Publicat: 23 Ianuarie, 2019 - 18:52

Astăzi, ministrul Agriculturii Petre Daea, a prezentat cel de-al treilea raport din această sesiune în Comisia AGRI.

1. PRIORITĂȚI GENERALE ALE PRESEDINTIEI RO – COM AGRI
 
Mulțumesc domnule președinte, dragă Adam!
 
Stimați membri ai Comitetului AGRI, doamnelor și domnilor europarlamentari, am deosebita plăcere și onoare de a mă afla astăzi aici, în fața dvs., pentru a vă prezenta prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene.
 
Cu această ocazie, îngăduiți-mi să vă transmit salutul de respect al fermierilor români, beneficiari ai Politicii Agricole Comune la care dumneavoastră ați contribuit  și veți contribui determinant în perspectiva PAC 2021-2027.
 
Pentru România este un moment deosebit de important, fiind prima dată când exercită acest mandat, la exact 12 ani de la aderare.
Urmează pentru noi toți o perioadă extrem de dinamică, marcată de o serie de evenimente importante pentru viitorul Uniunii, evenimente care se vor succeda rapid și vreau să vă asigur că vom face tot ceea ce este necesar pentru a ne îndeplini rolul de mediator imparțial și pentru a contribui la avansarea proiectului european.
Summit-ul de la Sibiu din 9 mai 2019 va reprezenta un moment important în proiecția privind viitorul Uniunii mai puternice, mai unite, mai coezive și mai democratice. Evenimentul la nivel înalt va oferi oportunitatea sensibilizării cetățenilor europeni asupra rezultatelor concrete ale deciziilor formulate la nivelul Uniunii Europene și reformelor necesare pentru a avansa și, în același timp, a consolida proiectul european.
 
Dorim să exercităm o președinție orientată către cetățeni și în acest sens să le facem cunoscută acestora agenda europeană și rezultatele eforturilor noastre comune puse în slujba cetățeanului. România va urmări ca, prin activitatea pe care o desfășoară la Președinția Consiliului UE, să obțină rezultate concrete și să pună în valoare beneficiile pe care o Uniune puternică și coezivă le poate aduce fiecăruia în parte.
De asemenea, Președinția română va urmări ca politicile Uniunii să se raporteze în permanență la principiul coeziunii între statele membre, regiuni și cetățenii.
 
Președinția română are în centrul activității sale ideea de coeziune ca valoare europeană comună și prioritățile noastre se sprijină pe patru piloni: „Europa convergenței”, „Europa siguranței”, „Europa, actor global” și „Europa valorilor comune”.
 
1. În cadrul primului pilon obiectivul nostru general îl reprezintă Europa convergenței și coeziunii în scopul unei dezvoltări durabile și echitabile pentru toți cetățenii și statele membre prin creșterea competitivității și reducerea decalajelor de dezvoltare, progres social, promovarea conectivității și a digitalizării, stimularea antreprenoriatului și consolidarea politicii industriale.
 
2. În cadrul celui de al doilea pilon obiectivul nostru general este reprezentat de Europa siguranței prin consolidarea unei Europe sigure, printr-un plus de coeziune între statele membre în fața noilor provocări de securitate ce amenință siguranța cetățenilor și sprijinirea inițiativelor de cooperare în domeniu.
 
3. Referitor la cel de al treilea pilon, obiectivul general este reprezentat de Europa, actor global și consolidarea rolului global al Europei prin continuarea procesului de implementare a Strategiei Globale, asigurarea resurselor necesare la nivelul Uniunii, promovarea politicii de extindere, acțiunea Uniunii în vecinătate și implementarea angajamentelor globale ale UE.
 
4. În ce privește cel de al patrulea pilon, obiectivul general îl constituie stimularea solidarității și coeziunii Uniunii prin promovarea politicilor privind combaterea discriminării, egalitatea de șanse și tratamentul egal pentru femei și bărbați, precum și creșterea implicării cetățenilor în dezbaterile europene.
 
Președinția Română va contribui la definirea principiilor următorului Cadru Financiar Multianual 2021-2027.
Viitorul buget multianual va trebui să ofere Uniunii resursele necesare pentru atingerea obiectivelor următorilor șapte ani.
Angajamentul Președinției noastre la Consiliul Uniunii Europene, atât la nivel politic, cât și tehnic, precum și cooperarea cu Consiliul European, Parlamentul European și Comisia Europeană sunt importante pentru rezultatul final al negocierilor cadrului financiar.
 
Stimularea unei convergențe sporite la nivelul întregii Uniuni rămâne un obiectiv prioritar, ca bază pentru avansarea tuturor politicilor europene.
 
Importanța Parlamentului European, ca reprezentant al cetățenilor, îmi este foarte bine cunoscută și prin prisma îndelungatei mele experiențe parlamentare – de 12 ani la nivel național, ca membru al Comisiei responsabile din Parlamentul României pentru politica agricolă și în calitate de președinte al acesteia timp de patru ani.
Vă asigur, așadar, de întreaga mea disponibilitate de a coopera cu dumneavoastră într-o manieră constructivă și eficientă pentru a putea avansa cât mai mult în baza progreselor înregistrate de președințiile anterioare.
In acest spirit al angajării și cooperării mi-am pregătit și echipa.
 
Vreau să îi mulțumesc și aici colegei mele, Elisabeth Koestinger și colaboratorilor săi, pentru toate eforturile depuse și pentru realizările înregistrate.
 
Doresc de asemenea, să te felicit, dragă Adam, alături de echipa ta, pentru modul pragmatic și eficient în care s-au desfășurat negocierile pe dosarele legislative încheiate și nu numai.
Am speranța că vom putea continua în același mod pentru restul dosarelor pe care le avem în lucru.
 
Trebuie să fim realiști și pragmatici, având în vedere că avem la dispoziție un interval de timp foarte scurt pentru a ajunge la un acord și pentru finalizarea tuturor procedurilor de adoptare a textelor legislative, înainte de alegerile europarlamentare. Timpul va fi adversarul nostru.
Va fi o mare provocare pentru toate instituțiile, dar am convingerea că vom reuși.
Contez pe o buna organizare și înțelegere în structurile de lucru ale Consiliu.
 
Gestionarea negocierii pachetului legislativ al reformei Politicii Agricole Comune în contextul noului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, reprezintă principala prioritate a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene în domeniul agriculturii.
Ne propunem să continuăm discuțiile privind procesul de modernizare și simplificare al Politicii agricole comune, ținând cont că, pe întreg exercițiul de reformă, trebuie să garantăm respectarea deplină a prevederilor Tratatului de Funcționare al Uniunii Europene.
 
Având în vedere rolul major al Politicii agricole comune în creșterea coeziunii și competitivității Pieței Unice a UE, modernizarea și simplificarea pot contribui la creșterea eficienței acestei politici, la garantarea și pe viitor a unui nivel de trai echitabil pentru populația rurală și agricolă, la garantarea siguranței alimentare, la asigurarea unor prețuri rezonabile ale alimentelor pentru toți cetățenii, la creșterea productivității și competitivității agriculturii europene.
Trebuie desigur să ținem cont de caracterul particular al activității agricole care rezultă din structura socială a agriculturii, dar și de discrepanțele structurale și naturale existente între diferitele regiuni și state membre ale UE.
 
Pornind de la obiectivul adoptării unei Politici agricole comune mai bine adaptată provocărilor și exigențelor viitorului, care să răspundă în mod adecvat nevoilor și specificităților tuturor statelor membre, continuarea procesului de pregătire legislativă a următoarei perioade de programare reprezintă unul dintre obiectivele majore ale Președinției române a Consiliului UE, în deplină corelare și complementaritate cu negocierile care vor fi desfășurate pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.
Președinția României va urmări avansarea discuțiilor și facilitarea unui consens cu privire la elementele cheie ale arhitecturii viitoarei PAC, în vederea obținerii unei Abordări generale parțiale cu privire la propunerile legislative din pachetul privind reforma PAC.
Președinția României are în vedere organizarea unor dezbateri menite să continue eforturile pentru identificarea de noi soluții de încurajare a producției de plante proteice, în contextul obiectivului care vizează necesitatea asigurării independenței UE pentru proteinele vegetale.
 
Avem totodată în vedere continuarea procesului de convergență externă a plăților directe, de simplificare și de acordare a unei mai mari subsidiarități statelor membre în vederea stabilirii unor strategii de dezvoltare cât mai bine adaptate la condițiile lor specifice.
În opinia mea, orice strategie pentru viitorul sectorului agro-alimentar european  trebuie să aibă ca obiectiv central reînnoirea generațională. În acest scop, resursele financiare ale UE trebuie cât mai bine utilizate, astfel încât să încurajeze realmente schimbul de generații pentru a evita continuarea procesului de abandonare a zonelor rurale de către tineri și de îmbătrânire a agricultorilor, cu risc pentru perpetuarea acestei activități esențiale pentru omenire.
Totodată, trebuie avută în vedere și sprijinirea micilor fermieri, care mențin zonele rurale vii, mai ales cele montane, care sunt deținute mai ales de tineri fermieri, care pot contribui mai bine la procesul de convergență a mediului rural european, pentru a-l revitaliza și face mai prosper.  
 
Bioeconomia, cercetarea și inovarea în agricultură se vor regăsi printre subiectele de dezbatere de la nivelul Consiliului Uniunii Europene în primul semestru 2019. Fără cercetare și inovare nu se vor putea atinge obiectivele de mediu și de atenuare a schimbărilor climatice.  
Obiectivele privind dezvoltarea durabilă a agriculturii europene, consolidarea capacității sale de reacție și adaptarea la noile provocări, tot mai complexe, impun un acces corespunzător, echilibrat la fondurile de cercetare, al tuturor statelor membre, indiferent de poziționarea lor geografică.
Bioeconomiei îi revine un rol esențial într-o abordare politică integrată menită a crește sinergiile dintre diferitele politici și sectoare, cu integrarea rezultatelor cercetării și schimbului de bune practici și idei pentru reducerea deșeurilor și pierderilor de produse agro-alimentare pe întreg lanțul, precum și conservarea resurselor naturale cu revalorizarea acestora.
Toate acestea trebuie introduse, explicitate si armonizate prin prevederi clare si riguroase din punct de vedere juridic in corpul regulamentelor puse in dezbatere pentru modificarea celor actuale - Regulamentele nr. 1305/2013 (dezvoltarea rurala), 1306/2013 (finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC), 1307/2013 (plăți directe) și 1308/2013 (organizarea comuna a pieței).
 
Regulamentul de modificare a Reg. (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ce privește anumite norme privind plățile directe și sprijinul pentru dezvoltare rurală pentru anii 2019 și 2020
 
După cum știți, acest regulament are un rol important în finanțarea măsurilor din pilonul I și pilonul II pentru cei doi ani menționați, permițând statelor membre, printre altele:
- să transfere fonduri între ambii piloni și în 2020;
- să aplice condiții mai generoase de eliminare treptată a plăților efectuate către agricultorii din zonele cu constrângeri naturale (ANC);
- să utilizeze fondurile de asistența tehnică si la finanțarea elaborării Planurilor Strategice.
Și pentru acest act legislativ important Președinția română a reușit în cadrul Comitetului Special pentru Agricultură să obțină susținerea unanimă a statelor membre și a transmis scrisoarea de acord către dl președinte Sikerski. Sperăm ca finalizarea procedurilor necesare publicării să se finalizeze cât mai curând.  
Directiva privind combaterea practicilor comerciale neloiale
 
În ceea ce privește această directivă, acordul politic a fost atins la nivelul trialogului din decembrie 2018, în urma unor negocieri multiple desfășurate de Parlament, de Consiliu și de Comisie. Felicitări tuturor încă o dată!
Președinția română se angajează să ia măsurile necesare pentru a pregăti adoptarea finală a directivei înainte de încheierea mandatului actualului Parlament European. Și aici contez pe buna cooperarea cu Parlamentul European, pentru avansarea acestor măsuri mai degrabă procedurale, dar care vor permite publicarea acestei directive importante. Cred că ați luat deja la cunoștință că Președinția română a obținut confirmarea acordului din ultimul trialog și a semnat scrisoarea către dl. președinte Sikerski, ceea ce creează premisele necesare finalizării procedurilor cât mai rapid, așa cum ne-am propus.  
 
Știu că directiva a constituit un dosar prioritar pentru Parlamentul European și sunt convins ca va aduce o diferența reală pe piață, în special pentru fermieri dar și pentru alți operatori din lanțul de aprovizionare cu alimente. Ei vor avea astfel un instrument funcțional pentru a se apăra de abuzurile unilaterale ale unor operatori. Un lanț echitabil de aprovizionare cu alimente poate contribui desigur la garantarea unui nivel de trai decent pentru fermierii europeni.
 
Regulamentul privind băuturile spirtoase
 
Aș dori să reamintesc un alt dosar legislativ important, care a parcurs pașii necesari la nivel interinstituțional, respectiv Regulamentul pentru definirea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și pe eticheta altor produse alimentare și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase.
Președinția română va efectua demersurile necesare pentru adoptarea regulamentului înainte de încheierea mandatului actualului Parlament European și din nou contez mult pe buna cooperarea pentru finalizarea procedurilor necesare, care vor permite publicarea acestui regulament important.
Vă asigur domnilor europarlamentari, de buna colaborare pentru a pune dispoziția făuritorilor de hrană din Uniunea Europeană, tuturor cetățenilor europeni, o Politică Agricolă Comună care să satisfacă obiectivele pe care ni le-am propus și pentru care lucrăm împreună.
 
Sănătatea animalelor rămâne unul din dezideratele majore pentru buna funcționare și dezvoltare a sectorului de creștere a animalelor, care are o contribuție importantă la creșterea economică a statelor membre și a Uniunii Europene, în ansamblul său. De aceea, Președinția română va continua discuțiile privind bolile majore, cu contagiozitate ridicată și caracter transfrontalier.
Pesta porcină africană este una dintre aceste boli, cu care UE se confruntă din 2014, care continuă să se răspândească și pentru care trebuie să găsească soluții eficiente pentru a limita consecințele economice și sociale generate de prezența acestei boli într-un teritoriu. Președinția română va continua să faciliteze discuțiile privind pesta porcină africană atât în Consiliu cât și cu ocazia conferinței ministeriale pe care o va organiza la București, dedicată acestei boli precum și altor boli transfrontaliere ale animalelor.
La nivel tehnic, Președinția română va facilita dezbaterile privind o abordare unitară pentru consolidarea capacității de prevenire a UE, aplicată de toate statele membre în mod armonizat. Accentul nostru se va pune pe biosecuritate ca un concept general de prevenire a bolilor și protecție a sănătății animalelor.
Un alt subiect important pe care Președinția dorește să îl abordeze se referă la progresele înregistrate în implementarea planului de acțiune al Uniunii Europene privind Combaterea Rezistenței Antimicrobiene (AMR) în contextul unei abordări unitare a sănătății ”One health approach”.
România va identifica pașii viitori pentru a face UE o regiune de bune practici în combaterea AMR. În acest context se va organiza la București o conferință ministerială.
 
Bunăstarea animalelor va rămâne și ea în atenția noastră pe durata exercitării președinției Consiliului UE. În acest sens, vom analiza recomandările din raportul Curții de Conturi Europene pe tema ”Bunăstarea animalelor în UE: reducerea decalajului dintre obiective ambițioase și punerea în practică”, publicat în 14 noiembrie 2018 și vom facilita adoptarea concluziilor Consiliului cu privire la acesta.
Exportul de animale vii va continua să existe ca o sursă de venit importantă pentru fermierii din UE iar Președinția română va continua dezbaterile pentru a se identifica soluțiile și bunele practici cu scopul asigurării bunăstării animalelor pe timpul transportului maritim. Un seminar pe acest subiect va fi organizat la București, în marja reuniunii informale a șefilor serviciilor veterinare din luna iunie.
 
Silvicultura reprezintă un alt domeniu foarte important pentru România.
 
• Accentul pus la nivel european și internațional pe adaptarea la schimbările climatice și pe managementul durabil al pădurilor, dar și avantajul unei experiențe tehnice îndelungate în domeniul pădurilor în România, ne-a determinat să stabilim managementul durabil al pădurilor cu o prioritate pentru Președinția României, tema principală pentru domeniul forestier fiind ”Adaptarea sectorului forestier la schimbările climatice și ale societății și stoparea degradării terenurilor”.
• În prezent, sectorul forestier la nivelul Uniunii Europene este reglementat de mai multe politici și instrumente sectoriale, fără a avea o politică forestieră comună la nivel UE. România consideră că este esențială întărirea rolului pădurilor și a sectorului forestier la nivelul Uniunii Europene, mai ales în cadrul abordărilor trans-sectoriale. Implementarea actualei Strategii Forestiere Europene pentru perioada 2018-2020, cât și viitoarea Strategie Forestieră după 2020, trebuie să asigure sinergia tuturor abordărilor sectoriale și să integreze celelalte politici sectoriale cu impact asupra pădurilor.
• Promovarea unui Acord juridic cu caracter obligatoriu privind pădurile din Europa (LBA) va avea o contribuție importantă la îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă asociate din cadrul Agendei 2030. Atât președinția bulgară, cât și cea austriacă au depus eforturi pentru a înregistra progrese în continuarea negocierilor privind obținerea acestui acord în cadrul procesului FOREST EUROPE. Președinția română va acționa pentru a avansa negocierile pe acest dosar astfel încât să fie promovat un standard comun de gestionare durabilă a pădurilor la nivel european.
• Contextul internațional actual necesită acțiuni comune ale Uniunii Europene și a statelor sale membre, iar finalizarea unei poziții pentru cea de a 14-a sesiune a Forumului Națiunilor Unite pentru Păduri (UNFF14) din luna mai 2019 este fundamentală.
 
Vă mulțumesc pentru atenție și vă stau la dispoziție pentru a răspunde la întrebările dumneavoastră.
 
La finalul interventiei sale din cadrul Comisiei de Agricultura si Dezvoltare Rurala, ministrul Petre Daea a fost aplaudat de parlamentarii europeni.

Tag-uri Nume: 

Tag-uri Institutii: 

Tag-uri Geo: