Publicat: 15 Octombrie, 2014 - 18:33
Share

Procurorii anticorupţie anchetează retrocedarea ilegala a zeci de mii de hectare de păduri, într-un dosar în care sunt implicaţi avocaţi, judecători, dar şi nume grele din politica: Ilie Sârbu, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam .

Anchetatorii au suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie în ceea ce priveşte retrocedarea a aproximativ 90.000 ha de teren forestier şi 100 ha teren agricol. În aces sens,  au descins miercuri dimineaţă la mai multe instituţii şi firme.

Miercuri, au fost audiaţi social-democraţii Ioan Adam şi Ilie Sarbu, în timp ce Viorel Hrebenciuc, adus cu jandarmii la DNA Brasov, a confirmat ca a fost pus sub învinuire.

Hrebenciuc, care a fost adus la DNA cu mandat, a ieşit de la audieri după aproape două ore, el spunând că i s-a adus la cunoştinţă calitatea de inculpat în dosarul privind retrocedările ilegale de terenuri şi precizând că este acuzat de mai multe infracţiuni, pe care ”trebuie să le studieze” împreună cu avocatul său.

Ilie Sârbu a evitat să facă declaraţii. În acelaşi dosar au mai fost citaţi prinţul Paul şi prinţesa Lia, mai mulţi magistraţi şi deputatul PSD Ioan Adam.

Deputatul Ioan Adam ar putea fi un personaj cheie din dosarul retrocedărilor.

Este unul din cei 2 deputaţi PSD de Braşov care au susţinut iniţiativa legislativă care legalizează defrişările şi trecerea pădurilor private în intravilan în interesul unor afaceri imobiliare. 

De asemenea, şi soţia sa - judecătoarea Roxana Adam, este în atenţia procurorilor în acest dosar. 

Ioan Adam a menţionat în declaraţia de avere că a câştigat două milioane de euro din scris cărţi. 

Deputatul Ioan Adam a fost, potrivit cv-ului, judecător la Judecătoria Brașov, intre 1983- 1995.

Procurorii anticorupţie detaliază, în documente din dosarul retrocedărilor, cazul unor suprafeţe de teren - foste mosii detinute in 1913 de Nicolae D. Ghica. Acesta avea atunci in proprietate patru mosii: Comanesti, Palanca, Bratulesti si Agas. Dupa decesul sau, mosiile au revenit celor patru copii ai sai, care au fost deposedati de acestea in 1945.

"Calitatea de proprietar deposedat de padure au avut-o exclusiv cei patru copii ai lui Nicolae D. Ghica (Dimitrie, Eugen, Iveta si Neculai). In niciunul dintre dosarele civile ce au urmat nu se gaseste macar un singur act de natura sa contrazica afirmatia de mai sus, din care sa reiasa ca Maria Mavrocordat ar fi fost proprietar de teren forestier in anul 1945", se mentioneaza in documentele citate.

Cu toate astea, in 2005, Elie Vlad Sturdza, nepotul Mariei Mavrocordat, a introdus o cerere la Comisia Judeteana de Fond Funciar Bacau, prin care, in calitate de mostenitor acceptant tacit al succesiunii defunctilor Maria Mavrocordat (bunica), Dimitrie N. Ghica (strabunic) si Nicolae D. Ghica (fata de care ar fi stranepot de sora), a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafata de aproximativ 30.000 ha de teren forestier situat in judetul Bacau, care includea si mosiile lui Nicolae D. Ghica.

Solicitarea a fost respinsa, insa Elie Vlad Sturdza nu a renuntat. Un an mai tarziu, prin mandatarul Gheorghe Paltin Sturdza, descendent si mostenitor al sau, a contestat decizia comisiei si "a formulat cerere de reconstituire in natura a terenurilor forestiere preluate de stat in mod abuziv de la autorul sau Nicolae D. Ghica, decedat in anul 1921, care a devenit proprietarul domeniilor forestiere" respective, dupa cum arata anchetatorii, in aceleasi documente. Elia Vlad Sturdza nu a avut succes nici de aceasta data, astfel ca, la 15 iunie 2006, a facut plangere la Judecatoria Onesti, prin avocatul Ioan Adam (deputat PSD), cerand, in plus fata de cele 30.000 ha solicitate anterior, 11.620 ha din comuna bacauana Dofteana.

Instanta a respins cererea lui Sturdza, motivand ca aceasta nu este sustinuta cu niciun act. Procesul a continuat cu un recurs la Tribunalul Bacau, tot fara succes pentru Elie Vlad Sturdza. In aprilie 2009, Elie Vlad Sturdza a formulat o cerere de revizuire la Judecatoria Sfantu Gheorghe, care a fost, si ea, respinsa. A urmat un nou recurs, la care, in iunie 2010, judecatorii Gabriel Uta, Lorand Ordog si Lidia Moldovanu de la Tribunalul Covasna, a decis rejudecarea cauzei. Judecatoria Sfantu Gheorghe a respins, din nou, actiunea lui Sturdza, acesta a facut o noua cerere de reviziuire, care a fost admisa, la Tribunalul Covansa, de un complet format din Lorand Ordog, Gabriel Uta si Maria Velican.

Potrivit documentelor din dosarul retrocedarilor, magistratii au dispus atunci "admiterea recursului si reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 ha teren forestier si 50 ha de teren agricol, inclusiv pentru padurile Dofteana si Beleghet, desi la judecarea revizuirii in fond, Sturdza ceruse numai 23.000 ha", renuntand la Dofteana si Beleghet.

Ulterior, Directia Silvica Bacau a formulat o cerere de reviziuire a deciziei Tribunalui Covasna, moment in care, potrivit documente ale anchetatorilor anticoruptie, Gheorghe Sturdza Paltin, prin intermediul lui Ioan Adam, Viorel Hrebenciuc si Dan Costin Bengescu, a cautat, a insistat "sa-i determine pe reprezentantii Romsilva sa nu mai faca aparari, pentru ca eliberarea titlului de proprietate sa fie cat mai rapida pentru cele 43.227 ha de teren forestier, sau sa renunte la judecata acolo unde deja s-au demarat procesele civile".

Aşdar, în dosarul retrocedarilor, la DNA Brasov a fost audiat, miercuri, deputatul Ioan Adam, deputatul Viorel Hrebenciuc, sotia lui Adam, judecătoarea Roxana Adam, şi judecatorii Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uta.

În acelasi scop, la audieri a venit şi senatorul Ilie Sarbu, urmând să fie aduşi la audieri şi printul Paul şi prinţesa Lia, care, conform unor surse judiciare, ar fi urmărit reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier de aproximativ 30.000 de hectare din orasul Broşteni, judetul Suceava. În acest sens, ar fi fost făcute demersuri şi s-ar fi încercat "sa se capaciteze Comisia locala de fond funciar Brosteni sa se pronunte favorabil asupra unei cereri mai vechi formulate de Paul Philippe".

Printre localitatile in care s-ar fi facut retocedarile ilegale de terenuri sunt Comanesti, Palanca, Bratulesti si Doftana, au precizat sursele judiciare.

Conform acelorasi surse, doar 30.000 din cele 90.000 de hectare de terenuri forestiere ar fi fost retrocedate pana in prezent, pentru celelalte 60.000 de hectare dosarele fiind pe rolul instantelor.