stabilire a prezenței sale temporare în România pentru acordarea de ajutor refugiaților ucraineni.
În intervenția sa, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat implicațiile complexe ale conflictului militar declanșat de Rusia, inclusiv din perspectiva securității alimentare, pentru multe state din diverse regiuni ale lumii. Totodată, a subliniat conexiunea între insecuritatea alimentară, generată inclusiv de creșterea prețurilor la alimente la nivel global, și fenomenele de tulburări sociale, cu riscuri aferente la adresa păcii și securității internaționale. De asemenea, a argumentat importanța abordării cu prioritate a chestiunilor corelate insecurității alimentare și prin sublinierea conexiunii dintre asigurarea fluxului sistemelor alimentare și progresul în domeniul protecției climei, finanțării dezvoltării și al altor priorități cuprinse în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.

Șeful diplomației române a arătat că piața de cereale este puternic afectată ca urmare a agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, având în vedere că cele două state sunt actori importanți în comerțul mondial în acest domeniu.

Astfel, ministrul român a informat statele ONU cu privire la eforturile multidimensionale întreprinse de România în sprijinul Ucrainei, care vizează pe de o parte susținerea economiei ucrainene și, pe de altă parte, limitarea efectelor crizei alimentare la nivel global, prin facilitarea transportului pe teritoriul României pentru transportatorii din Ucraina și prin oferirea de rute alternative pentru exportul de cereale din această țară, inclusiv prin Portul Constanța de la Marea Neagră și prin porturile românești de la Dunăre.

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat ideea conform căreia România este unul dintre statele cu cea mai bună poziție pentru a acționa ca un hub de tranzit și export pentru cerealele provenind din Ucraina și a precizat că, de la declanșarea conflictului din Ucraina, peste 240.000 de tone de cereale din Ucraina au fost exportate prin portul Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră. Șeful diplomației române a arătat că aceste eforturi consolidează profilul României de actor care contribuie în mod pragmatic la asigurarea stabilității regionale și globale, inclusiv a securității alimentare.
În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat apelul la mobilizarea unui efort cât mai larg la nivel internațional, pentru realizarea unui coridor de transport, inclusiv maritim, care să implice și rutele și porturile românești, pentru a ușura realizarea exporturilor ucrainene către destinații terțe.

Șeful diplomației române a anunțat, totodată, faptul că România va găzdui, începând cu anul 2023, un Centru Regional de Agrometeorologie pentru Europa, aprobat de Organizația Meteorologică Mondială. Acesta va juca un rol important în sprijinirea adaptării la schimbările climatice.

Ministrul român de externe a evidențiat, și în acest context, importanța coagulării și eficientizării eforturilor de tip multilateral, inclusiv de la nivelul ONU, pentru coordonarea răspunsului internațional la efectele pe scară largă ale războiului din Ucraina, inclusiv în domeniul securității alimentare.

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a respins în termeni fermi acuzațiile complet nefondate lansate de reprezentantul Federației Ruse în cadrul dezbaterii potrivit cărora ar exista o „înțelegere” ca Ucraina să exporte cereale către Occident contra asistenței militare acordate Ucrainei. Șeful diplomației române a atras atenția că nu este prima dată când Federația Rusă încearcă să propage astfel de informații complet eronate, autoritățile române reacționând prompt pentru a le respinge ca false și manipulatorii.

În final, ministrul Bogdan Aurescu a făcut apel la orientarea deciziilor și acțiunilor viitoare ale ONU și ale statelor membre în vederea construirii unui sistem alimentar sustenabil, accesibil și sigur la nivel global și a evidențiat inclusiv rolul actorilor neguvernamentali, în special al societății civile și al sectorului privat, în dezvoltarea rezilienței și în abordarea insecurității alimentare la nivel mondial.
La eveniment au participat înalți demnitari din 75 de țări, reprezentanți ai statelor membre ale Consiliului de Securitate, precum și ai altor state din diverse regiuni ale lumii, atât din state care sunt sau ar putea fi afectate în mod direct de insecuritatea alimentară, din cauza războiului ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a dus inclusiv la blocarea de către Rusia a exporturilor de cereale din această țară, respectiv state care pot contribui la consolidarea securității alimentare, a nutriției și a rezilienței la nivel global, inclusiv state membre ale G7, respectiv alte state, printre care și România. De asemenea, au participat și prezentat analize asupra tematicii în discuție Secretarul General al ONU, António Guterres, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, David Beasley, directorul general al Organizației pentru Alimentație și Agricultură, Qu Dongyu.

Înalții oficiali ai ONU au informat cu privire la legătura directă, bidirecțională, dintre conflicte și insecuritatea alimentară, subliniind exacerbarea fenomenului insecurității alimentare în contextul impactului global al agresiunii ruse împotriva Ucrainei, și au avansat măsuri pe care ONU le are în vedere ca răspuns la provocările rezultate de aceste fenomene. Miniștrii de externe care au luat cuvântul au evocat situația gravă la nivel global generată de insecuritatea alimentară, deteriorată de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și s-au concentrat pe acțiunile imediate pe care statele membre ONU le pot lua, individual și colectiv, pentru atenuarea insecurității alimentare, inclusiv modalități de combatere a efectelor crizei energetice și financiare. De asemenea, au evidențiat o serie de modalități prin care comunitatea internațională ar trebui să acționeze pentru stoparea accelerării insecurității alimentare la nivel mondial și pentru evitarea destabilizării statelor cu economii fragile și a unui impact disproporționat.
Elemente de context

Dezbaterea deschisă a CS ONU a fost organizată în conformitate cu decizia Consiliului de Securitate din martie 2021 privind insecuritatea alimentară generată de conflicte și necesitatea de a face față foametei și acutității malnutriției, având ca scop reconfirmarea angajamentului acestui organism al ONU de a avansa în eforturile internaționale de combatere a acestei provocări globale.

Insecuritatea alimentară reprezintă un fenomen de amploare, exacerbat de pandemia de COVID-19, conflicte și impactul schimbărilor climatice. Potrivit estimărilor oficiale, în 2019 numărul persoanelor care se confruntau cu acest fenomen ajunsese la 161 de milioane, iar 44 de milioane de persoane din 38 de state sunt în prag de foamete. Totodată, estimările experților arată că impactul devastator al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei ar putea aduce încă aproape 40 de milioane de persoane în pragul sărăciei și al foametei până la sfârșitul anului 2022.

 

Intervenția ministrului Bogdan Aurescu în format video este disponibilă aici: https://www.mae.ro/node/58709

Textul intervenției în limba engleză a ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în cadrul dezbaterii deschise a Consiliului de Securitate al ONU pe tema Menținerea păcii și securității internaționale – conflict și securitate alimentară poate fi citit mai jos:

Mr. President,

Romania commends the US initiative to convene a UN Security Council Open Debate on this timely topic, especially in the current dire circumstances generated by the brutal, unjustified, and unprovoked illegal military aggression of the Russian Federation against Ukraine.

Romania is the NATO and EU member state sharing the largest border with Ukraine. We have been in the frontline in terms of responding to the humanitarian crisis caused by the invasion.

Since the beginning of the war, more than 1.000.000 refugees have crossed the Ukrainian-Romanian border, and the humanitarian support offered by Romania, has been very consistent. A humanitarian hub for the collection and distribution of international humanitarian aid is functioning since March near the Romanian-Ukrainian border. We also responded to international requests to facilitate aid for Ukraine. For example, we promptly answered the World Food Programme request to establish a presence in Romania to facilitate emergency aid to Ukraine.

The consequences of this irrational war are multidimensional and the need for ensuring food security becomes clearer every day.

We are already facing production and export challenges, and rising prices. Food and energy import bills are already at record levels.

In an environment reeling from high levels of socio-economic stress, the increase in food prices might generate effects such as social unrests, as it affects mostly people with low income.

There is no better time for considerable action to be taken to address food insecurity. It is crucial to stress the importance of food systems for the progress on climate, development, finance and other global priorities.

The grain market is already severely affected following the Russian aggression against Ukraine, given the market share of the two countries in the world trade in grain and seeds. The response of the UN and the International Financial Institutions is essential to ensure global food security.

As an immediate response to this challenge, the Romanian authorities are facilitating the transit of products from Ukraine through the ports of Galați (on Danube River) and Constanța, the largest port at the Black Sea. Romania is in one of the best geographic positions to act as a transit and export hub in this context.

We are looking at all possible solutions in order to ensure better access to Romanian ports on Danube River and to Constanța port at the Black Sea. Since the start of the Russian invasion of Ukraine, Constanța has become the main gateway for Ukrainian grain shipments to the outside world. So far, over 240.000 tons of grain have been exported from Ukraine through the Port of Constanța.

I am using this opportunity to stress the need for wider international efforts, such as a „coalition of the willing”, to mobilize as much support as possible for the creation of a transport corridor, including maritime, for Ukrainian products, especially grain, to third destinations, including by using routes through Romania, such as the port of Constanța.

Among other measures of support, Romanian authorities have also liberalized transport conditions for Ukrainian exports, especially for agricultural products. Thus, Romania is a relevant contributor to the regional and global stability and food security by supporting the export of the Ukrainian grains to those in need.

As an example of our further engagement, Romania will be hosting, starting in 2023, a Regional Agrometeorological Centre for Europe, as approved by the World Meteorological Organization. The main goal of the Centre is to support sustainable agricultural production and it will play an important role in the regional efforts for climate change adaptation.

Mr. President, on Russia’s allegations that we have just heard in this hall, that there is a so-called „deal” between the West and Ukraine to deliver weapons for grain, let me recall that it is not for the first time that Russia is issuing such totally false accusations. For instance, on May 1st, the Russian Defense Ministry stated that Ukraine was massively exporting grain through Romanian roads, rail and on the Danube, in exchange of weapons and ammunitions. The Romanian Ministry of Defense dismissed promptly this statements as false and gross manipulations of reality.

Our future decisions, Mr. President, and actions need to aim at building safe, secure, accessible and sustainable food systems at the global level. It is crucial that all of us make an enhanced global commitment towards the One Health approach. We do believe that only through strong commitment to action from world governments, the private sector and civil society we can achieve the SDGs and create a more resilient and sustainable world.

Thank you.