16 octombrie 2021

Distanțarea Covid-19,  distanțarea pandemică, distanțarea fizică sau distanțarea socială?

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Cuvintele aranjate în mod diferit au un înţeles diferit,

 iar semnificaţiile dispuse diferit au un efect diferit”. (Blaise Pascal).

Cunoaşterea cuvintelor conduce la cunoaşterea lucrurilor”. (Platon).

Noțiunea de „distanțare socială a fost introdusă și este folosită cu un sens diferit de sensul său real.

Distanțarea socială” s-a introdus cu sensul de a exprima păstrarea unei distanțe minime (de un metru sau de doi metrii) între persoane, în scopul prevenirii infectării cu virusul „SARS-CoV-2”, care produce boala „COVID-19”.

Dar, ca în foarte numeroase alte cazuri, când s-a introdus și această noțiune, de „distanțare socială”, nu s-a analizat și nu s-a gândit la faptul că sensul să real este cu totul altul, este total diferit de sensul cu care este cunoscut dintotdeauna de întreaga populație.

Termenul „distanțare socială”, atât de frecvent utilizat de întreaga populație evocă, în mintea multor persoane, în special la cele vulnerabile (care și așa trăiesc cu una sau cu un cumul de privațiuni sociale) asocierea cu ideea de a fi ținut la distanță, respinsă, izolată, discriminată.

Persoanele vulnerabile sunt extrem de sensibile la termenii sub influența cărora sunt supuse și altor privațiuni sociale.

Noțiunea de „distanțare socialăse poate asocia ușor, în special în rândul persoanelor vulnerabile, cu excluderea socială și psihologică, cu atitudini negative, provocând chiar panică în rândul acestora.

Sensul și conținutul noțiunii de „distanţarea socială”, cu care este cunoscut dintotdeauna și de întreaga populație, este de distanțare (de separare, de îndepărtare) între clase (sociale), între diferenţele de trai, între șansele la educație, la protecție socială etc. şi, foarte important, se referă, în special, la „distanţa fizică impusă de distanţa de protecţie”.

„Distanţarea socială” este între clase (sociale), între diferenţele de trai, între șansele la educație, la protecție socială etc. şi, foarte important, se referă, în special, la „distanţa fizică impusă de distanţa de protecţie juridică”.

Termenul de „distanţare socială” este total greşit folosit în a exprima „distanțarea COVID-19”.

În perioada de pandemie este important să rămânem separați, distanțați fizic (la o anumită depărtare unul de altul), dar conectați social (prin a ne întâlni unii cu alții, dar păstrând o anumită distanță, discutând direct, la telefon, pe Internet, ajutându-ne unii pe alții etc.).

Altfel spus, în vremurile grele ale pandemiei, oamenii nu numai că nu au nevoie de o „distanţare socială” ci, din contră, trebuie să rămână conectaţi social, au nevoie de apropiere socială mai mult decât oricând deoarece îi ajută să rămână conectaţi cu mintea, cu inima, cu sufletul, cu sentimentele, deşi din punct de vedere spațial și fizic trebuie să păstreze o distanță.

„Distanţarea fizică” este pe deplin sugestivă în a exprima „distanțarea COVID”, fapt pentru care se impune folosirea noțiunii corecte și pe deplin sugestive de „distanțare fizică COVID”.

Pentru a ne proteja de corona-virus, nu este necesar să ne distanţăm „social”, ci numai „fizic”, fapt pentru care se impune folosirea noțiunii corecte și pe deplin sugestive de „distanțare fizică COVID

Ceea ce trebuie ca oamenii să păstreze este „distanțarea fizică impusă de distanţa de protecţie necesară pentru a preveni infectarea cu boala numită COVID-19

Sensul căreia i s-a dat (inclusiv printr-o mulțime de reglementări) noțiunii de „distanțare socială” este în contradicție și cu „Legea nr. 151 din 13 iulie 2016 privind ordinul european de protecţie, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, publicată în Monitorul Oficial  nr. 545 din 20 iulie 2016, în care se prevede (sublinierile îmi aparțin):

„Art. 1. Definiţii. În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

[…]b) măsură de protecţie – o decizie în materie penală, adoptată în statul emitent, prin care sunt impuse persoanei care reprezintă un pericol una sau mai multe dintre următoarele interdicţii sau restricţii, pentru a preveni săvârşirea asupra persoanei protejate a unei fapte penale care i-ar putea pune în pericol viaţa, integritatea fizică sau psihologică, demnitatea, libertatea personală sau integritatea sexuală, respectiv:

(i) interdicţia de a se deplasa în anumite localităţi, locuri sau zone definite în care îşi are reşedinţa persoana protejată sau pe care le vizitează;

(ii) o interdicţie sau o reglementare a contactului, sub orice formă, cu persoana protejată, inclusiv la telefon, prin mijloace electronice, prin poştă, prin fax sau orice alte mijloace;

(iii) o interdicţie sau o reglementare a apropierii de persoana protejată la o anumită distanţă;

  1. c) persoană protejată – persoana fizică beneficiară a protecţiei care decurge dintr-o măsură de protecţie dispusă de statul emitent;[…]”.

Deci, pentru a ne proteja de corona-virus se impune folosirea, inclusiv prin actele normative în materie, a noțiunii corecte și pe deplin sugestive de „distanțare fizică COVID”.

În condițiile în care atât instituțiile statului, cât și mass media s-ar implica în impunerea folosirii, atât în actele normative, cât și în vorbirea curentă, a noțiunii corecte de „distanțare fizică COVID”, în mod sigur că nu peste mult timp s-ar ajunge la folosirea acesteia de întreaga populație.

În loc de alte soluții:

Se înşeală cei care încearcă să folosească gramatica drept armă împotriva uzului”. (Michel de Montaigne).

Gândeşte ca un înţelept, dar comunică în limba oamenilor”. (William Butler Yeats).

Niciodată să nu scrii incorect; nu numai că insulţi gramatica, dar faci să sufere şi sufletele”. (Socrate).

Omul strică lucrurile mult mai mult cu cuvintele decât cu tăcerea.” (Mahatma Gandhi).

Să recunoști că ai greșit este o virtute; să nu vrei să corectezi ceea ce ai greșit este un defect.”

(N. Grigorie Lăcrița).

foto: pixabay