Publicat: 21 Iunie, 2015 - 14:30
Activistii anti-tutun au pus presiune pe parlamentarii care au reactionat fara sa gandeasca

Activiștii antitutun au pus presiune pe parlamentari, acuzându-i recent că ar atenta la sănătatea populației pentru că, influențați de industria tutunului, nu grăbesc intrarea proiectului de amendare a Legii 349/2002 pe agenda comisiei de sănătate a Camerei Deputaților. Ca urmare a acestor presiuni, proiectul va intra în Comisie în această săptămână.

Companiile de tutun și-au făcut public punctul de vedere, depus în aprilie la Cameră, cu privire la propunerea de interzicere totală a fumatului în spațiile publice închise și de interzicere a comercializării produselor din tutun la o distanță de mai puțin de 250m de spitale și unități de învățământ. Potrivit punctului de vedere menționat, proiectul antitutun, care va fi discutat marți de comisia de sănătate,  poate duce la înjumătățirea cifrei de afaceri pentru aproape 50% din punctele de vânzare care comercializează țigarete, la nivel național, cu efecte în lanț asupra locurilor de muncă.

"Este arhicunoscut că produsele noastre prezintă riscuri asociate de sănătate și considerăm că sunt necesare reglementări echilibrate. Industria tutunului este o industrie legală, care are dreptul să-și exprime punctul de vedere, lucru firesc într-o democrație participativă. Ceea ce am și făcut până acum, în mod clar și deschis, ori de câte ori a fost cazul. Și nu de puține ori am fost puși la zid. Amintesc acum doar creșterea accizei cu 50% în 2009, în mai puțin de nouă luni, care a dus contrabanda la peste 36% sau indexarea arbitrară a cursului la care se calculează acciza, în 2014. Solicitările noastre, despre care am vorbit public de fiecare dată, (de exemplu necesitatea unei noi Strategii Naționale de combatere a comerțului ilegal cu țigarete, propuneri de îmbunătățire a legislației anticontrabandă, reglementări echilibrate pentru piața țigaretelor), nu au avut succesul pe care îl au inițiativele antitutun. Iar ceea ce am transmis autorităților, am transmis și presei. Spunem ceea ce facem si facem ceea ce spunem, în interiorul companiei, ca și în afara ei. Pachetul de țigarete este cel mai taxat produs din România – 80 % din prețul unui pachet merge la stat. Industria tutunului este al doilea contribuabil la buget, unde virează taxele colectate de la consumatori. Așa că, suntem, de fapt, agenți fiscali și pedepsiții de serviciu atunci când statul are nevoie de bani. În plus, suntem și cel mai bun cal de bătaie pentru politicienii aflați în căutare de popularitate și pentru diferite ONG-uri care urmăresc atragerea de fonduri pentru programe antifumat. În toate aceste dezbateri, din care populația are prea puțin de câștigat, sunt antrenați și oameni de bună-credință, care sunt convinși că se poziționează de partea potrivită a baricadei”, spun reprezentanții industriei tutunului.

 

Conform scrisorii semnate de reprezentanții companiilor de tutun, este estimat că „dintr-un total de 73.000 de puncte de vânzare cu amănuntul a produselor din tutun, aflate la ora actuală în România, vor fi afectate peste 46% la nivel național: 54% în mediul urban și 27% în mediul rural. În București, impactul estimat este de 65% din numărul punctelor de vânzare (…)”, se arată în documentul menționat. Potrivit semnatarilor, „restricția listării produselor din tutun va reduce cifra de afaceri a comercianților afectați cu 35% până la 50%!” Reducerea volumelor și a profitului determină în mod direct scăderea capacității comercianților de a plăti salarii sau de a menține numărul de angajați. Ca urmare, sunt anticipate efecte în lanț pentru antrepozitari, angrosiști, transportatori, fiind estimate pierderea a cca 20.000 de locuri de muncă din totalul de cca 40.000 în această ramură economică, pe lanțul de aprovizionare și distribuție!

  

La rândul lor, reprezentanții comercianților mici și mijlocii din România, au avertizat că noile propuneri legislative scot efectiv comerțul legal cu țigarete din orașele și localitățile mici. Cei peste 750 de membri ai Asociaţiei Naționale a Comercianților Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR) au subliniat într-un comunicat de presă că măsura este extremă și a fost propusă fără consultarea celor care urmează să fie afectați, cu toate că impactul economic și social este major, pe tot teritoriul României. Astfel, potrivit datelor ANCMMR, numai în Bucureşti, există peste 600 de unități de învăţământ şi peste 100 spitale şi unităţi sanitare pentru o suprafaţă urbană de 285 km2. O situație similară este caracteristică pentru alte orașe mari precum Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Târgu Mureș, Sibiu, Timişoara sau Iași și, de asemenea, pentru satele și orașele mici. În acestea din urmă, dată fiind amplasarea spitalelor și a unităților de învățământ, vânzările de țigarete ar ajunge să fie permise doar la marginea localităţilor, se arata în comunicatul Asociației. „Micii retaileri trebuie să aibă dreptul şi capacitatea de a decide pe cont propriu asupra fondului de comerț, în condițiile unui mediu economic defavorabil și al unui consum scăzut al populației pentru bunurile de larg consum”, a declarat președintele ANCMMR, Cora Maria Muntean.

Printre consecințele inițiativei legislative, ANCMMR menționează scăderea cifrei de afaceri în cuantum egal cu vânzările generate de țigarete, precum si scăderea traficului de consumatori fumători, ceea ce conduce la reducerea vânzărilor și pentru alte categorii de produse (coșul de cumpărături al unui consumator fumător este mai mare decât cel al unui consumator nefumător, cu 32%).

 

„Legiuitorii ar trebui să țină cont de faptul că cei care comercializează țigarete ilegale în piețe, oboare, la metrou, vând oricui, fie minor, fie adult.  Iar cei care nu vor fi dispuși să meargă până la marginea localității vor avea la dispoziție oferta de pe piața neagră. Este evident că obiectivul de sănătate publică, de a reduce incidența fumatului în rândul tinerilor, nu va fi astfel atins. În schimb, ca urmare a îngrădirii comerțului legal, va înflori cel ilegal, cu consecințele de rigoare asupra bugetului de stat. În același timp, o restricție de comercializare a unui produs legal vine în contradicție cu principiile stabilite în tratatele economice la care România este parte, în calitate de membru al Organizației Mondiale a Comerțului, afectând libera concurență a agenților economici, creând discriminări, impunând bariere comerciale unora dintre comercianți și oferind, în mod artificial, avantaje altora”, mai spun reprezentanții industriei.

 

De asemenea, potrivit scrisorii semnate de producătorii legali, „în contextul dezbaterilor publice pe marginea inițiativei, precizăm că nu împărtășim opinia conform căreia România ar fi „codașa Europei” în legiferarea fumatului în spațiile publice. România se află printre statele membre ale UE cu cea mai avansată legislație în domeniul controlului tutunului, începând de la fabricarea produsului în sine și încheind cu publicitatea la tutun și – în cazul de față – fumatul în spațiile publice”. În România, fumatul în locurile publice este reglementat prin Legea 349/2002. Pentru restaurante și baruri, atunci când proprietarii sau managerii acestora nu stabilesc că fumatul este interzis în localurile respective, legea impune separarea efectivă a spațiilor, astfel încât cel alocat fumătorilor (izolat și ventilat corespunzător) să nu depășească 50% din întreaga suprafață destinată clienților. În același timp, proprietarii sau managerii localurilor cu o suprafață destinată clienților de sub 100mp, pot decide dacă spațiile respective să fie alocate exclusiv pentru fumători sau nefumători, cu afișarea corespunzătoare a acestei informații. În ceea ce privește instituțiile publice, legea prevede interzicerea fumatului în spațiile comune, de trecere și în birouri. În acest moment, legea permite fumatul doar în spații special amenajate (marcate, dotate și ventilate corespunzător).

Conform Recomandării Consiliului European, de a proteja cetățenii de expunerea la fumul de țigară, fiecare stat membru a reglementat diferit acest subiect, de la interdicție totală, de exemplu în Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria, Malta sau Ungaria, până la restricții rezonabile, cum ar fi, de exemplu: Germania, Austria, Estonia, Polonia sau România. În ciuda existenței unui cadru legislativ clar și echitabil, implementarea deficitară a acestuia și lipsa unor măsuri ferme de control al implementării și al aplicării sancțiunilor duc astăzi la propuneri extreme”, se mai arată în scrisoare, semnatarii opinând ca nu lipsa legislației este problema în România, ci aplicarea ei deficitară.

 

Potrivit unui comunicat de presă al Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA), inițiativa care se va discuta marți în comisia de sănătate va afecta stabilitatea financiară a 85% dintre restaurantele și cafenelele din țară. “Considerăm ca proprietarii de afaceri private, cum ar fi restaurante, cafenele și baruri ar trebui să aibă dreptul și capacitatea de a decide pe cont propriu, consultând angajații și ținând cont de argumentele economice de care dispun, ce măsuri iau cu privire la fumat în spații special amenajate. Adoptarea interzicerii totale a fumatului în restaurante, cafenele, baruri, pub-uri și cluburi în România va avea un impact economic și social negativ. Interdicția va afecta puternic industria ospitalității și va determina creșterea șomajului. Credem cu tărie că reglementarea clară, cu o mai buna aplicare a legislației și nu interdicția totală este modul de a găzdui clienții fumători și nefumători în industria ospitalității”, a declarat Tinu Sebesanu, Președintele HORA.

În 2014, HORA a desfășurat o cercetare în rândul a peste 9.200 persoane juridice care activează în industria HORECA, în România. Potrivit sondajului, 70% dintre respondenți cred că fumatul ar trebui limitat la zonele speciale în HORECA, iar 60% au indicat că numărul de clienți și veniturile vor scădea, în cazul în care fumatul este complet interzis. Barurile și alte entități pentru servirea băuturilor, cum ar fi cluburile, pub-urile, cafenelele pot fi cele mai afectate - 85% din aceste tipuri de facilități se așteaptă la o scădere semnificativă a numărului de clienți.

Statele membre UE care au implementat interzicerea totală a fumatului în restaurante, au înregistrat o scădere dramatică a industriei ospitalității. De exemplu, cercetarea efectuată de CR Consulting pentru Save Our Pubs And Clubs, campania desfășurată în Marea Britanie, a relevat că mai mult de 700 pub-uri au fost închise în Londra după introducerea interdicției, iar la nivel național au fost închise 4.800 pub-uri.

Potrivit HORA, în noiembrie 2012, sectorul hotelier din Bulgaria a protestat împotriva interzicerii totale a fumatului, măsură introdusă în iulie 2012. După șase luni de la introducerea interdicției, cifra de afaceri a înregistrat o scădere de 70% și numeroase unități HoReCa au dat faliment.

HORA susține libertatea dreptului de a alege prin adoptarea modelelor din țări precum Germania sau Austria, în care operatorilor și consumatorilor li se dă dreptul de a opta între unități de fumători sau nefumători. Într-o piață predominantă a fumătorilor, nu se pot aplica măsuri radicale împotriva acestora, ci trebuie adoptat un mecanism pe termen mediu pentru acest tip de restricții, sincronizat cu un program de conștientizare și de educare a noilor generații, astfel încât în viitor să existe o populație covârșitoare de nefumători, se mai arată în comunicatul menționat.

 

Confederația Generală a Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Grecia (GGCSME), a declarat că interzicerea fumatului în Grecia a adus o scădere a veniturilor de cca. 30%, ca urmare a crizei economice și reducerea veniturilor disponibile consumatorilor. În special de la punerea în aplicare a interdicției fumatului, această reducere a veniturilor tinde să aibă dimensiuni explozive. GGCSME a solicitat Guvernului să acorde o perioadă de tranziție, în caz contrar interzicerea totală fumatului va duce multe companii la falimentul și pierderea unui număr important de locuri de muncă.

 

Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, marii producători de țigarete au virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă 1,75% din PIB si 12,5% din totalul veniturilor bugetare. Sectorul tutunului generează circa 3.000 locuri de muncă directe și aproximativ 45.000 locuri de muncă indirecte.