19 octombrie 2021

EFOR lansează astăzi raportul privind finanţarea partidelor politice în 2020

curs piata valutara
Distribuie pe rețelele tale sociale:

EFOR lansează astăzi raportul privind finanţarea partidelor politice în 2020. Raportul este disponibil pe pagina web www.expertforum.ro/finantarea-partidelor-2020. Evenimentul poate fi urmărit live pe pagina Facebook EFOR, de la ora 11 – www.facebook.com/ExpertForum.

Principalele concluzii ale raportului pot fi consultate mai jos, iar grafice suplimentare şi recomandări sunt disponibile în raport şi pe site. Toate datele sunt disponibile pe platforma www.banipartide.ro.

Contact: septimius.parvu@expertforum.ro, 0787.638.315 (Septimius Pârvu, expert electoral EFOR)

Concluzii:

Datele din rapoartele depuse de partide ne arată că veniturile partidelor nu au scăzut în 2020, în context pandemic. Dimpotrivă, anul electoral trecut a fost unul bogat. Mai mult, partidele au primit 253 de milioane de lei din subvenţii, cei mai mulţi bani din istoria finanţării politice publice din România, deşi la începutul anului ar fi trebuit să primească doar 181 milioane, conform bugetului de stat. Se observă mai ales în cazul partidelor mari, cu şanse să intre în parlament sau să ajungă în coaliţia de guvernare, o creştere a cotizaţiilor, donaţiilor sau împrumuturilor. Şi costurile pentru campaniile electorale au crescut semnificativ.

Doar 32 de partide au publicat datele obligatorii în Monitorul Oficial până la data publicării acestui raport, din 189 formaţiuni (adică 17%), câte au fost raportate la finalul anului 2020. Motivele pentru care aceste raportări nu sunt depuse pot fi diverse, de la necunoaşterea legii, la lipsa de capacitate sau de interes a partidelor, costurile excesive pentru publicare în Monitorul Oficial. Considerăm că este important ca partidele care nu respectă reglementările trebuie să fie sancţionate, mai ales că unele par a încălca regulile de mai mulţi ani. Mai mult, acolo unde există sancţiuni contravenţionale, pare că există practica aplicării de
avertismente, chiar dacă partidele recidivează. În unele cazuri discutăm de partide cu un număr mare de candidaţi, cum ar fi Partidul Ecologist Român, care a depus liste cu peste 600 de candidaţi la alegerile parlamentare din 2020; AEP observa un comportament similar şi în raportul pentru anul 2019.

Calitatea datelor nu este uniformă, iar formatul rapoartelor de venituri şi cheltuieli (anexa 16) diferă de la un partid la altul. Deşi în ultimii ani datele au început să fie publicate în format editabil, disciplina unor partide şi mecanismele de colectare de date pot fi semnificativ îmbunătăţite. Fiecare partid pare a interpreta diferit ce înseamnă raport detaliat (la fel de întâmplă şi pentru campania electorală), chiar dacă ar trebui să publice detaliat fiecare sumă primită şi fiecare cheltuială realizată. Mai mult, nu este clar dacă rapoartele trebuie să includă (şi includ) şi cheltuielile din campanie sau doar cele ale partidului, având în vedere formularea din lege, precum şi faptul că pentru campanii se întocmesc rapoarte specifice. Structura diferită a rapoartelor face dificilă activitatea unui observator care vrea să urmărească în paralel finanţarea campaniei şi cea curentă, întrucât informaţiile nu sunt marcate diferenţiat decât în unele rapoarte (campanie, subvenţii etc). Situaţiile financiare, care sunt sursa cea mai completă de informaţie, arată că partidele au venituri mai mari decât cele pentru care există obligaţia transmiterii de rapoarte la AEP.

Doar PNL, PMP şi AUR au publicat date detaliate. PSD a publicat o formă centralizată a RVC, care include doar sumele generale pe judeţe pentru cotizaţii, donaţii, subvenţii şi alte venituri. USR a publicat un format centralizat, iar datele nu sunt accesibile în format editabil. Rapoartele pentru Pro România şi Plus nu se regăsesc pe platforma AEP www.finantarepartide.ro.

Plăţile pentru cotizaţii ne arată că un număr mic de persoane şi-au îndeplinit sarcinile de membru conform statutului. Ca regulă, partidele pot solicita sume diferite, în funcţie de poziţia sau ocupaţia membrului. Dar în cazurile în care analiza a fost posibilă se vede că partidele nu sunt eficiente în a colecta aceste fonduri, întrucât numărul persoanelor care au plătit este relativ redus. La PNL am identificat (nume unice) aproape 12.000 de cotizanţi, la AUR 1077, iar la PMP 2570 de persoane. În 2020, cele mai multe donaţii s-au strâns în lunile iulie şi august, cu cea mai joasă rată de colectare în primele luni ale pandemiei. Reamintim că partidele nu publică numărul de membri.

Transparenţa sumelor cheltuite din subvenţii a crescut parţial, prin faptul că AEP a solicitat partidelor începând cu anul 2021 să publice categoriile de fonduri pe care cheltuie banii. Cu toate acestea, în rapoartele anuale de venituri şi cheltuieli nu se poate observa cum se cheltuie banii, excepţie fiind raportul PNL, care a marcat specific la nivel central sursa de provenienţă a banilor şi PMP parţial. Datele ne arată că PNL ar fi cheltuit la nivel central 53 de milioane din subvenţii, din care aproape 60% pe publicitate. Având în vedere sumele semnificative şi faptul că o parte din bani se întorc la firmele de partid, trebuie să avem o discuţie despre cum se cheltuie sume mari de bani din fonduri publice, fără transparenţă.

EFOR a analizat profilul celor care au ajutat partidele şi am observat că poate fi foarte diferit, de la consilieri parlamentar, proprietari de firme, jurnalişti, angajaţi ai companiilor municipale din Bucureşti consilieri în instituţii publice, membri în consilii de administraţie. Analiza numelor donatorilor, membrilor care au cotizat sau persoanelor fizice şi juridice care au acordat împrumuturi semnificative ne arată că în unele cazuri există potenţiale neconcordanţe între venituri şi sumele direcţionate la partid. EFOR a verificat sute de declaraţii de avere şi interese, unde au fost disponibile, şi am observat că o parte dintre persoanele vizate nu par a avea suficiente resurse pentru a justifica aceste contribuţii. Am identificat persoane care câştigă anual chiar şi de zece ori mai puţin decât au direcţionat la partid. Chiar şi în condiţiile în care banii se pot recupera din rambursări, persoanele care împrumută sau donează la partid tot ar trebui să deţină resursele pentru a direcţiona banii. Am identificat astfel de situaţii în cazul unor donatori sau persoane care au împrumutat, printre altele, PSD, Pro România, AUR sau PNL.

Considerăm că acestui subiect ar trebui acordată o atenţie sporită de către instituţiile cu rol de control. La Pro România cele mai multe împrumuturi au fost înregistrate pe 2 şi 3 decembrie, cu doar câteva zile 2 zile înaintea finalizării campaniei electorale. Profilul detaliat al contributorilor poate fi consultat în raport.

Există indicii că partidele folosesc practica direcţionării de fonduri pentru a „cumpăra” un loc pe listă sau pentru a asigura candidatura unei persoane. Aceasta nu este ilegală, dar are efecte negative care distorsionează piaţa politică. Putem, de asemenea, observa că unele dintre aceste donaţii sau împrumuturi sunt o potenţială formă de a intra în graţiile partidului, în cazul în care acesta ar reuşi să ajungă la putere.

Reamintim că în 2019 şi 2020, precampania a fost mult mai vizibilă decât campania, dar sumele cheltuite nu sunt supuse aceloraşi rigori de transparenţă.

Analiza rapoartelor de venituri şi cheltuieli nu ne ajută să înţelegem mai bine cum au fost cheltuiţi aceşti bani.

Nu în cele din urmă, legislaţia trebuie revizuită pentru a se elimina interpretările neclare şi pentru a se consolida acela aspecte care nu sunt reglementate cu privire la finanţarea curentă şi la campanie. Reamintim că sunt mai multe recomandări GRECO şi ODIHR care nu au fost puse în aplicare. Printre altele, valoarea sancţiunilor trebuie crescută, iar aplicarea acestora trebuie să fie asigurată. Mai mult, considerăm că AEP trebuie să îşi consolideze capacitatea de monitorizare şi control atât pentru activitatea curentă, cât şi pentru campania electorală.