Publicat: 2 Decembrie, 2020 - 00:00
Share

Marketingul electoral în România.

Bogdan Teodorescu și Nicolae-Sorin Drăgan sunt doctori în științele comunicării și profesori la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA. Împreună au elaborat studiul de față, premieră în literatura ade acest gen din România.

Scriu editorii: „Ființele supranaturale, în general periculoase, care populau imaginarul folcloric european puteau fi răpuse cu ajutorul unui arsenal limitat de instrumente – apa sfințită, lemnul crucii, crucea în sine, usturoiul, uneori lumina soarelui. Mai era și argintul – vârful de săgeată sau pumnalul în vremuri mai vechi, glonțul după apariția armelor de foc. Efectul acestui proiectil era instantaneu, puternicul oponent fiind transformat în cenușă.
În anii ’20, nevoia de a încadra și de a explica impactul tot mai pronunțat al media asupra publicului a dat naștere teoriei <<glonțului magic>>. A mai fost denumită și teoria <<injecției hipodermice>> sau a <<curelei de transmisie>>. În sine, aceasta se referă la ideea că mesajul pornește din media ca dintr-un pistol și se înfige ca un glonț în capul consumatorului care-l acceptă pasiv. La fel cu toți ceilalți consumatori expuși aceluiași mesaj. Destul de rapid, această teorie a fost infirmată, dar chiar și în zilele noastre există o percepție supradimensionată a influenței media asupra individului.
În marketingul electoral, glonțul de argint este un soi de combinație între cele două proiectile pomenite anterior. În principiu, ar fi vorba de un moment de campanie care ar duce la scoaterea din joc a unui adversar, în general prin intermediul unei dezvăluiri devastatoare care ar determina dislocarea unui număr important de voturi, suficiente pentru pierderea alegerilor.”

Autorii explică în Cuvântul înainte: „Prima parte a lucrării este o trecere în revistă a celor mai importante contribuţii în domeniu, a rela­ţiilor marketingului politic cu disciplinele conexe şi a poziţionării acestuia în interiorul spaţiului public şi al pieţelor politice contemporane. Datorită faptului că marketingul politic operează cu probleme aflate la interfaţa cu realitatea vieţii politice, prezentarea unor modele teoretice relevante pentru studiul fenomenelor şi practicilor asociate ocupă un loc privilegiat. Veşmânt imperfect şi adesea aproximativ al obiectului de cerce­tare, modelul permite compromisul între empiric şi conceptual. Astfel de modele permit analizarea con­ceptului de marketing politic din perspective diferite şi vor sta la baza configurării marketingului politic ca o metateorie în ştiinţele sociale, cu un pronunţat caracter interdisciplinar, aplicativ, şi cu o abordare de tip integrativ.

A doua parte a lucrării este dedicată marketingului electoral şi, în mod special, campaniei electorale ca ele­ment central al acestuia. Sunt trecute în revistă tipu­rile de campanie electorală, managementul resurselor, structura, axele de comunicare şi echipa unei cam­panii electorale. Cu foarte puţine excepţii, exemplele care însoţesc analiza teoretică provin din experienţa românească de după 1989 şi caută să surprindă evo­luţia tehnicilor şi practicilor de campanie în România de azi. Deşi marketingul politic conţine şi comunicarea guvernamentală (marketingul instituţional) ca subiect distinct, nu ne-am propus să-l analizăm în prezenta lucrare, astfel încât acesta este definit în prima parte şi apoi este menţionat doar în anumite contexte ale comunicării electorale.

A treia parte a lucrării abordează campania nega­tivă din perspectiva propagandei politice şi se referă la prima campanie electorală din democraţia românească recentă, cea din primăvara lui 1990, în care sunt identi­ficate modele de comunicare specifice epocii totalitare care au condus la o ruptură în societatea românească şi la o escaladare a violenţei verbale şi a intoleranţei în întreg spaţiul electoral autohton. Sunt analizate dife­renţele dintre o campanie negativă în interiorul unei democraţii consolidate care porneşte de la realitatea legitimităţii tuturor participanţilor la competiţia elec­torală şi campania de demonizare a duşmanului din totalitarism a cărei teză fundamentală este lipsa de legi­timitate a celui desemnat ca fiind ţintă.”

 

 

 

Bogdan Teodorescu și Nicolae-Sorin Drăgan - În căutarea Glonțului de Argint. Marketingul electoral în România. Editura Tritonic, colecția Comunicare media. 409 pag.

 

Topic: 

Format: