Publicat: 9 Mai, 2016 - 16:05

Discursul Președintelui României,  Klaus Iohannis, susţinut, luni, la recepţia oferită cu prilejul Zilei Europei:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut luni, 9 mai a.c., la Palatul Cotroceni, un discurs cu prilejul Zilei Europei. Vă prezentăm în continuare textul discursului:
„Domnule Preşedinte Ion Iliescu, 
Domnule Preşedinte Emil Constantinescu, 
Domnule Președinte Traian Băsescu,
Domnule Președinte al Camerei Deputaților,
Domnule Prim-ministru, 
Preafericirea Voastră, 
Înaltpreasfinţia Voastră, 
Doamnelor și domnilor miniștri,
Stimaţi membri ai Parlamentului României, 
Excelenţele voastre doamnelor şi domnilor ambasadori şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice, 
Stimaţi reprezentanţi ai cultelor,
Stimaţi invitați,
Dragi cetățeni europeni,
Doamnelor și domnilor,
„Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă.... Europa nu se va construi dintr-o dată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care vor genera în primul rând o solidaritate de fapt.” Toate marile acte politice încep cu o declarație, care exprimă o viziune și creează o nouă realitate. Cu aceste cuvinte, rostite de Robert Schuman, și-a început existența proiectul european. 
De la Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, fondată în 1951, trecând prin etapa Comunității Economice Europene începând cu 1958 și prin mai multe valuri de extindere, Uniunea Europeană, așa cum o cunoaștem astăzi, este rezultatul unei viziuni care a ținut permanent pasul cu realitățile, al unei voințe politice mereu confirmate și al unei solidarități mereu întărite. 
Circumstanțele istorice sunt diferite, provocările sunt altele, dar rațiunea de a fi a Uniunii Europene a rămas neschimbată. Nevoia de pace și prosperitate, idealurile ce i-au inspirat pe fondatorii Uniunii, este astăzi la fel de prezentă. 
Pentru cetățenii de azi ai Europei, mai ales pentru cei mai tineri, a trăi în pace și prosperitate într-o Europă unită este un lucru firesc, aproape de la sine înțeles. Dar aceste realizări nu s-au născut brusc sau fără efort, iar a crede că ele pot fi păstrate fără acțiune comună și continuă ar fi o mare eroare.
La 66 de ani de la declarația lui Robert Schuman, care a stat la baza creării Uniunii Europene de astăzi, se cuvine să ne aplecăm din nou asupra acestor cuvinte și să le redescoperim semnificația.
Atunci când vorbim despre pericolele sau provocările la care este supusă astăzi Uniunea, prima tentație este să ne gândim mai degrabă la fenomene exterioare, care au la rândul lor consecințe interne. Pe bună dreptate, vorbim aici despre riscuri de securitate la Sudul și Estul Europei, despre situația din Ucraina, despre milioanele de oameni din zone de conflict care încearcă să-și găsească refugiul pe continentul nostru și despre exploatarea acestui fenomen de către forțele eurosceptice, despre terorism și despre pericolul rasismului, extremismului sau antisemitismului.
Dincolo de aceste fenomene vizibile, personal cred că printre marile amenințări la adresa proiectului european se numără neîncrederea, resemnarea, scepticismul și lipsa de solidaritate. Atunci când dăm la o parte aceste pericole care sunt în interior vom putea să le gestionăm mai bine și pe cele care vin din exterior. 
Ultimul an a fost unul dificil pentru Uniunea Europeană. Criza refugiaților este astăzi un test, pe care Uniunea nu are voie să îl rateze și care afectează întreaga construcție. Pledăm în continuare pentru o soluție comună, care să țină cont însă și de realitățile fiecărui stat membru. România își pune la dispoziție expertiza și resursele pentru soluționarea acestei crize.
Pe de altă parte, vă mărturisesc că privesc cu îngrijorare referendumul din Marea Britanie și impactul lui asupra Uniunii Europene. Sper într-un rezultat care să confirme încrederea în proiectul european și din care atât Uniunea, cât și Marea Britanie să iasă mai puternice împreună. Locul Marii Britanii este în Uniunea Europeană - aceasta rămâne opţiunea noastră fermă.
Astăzi, în fața acestor pericole și provocări, Europa noastră are nevoie de un efort creator reînnoit, de o reconectare la rezultatele și oportunitățile pe care construcția comună le oferă. Faptul că astăzi trăim într-o lume liberă, a unității în diversitate, a șanselor egale și a valorilor democratice nu se poate disocia de existența Uniunii Europene. Însuși dezideratul de a fi stat membru al Uniunii Europene a condus România și societatea românească spre progres, mai repede și mai durabil decât ar fi reușit poate generații întregi singure. Și, mai ales, a deschis noi posibilități și orizonturi și a conectat România definitiv la un set de valori. În plus, avantajele apartenenţei României la Uniunea Europeană se resimt pozitiv în viaţa fiecăruia dintre noi, fie că ne referim la libera circulaţie a persoanelor, fie la oportunităţile economice sau de educaţie.
Tocmai de aceea Uniunea Europeană este atât de valoroasă pentru noi. Astfel înţelegem să fim promotori deschişi ai proiectului european. 
Doamnelor și domnilor,
La întâlnirea pe care am avut-o la începutul anului cu reprezentanții corpului diplomatic acreditați în România am vorbit despre așteptările noastre legate de Uniunea Europeană. Am afirmat că este nevoie de mai multă viziune și coerență și mai puțină birocrație, iar proiectul european nu este un slogan, ci un set de valori, principii și aspirații. 
Pe unii i-au surprins afirmațiile mele. Le reiau azi și vă rog să vedeți în spatele lor nu o nemulțumire, ci dorința de a face Uniunea Europeană mai puternică, atașamentul pentru acest proiect și convingerea că nu există altă opțiune. 
Ce poate oferi România în acest context este încredere și parteneriat. 
Ca parte a Uniunii, România acţionează pentru ca aceasta să furnizeze în continuare mai multă stabilitate, democraţie şi prosperitate în interiorul şi în jurul său. Ne dorim o Uniune mai puternică şi mai unită, capabilă să ofere soluţii credibile, proiecte şi politici cu viziune pe termen lung. 
România își va exprima poziția cu privire la funcționarea instituțiilor europene, pornind de la necesitatea ca Uniunea Europeană să-și redobândească viabilitatea.
Avem câteva priorităţi care se prezintă în mod diferit în lumina unor noi circumstanțe, dar pe care le urmărim pe deplin. Obiectivul nostru este continuarea procesului de integrare europeană, prin aderarea României la Spațiul Schengen și, de asemenea, la Zona Euro. Locul nostru este în Spațiul Schengen, ca stat membru cu drepturi depline. Aderarea României va consolida securitatea acestuia și va transmite, într-un moment de răscruce, un mesaj politic puternic de sprijin pentru menținerea principiului liberei circulații a persoanelor. 
Avem nevoie de o vecinătate a Uniunii cât mai stabilă şi prosperă și sprijinim parcursul european şi procesele de reformă în ţările partenere. Un loc special în acest cadru îl ocupă relația cu Republica Moldova și susținerea fermă pe care o acordăm drumului european al acesteia.
De asemenea, România va continua să promoveze proiecte de cooperare regională, precum cele din regiunea Dunării sau din zona Mării Negre. 
Peste trei ani România va deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Trebuie să continuăm să dezvoltăm profilul de stat membru al Uniunii, să ne pregătim și promovăm poziţiile în procesul decizional european, să comunicăm mai bine în interiorul Uniunii, dar şi în afara ei. 
Doamnelor și domnilor,
Alegerile locale ce se apropie sunt cel mai bun moment pentru ca România să arate că a învățat lecțiile apartenenței la Uniunea Europeană, la valorile și spiritul ei, care nu pot  fi separate de atașamentul pentru democrație, stat de drept şi domnia legii. 
Îi invit pe toți cetățenii să spună „da” corectitudinii, profesionalismului și respectului în politică, să participe, să-și ridice așteptările și să nu accepte că „merge și așa” atunci când vine vorba de o anumită conduită politică și de respectarea legii de către cei care doresc votul românilor.
Până la urmă, apartenența la Uniunea Europeană nu înseamnă și nu trebuie să devină nici o chestiune abstractă, nici o formulă care sună bine, ci întruchiparea unor valori, a acelor valori care au dus societățile occidentale către securitate și dezvoltare.
Iar dacă unele partide sau unii candidați înțeleg mai greu că societatea României europene este alta decât cea a tranziției sau a comunismului, este datoria alegătorilor, a cetățenilor să le atragă atenția prin vot. 
Corupția și prosperitatea nu au loc împreună. Iar prosperitate fără sănătate nu există. Suntem într-un moment de criză majoră pentru sistemul sanitar, cu implicații serioase asupra vieţii românilor. 
Problemele profunde ale acestui sistem nu se vor rezolva doar printr-o demisie sau prin măsuri punctuale, ci reclamă soluţii durabile, cu efecte concrete și un plan pe termen lung. 
Avem obligaţia să identificăm, rapid, mijloace pentru a proteja oamenii care se tratează în spitalele din ţară. Sunt în permanentă comunicare cu prim-ministrul pe acest subiect. 
Ne aflăm într-un moment de cotitură. În sistemul sanitar lucrurile nu mai pot continua ca până acum. Nu există decât o singură direcţie de urmat pentru toate instituțiile responsabile: curăţirea sistemului sanitar. Trebuie să punem punct corupției, risipei banilor publici și nepăsării. 
Doamnelor și domnilor,
România va trebui să arate în practică zi de zi că este un stat european, inclusiv în modul în care funcționează sistemele sale publice și în care instituțiile se raportează la cetățeni și îi servesc.
Uniunea Europeană a însemnat şi înseamnă dialog, cooperare şi solidaritate în beneficiul comun al statelor membre şi, mai presus de orice, al cetăţenilor acestora.
Cu prilejul Zilei Europei, doresc să transmit încă o dată mesajul meu de solidaritate, de încredere şi de susţinere a proiectului european. Şi o particularitate de astăzi, probabil majoritatea aţi văzut Salvarea când aţi intrat, a fost un veteran de-al nostru care nu s-a simţit bine, a fost dus la spital şi, din informaţiile mele, este în regulă. 
La mulţi ani, Europa! La mulți ani, România!”