Publicat: 19 Decembrie, 2015 - 12:17
Share

Justiţia franceză a decis ca directoarea FMI Christine Lagrde să fie judecată pentru „neglijenţă” în afacerea Tapie, care în 2008 a costat statul francez circa 400 de milioane de euro. Decizia a fost luată de Curtea de Justiţie a Republicii, o instanţă care îi judecă pe demnitarii francezi care sunt acuzaţi ca au încălcat legea în timpul exercitării funcţiei publice. Lagarde era la acea data ministru de Finante. Lagarde riscă o amendă de 15.000 de euro şi până la un an de închisoare, în cazul în care va fi găsită vinovată.

În ultimii patru ani, de când Lagarde a venit in fruntea FMI, după scandalul sexual din SUA în care a fost implicat Dominique Strauss-Kahn, “afacerea Tapie a fost ca o sabie a lui Damocles deasupra capului ei”, scrie USA Today. Omul de afaceri Bernard Tapie, care s-a considerat nedreptăţit în urma vânzării companiei Adidas către banca Credit Lyonnais, în 1994, a făcut recurs şi în 2008 a obţinut daune de 400 de milioane de euro din banul public. Tapie a vândut acţiunile sale la Adidas băncii deţinute parţial de stat, pentru a nu intra în conflict de interese în momentul în care a fost numit ministru. Banca a vândut apoi Adidas pe o sumă mult mai mare, motiv pentru care Tapie a considerat că a fost constrâns să facă o afacere proastă şi a cerut daune. Lagarde a fost cea care, în 2008, a semnat pentru stingerea acestui litigiu contra a sute de milioane de euro.

În ultimele luni, lucrurile s-au complicat pentru Lagarde, căci această afacere a fost încadrată ca escrocherie comisă în grup organizat. Tapie a dost condamnat pe 3 decembrie la rambursarea sumei primite în 2008, iar pe 17 decembrue Lagarde, ministru de Finanţe în momentul faptelor, a fost deferită Curţii de Justiţie a Republicii, acuzată de neglijenţă.

Lagarde rămâne în fruntea FMI, pentru că acuzaţiile nu sunt dovedite. Însă poziţia sa începe să fie mai slabă. USA Today scrie că un director al FMI fragilizat de un asemenea scandal va face faţă nu tocmai bine speculaţiilor cum că “împrumuturile excepţionale acordate Ucrainei şi Greciei au servit băncilor şi companiilor europene”.

Presa americană se întreabă dacă pe acest fond al scandalurilor în care au fost implicaţi ultimii directori ai FMI, nu se va renunţa la tradiţia ca şefia FMI să revină unui european, iar cea a Băncii Mondiale unui american. Din cei 69 de ani de existenţa, FMI a avut un director francez vreme de 40 de ani. Iar USA Today mai lansează o întrebare: “Dominique Strauss-Kahn considera postul de la FMI drept o trambulină pentru candidatura la alegerile prezidenţiale din 2012. Cât o priveşte pe Lagarde, iar ar putea lua aceasta decizie in 2017”. La fel, cu un an înaintea posibilei candidaturi, directorul francez al FMI este implicat într-un scabdal. Mandatul lui Lagarde la FMI expiră în 2016.