Publicat: 10 Iulie, 2015 - 12:11

La conferinţa de presă organizată în data de 9 iulie 2015 de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România au participat Prof.univ.dr. Ovidiu Nicolescu, preşedinte CNIPMMR, dl. Liviu Rogojinaru, vicepreşedinte, Dl. Ion Glişcă, preşedinte FPIMM Argeş şi Dra. Ana Bontea, director departament Juridic şi Dialog Social CNIPMMR.

În cadrul conferinţei de presă s-au prezentat următoarele subiecte:
1.    FINANŢAREA IMM-URILOR ÎN ANUL 2015 COMPARATIV CU ANUL 2014 
Analizele efectuate pe baza chestionării a 1375 de întreprinzători în martie-aprilie 2015 şi 1469 în martie-aprilie 2014 au asigurat fundamentul informaţional  al  concluziilor  şi propunerilor următoare privind finanţarea IMM-urilor:
1.    Modalităţi de finanţare a activităţilor economice
Principalele modalităţi de finanţare în 2015 au fost: 82,04% dintre firme - autofinanţare, 24,58% - credite bancare, 18,33% - credit furnizor, 3,85% - leasing, 1,82% - fonduri nerambursabile, 1,53% - împrumuturi de la instituţii financiare specializate şi 1,45% - credit client. 
Comparativ cu rezultatele din 2014, se pot observa o serie de modificări, şi anume: creşterea IMM-urilor care au apelat la finanţarea activităţilor economice prin leasing (63,14%), credite bancare (9,59%), precum şi diminuări în rândul întreprinzătorilor care au optat pentru autofinanţare  (10,36%) şi neplata facturilor firmei de la furnizori (80,59%). 
2.    Principalele destinaţii ale necesarului de finanţare din IMM-uri
IMM-urile au finanţat cu prioritate capitalul de lucru (58,33%), investiţiile (35,35%), crearea de locuri de muncă (8,80%) şi proiectele inovative şi de cercetare (2,84%). 
În comparaţie cu rezultatele de anul trecut, se constată o diminuare în ceea ce priveşte ponderea principalelor destinaţii ale necesarului de finanţare: proiecte inovative şi de cercetare (12,62%), investiţii  
(16,59%) şi capital de lucru  (12,34%). În schimb a crescut nevoia de finanţare pentru crearea locurilor de muncă (62,36%). 
Pe lângă cele 2 măsuri formulate pentru îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare ( stimularea finanţării afacerilor prin instrumente alternative şi creşterea transparenţei şi diminuarea birocraţiei în sectorul bancar), CNIPMMR solicită factorilor politici, organismelor guvernamentale şi bancare  implicate în finanţările IMM-urilor,  să treacă la operaţionalizarea  propunerilor prezentate, manifestându-şi disponibilitatea de a colabora în acest scop.
                  
2.    POZIŢIA CNIPMMR CU PRIVIRE LA CODUL FISCAL 
CNIPMMR îţi exprimă mulţumirea şi aprecierea pentru modul în care au fost analizate şi valorificate propunerile sale privind noul Cod fiscal în procesul legislativ, la nivelul iniţiatorului şi al comisiilor de specialitate din Parlamentul României.
Deşi vor exista şi creşteri ale unor contribuţii şi taxe (exp. un nou sistem de calcul al taxelor locale pe clădiri, în funcţie de destinaţie - rezidenţiale, nerezidenţiale sau mixte -, în locul actualului sistem care stabileşte cotele de impozit în funcţie de proprietar: persoană juridică sau fizică, cotele de impozit pentru clădiri rezidenţiale urmând a fi între 0,08 % şi 0,2%, faţă de cota actuală de 0,1 %, iar pentru cele nerezidenţiale între 0,2% şi 1,3%, contribuţiile de asigurări obligatorii pentru toate veniturile persoanelor care desfăşoară activităţi independente sau au drepturi de autor, chiar dacă obţin şi salarii), CNIPMMR consider că noul Cod fiscal va avea un impact pozitiv asupra investiţiilor şi mediului de afaceri, prin simplificarea accesului la informaţii (având în vedere numeroasele modificări ale actualului Cod fiscal), prin reducerea generală a fiscalităţii şi stimularea investiţiilor. 
Principalele 5 propuneri care au fost formulate şi susţinute de CNIPMMR şi care au fost valorificate şi incluse în noul Cod Fiscal adoptat: reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 19% şi menţinerea TVA de 9% la anumite servicii şi produse, menţinerea la 3% a impozitului pentru microîntreprinderi, cota redusă de 1% a impozitului pentru microîntreprinderile nou înfiinţate, eliminarea taxei pe construcţiile speciale de 1,5% din valoarea activelor şi reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%. 

3.    NOUTĂŢI LA NIVEL EUROPEAN: ACCESUL LA FINANŢARE AL IMM-URILOR ŞI AL ÎNTREPRINDERILOR CU CAPITALIZARE MEDIE ÎN PERIOADA 2014-2020: OPORTUNITĂŢI ŞI PROVOCĂRI (RAPORT DE INFORMARE AL CESE)
            În data de 1 iulie 2015, în cadrul Sesiunii plenare a Comitetului Economic şi Social European a fost prezentat Raportul de informare al Secţiunii pentru uniune economică, monetară şi coeziune economică şi socială privind „Accesul la finanţare al IMM-urilor şi al întreprinderilor cu capitalizare medie în perioada 2014-2020: oportunităţi şi provocări”, care cuprinde propuneri concrete privind creşterea accesului IMM-urilor:
        •    la credite bancare;
        •    pe pieţele de capital privat;
        •    la fondurile structurale şi de investiţii europene (fondurile ESI), inclusiv COSME şi Orizont 2020.
        Comitetul Economic şi Social European atrage atenţia asupra faptului că, începând din 2008, insuficienţa fondurilor a limitat investiţiile efectuate de IMM-uri. În ciuda faptului că instituţiile europene au declarat că sprijinirea IMM-urilor este o prioritate politică, nu s-au realizat cu adevărat mari progrese, mai ales în ce priveşte accesul la finanţare şi stimularea competitivităţii. Este nevoie de măsuri urgente pentru ca fondurile disponibile să se adapteze mai bine la cerinţele IMM-urilor şi pentru a face ca procesul să fie mai flexibil şi mai transparent. 
            A ţine seama teoretic de IMM-uri nu este suficient, atenţia trebuie să se concentreze asupra acţiunii. Guvernele naţionale ar trebui să instituie un „Intergrup pentru IMM-uri” în toate statele membre pentru a asigura că chestiunile abordate la nivel european sunt aplicate la nivel naţional şi pentru a face posibile circuitele de informaţie şi colaborarea eficientă. Instituţiile UE (PE, CE, CESE), reprezentanţele naţionale şi organizaţiile întreprinzătorilor trebuie să colaboreze cu Intergrupul pentru IMM-uri şi să genereze rezultate tangibile în ce priveşte antreprenoriatul, creşterea şi ocuparea forţei de muncă în următorii cinci ani şi în continuare.
            CNIPMMR susţine propunerile CESE privind creşterea accesului la finanţare al IMM-urilor şi solicită Guvernului României, Băncii Naţionale şi celorlalte autorităţi publice competente să ia măsurile necesare pentru stabilirea unui plan de acţiuni, pentru constituirea Intergrup-ului pentru IMM-uri şi pentru valorificarea la nivel naţional a propunerilor respective.

4.    STUDIU DE CAZ: EFECTELE ANULĂRII ÎNREGISTRĂRII ÎN SCOPURI DE TVA PENTRU ÎNTREPRINZĂTORII DE BUNĂ CREDINŢĂ
            În cadrul acestui punct din ordinea de zi, Dl. Ion Glişcă, preşedinte FPIMM Argeş, a ridicat problema efectelor anulării înregistrării în scopuri de TVA pentru întreprinzătorii de bună credinţă.
            Pentru rezolvarea problemelor semnalate de membrii săi, CNIPMMR a formulat următoarele propuneri de măsuri pentru creşterea accesului la informaţii şi măsuri administrative: realizarea unui sistem de informare clară a întreprinzătorilor, într-o formulă cu mare vizibilitate, publicarea datei înregistrării unei societăţi în Registrul Contribuabililor inactivi disponibil pe site-ul ANAF, publicarea datei anulării de către organele fiscale competente a înregistrării unei persoane în scopuri de TVA, asigurarea accesului gratuit pentru IMM-uri la informaţii din Registrul Comerţului, realizarea de acţiuni de informare a IMM-urilor şi diseminare a informaţiilor privind cadrul legal din domeniul fiscal, realizarea de acţiuni pentru exercitarea funcţiei preventive a controlului, colaborarea cu confederaţiile patronale, nesancţionarea întreprinzătorilor de bună credinţă pentru situaţiile generate de inexistenţa până în prezent a unui sistem adecvat de informare privind data inactivităţii sau anulării înregistrării în scopuri de TVA a unui contribuabil.