Publicat: 29 Ianuarie, 2020 - 00:00

Colonel în rezervă, profesor universitar, doctor în Științe militare, specializarea Istorie militară, Ion Giurcă, născut în județul Botoșani, este autor și coautor a 14 cărți, peste 200 studii publicate în lucrări elaborate cu ocazia unor manifestări științifice cu participare internă și internațională, în reviste de specialitate. Cea mai recentă carte este cea de față despre acțiuni foarte puțin cunoscute publicului larg.

Pocuția este teritoriul situat la nord de teritoriul Moldovei medievale, disputat între regii Poloniei și domnitorii de la Suceava, intrat în componența Imperiului Habsburgic în 1772, și devenit spațiu de confruntare politică și militară între Ucraina și Polonia în anul 1919. Amenințată de trupele ucrainene, bolșevizate sau nu, România a răspuns solicitării guvernului de la Varșovia pentru ocuparea sudului Galiției și realizarea joncțiunii între trupele române și cele poloneze la est de Carpații Păduroși.

Dicționarele precizează că intervenția Armatei României în Pocuția în 1919 a avut loc la începutul anului 1919 ca urmare a alianțelor încheiate între România și Polonia, Armata Română ocupând colțul de sud-est al fostei provincii austro-ungare, Galiția și Lodomeria. În perioada interbelică, România era principalul aliat al Poloniei în Europa de Est. Ambele națiuni s-au angajat să respecte mai multe tratate și istoria acestei alianțe datează de la sfârșitul Primului Război Mondial și Tratatul de la Versailles. Cu toate acestea, pentru a coopera în mod activ, guvernele de la București și Varșovia au subliniat necesitatea de a avea o frontieră comună. Discuții despre această frontieră au început la Paris la începutul anului 1919 și au continuat în următoarele luni. Propunerea de ocupare a fost avansată de către guvernul român condus de Ion I.C. Brătianu la 8 mai 1919. Brătianu a sugerat acest lucru ca pe un mijloc de a separa Cehoslovacia și Ungaria de influența sovietică, consolidând astfel poziția României Mari și a celei de-a Doua Republici Poloneze, precum și pentru a ajuta statul polonez să intre în contact cu aliatul său român. Propunerea a fost acceptată de către liderul polonez, mareșalul Józef Piłsudski.

Scriu editorii cărții colonelului Ion Giurcă: „Timp de trei luni, între 23 mai și 24 august 1919, Divizia 8 Infanterie, comandată de generalul Iacob Zadik, eliberatorul Bucovinei în toamna anului 1918, împreună cu unități poloneze, a contracarat orice posibilitate de legătură între trupele bolșevice aflate în subordinea Petrogradului, Kievului și Budapestei, asigurându-se astfel libertate de acțiune pentru armata română în Ungaria în vara anului 1919. Pocuția s-a aflat sub administrație civilă, controlată de către un comandament român, teritoriul fiind evacuat în a doua jumătate a lunii august, conform înțelegerii între guvernele de la București și Varșovia şi documentelor aprobate de către comanda armatei române și cea a armatei poloneze.”

O carte cu o mulțime de anexe interesante (aproape o sută de pagii) care lămuresc subiectul.

 

Ion Giurcă – Trei luni în Pocuția. Acțiuni ale Diviziei 8 Infanterie, 23 mai – 24 august 1919. Editura Militară. 412 pag.

 

Topic: 

Format: