Publicat: 21 Iunie, 2019 - 13:26
Corespondenţă specială de la Carmen Dinu, de la Bruxelles

Dupǎ discuţii care au durat pânǎ târziu în noapte (elicopterul poliţiei belgiene însǎrcinatǎ cu asigurarea protecţiei liderilor UE pe perioada reuniunilor de la Bruxelles aflând-se în zbor de supraveghere deasupra clǎdirii Consiliul de la Place Schumann până noaptea târziu, dupǎ ora 2.30, n.r.), liderii europeni nu au reuşit sǎ ajungǎ la un acord pentru a-și armoniza pozițiile și a identifica un compromis viabil în direcția numirilor care sunt în joc - posturile celor patru președinți – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană – și funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.
In acest context, președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a lansat critici la adresa candidaților propuși pentru a-i lua locul în fruntea executivului european, precum și la adresa Partidului Popular European, formațiunea din care face parte și care l-a propus în 2014 pentru funcția de șef al forului european.
Într-o primǎ conferință de presă care a avut loc joi noaptea, Juncker și-a exprimat nemulțumirea după ce șefii de stat sau de guvern nu au reuşit sǎ se înţeleagǎ pe aceastǎ temǎ și au anunțat că se vor întâlni din nou pe 30 iunie într-o reuniune extraordinarǎ la Bruxelles, dedicat exclusiv acestui proces.
”Ziua în care ești numit președinte al Comisiei trebuie să uiți din ce partid provii. Dacă vei conduce o Comisie într-un mod partizan, va fi un eșec total”, a subliniat Juncker, răspunzând unei întrebǎri referitoare la  nominalizarea lui Manfred Weber ca succesor la conducerea CE și dacă PPE va primi o nouă șansă pentru a veni cu o altă propunere. ”Dacă mă întrebați ce va face PPE, întrebați-l pe președintele PPE, nu pe mine”, a replicat Juncker. Aflat şi el la conferinţa de presǎ, Donald Tusk, care face parte şi el din PPE, a intervenit, spunându-i lui Jean-Claude Juncker:  ”Dar ești vicepreședintele PPE”. ”Da, dar n-am știut. Statutul spune că tu și cu mine suntem vicepreședinți. Nu mă simt ca vicepreședinte al PPE”, a conchis actualul președinte al Comisiei Europene. 
Negocierile s-au împotmolit şi tensiunile au crescut joi după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), au anunţat cǎ nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene. Social-democrații europeni și-au reafirmat sprijinul pentru ca prim-vicepreședintele Comisiei Frans Timmermans să devină viitorul președinte al executivului european, în timp ce Renew Europe a readus în discuție numele comisarului Margrethe Vestager. Cei doi erau deja vizaţi încǎ de dinainte de alegeri. 
În replică, liderii PPE și-au reconfirmat, pentru a treia oară, susținerea de neclintit pentru candidatura lui Manfred Weber la șefia Comisiei Europene, candidat căruia președintele Franței, liderii social-democrați și cei liberali îi impută lipsa de experiență guvernamentală la nivel înalt.
Pe de altǎ parte, cei 28 de lideri i-au acordat mandat lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, pentru a purta discuții politico-instituționale cu Parlamentul European și cu liderii grupurilor politice pentru a găsi un numitor comun: un ”pachet de nume” pentru a conduce instituțiile UE, respectând o ”ambiție autentică” a criteriilor paritare de gen, de geografie, de populație și de afiliere politică.
În paralel, Parlamentul European și-a reafirmat susținerea pentru procesul candidatului cap de listă (Spitzenkandidaten), iar șefii de stat sau de guvern și-au desemnat șase coordonatori (câte doi de la fiecare familie politică – PPE, Socialiști, Liberali) pentru a facilita un compromis, însă reuniunea celor șase a identificat ”provocări” în discuții.
Amintim cǎ, noul Parlament European urmeazǎ să se întrunească, pentru prima dată, în sesiune plenară, începând cu 2 iulie şi ar trebuie deja sǎ accepte propunerile liderilor UE pentru posturile menţionate în aceastǎ primǎ sesiune plenarǎ.

Macron contra tuturor propunerilor

Președintele francez Emmanuel Macron a făcut din nou notă discordantă în raport cu Angela Merkel și alți lideri europeni la finalul primei zi a Consiliului European în cadrul discuţiilor privind desemnarea viitorilor lideri ai instituțiilor Uniunii Europene. mai mult, el a anunțat că se vor întâlni pe 30 iunie într-un nou Summit la Bruxelles, dedicat exclusiv acestei probleme.
Potrivit lui Macron ”cele trei nume care au fost propuse, în special numele Spitzenkandidaten” vor fi scoase din ecuație. ”Numele acestea sunt scoase din ecuație în această seară, ceea ce ne permită să relansăm procesul”, a spus Macron, citat de Politico Europe.
În replicǎ, cancelarul german Angela Merkel a spus cǎ ”nu vrem o criză cu Parlamentul sub nicio formă”, Donald Tusk fiind însǎrcinat să se consulte cu Parlamentul European cu liderii de grupuri pentru a găsi o soluție acceptabilă de ambele părți. Președintele Consiliului European, cel care a anunțat un nou summit pentru 30 iunie, a spus că ”nu a fost întocmită nicio majoritate în jurul niciunui candidat”.
Premierul Estoniei Juri Ratas s-a exprimat pozitiv că toate ”propunerile sunt încă pe agendă”, iar premierul Olandei Mark Rutte a comparat situația în care niciun candidat cap de listă pentru șefia Comisiei Europene nu întrunește o majoritate cu un meci de fotbal. ”Este doar scorul la pauză”, a afirmat Rutte, indicând că socialistul și conaționalul său Frans Timmermans încă are șanse la funcția de președinte al Comisiei Europene. 

Președinția Română un succes

Șefii de stat sau de guvern au salutat joi, în concluziile Consiliului European de vară, eforturile depuse de președinția României la Consiliul Uniunii Europene privind pachetul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, propunerea de buget de peste 1.000 de miliarde de euro și în care România ar urma să beneficieze de al patrulea cel mai mare buget în cadrul politicii de coeziunii.
”Consiliul European a salutat munca realizată sub Președinția Română și a luat notă de variile elemente ale pachetului CFM”, se arată în concluziile liderilor europeni. Cu toate acestea, șefii de stat sau de guvern au amânat obiectivul de a ajunge la un acord final privind bugetul european multianual până la sfârșitul anului.
Consiliul European ”solicită Președinției Finlandeze să continuă munca și să dezvolte documentul de negociere. În baza acestuia, Consiliul European va avea un schimb de opinii în octombrie 2019, țintind aprobarea unui acord până la finalul anului”.
Anul trecut, la Consiliul European de iarnă din decembrie 2018, șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au solicitat președinției României la Consiliul Uniunii Europene să continue lucrările cu privire la viitorul CFM și să elaboreze o orientare pentru următoarea etapă a negocierilor, pentru a se ajunge la un acord în cadrul Consiliului European în toamna anului 2019.
Atât prezentarea președinţiei, cât și concluziile Consiliului European au avut loc  în contextul în care o serie de acorduri privind 10 propuneri sectoriale din cele 37 înaintate de Comisia Europeană au fost obținute de președinția României la Consiliul UE. Mai mult, la Consiliul Afaceri Generale de marți, miniștrii afacerilor europene din UE au dezbătut viitorul Cadru Financiar Multianual în baza versiunii revizuite a documentului de negociere (Negotiating Box), pregătit de Președinția română a Consiliului UE, ca rezultat al eforturilor consistente depuse de aceasta pe parcursul primului semestru 2019.