29 noiembrie 2021

Emisiune de mărci poştale dedicată artelor plastice româneşti

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Romfilatelia introduce în circulaţie, miercuri, 24 martie 2021, o emisiune de mărci poştale dedicată artelor plastice româneşti şi aniversării unuia dintre cei mai faimoşi artişti români: Theodor Aman, 190 ani de la naştere.

Muzeul „Theodor Aman”, primul muzeu de artă din Bucureşti, s-a deschis oficial la 16 iunie 1908, chiar în casa în care a trăit şi a creat timp de aproape 22 de ani Theodor Aman (20 martie 1831 – 19 august 1891). Imobilul situat pe strada Rosetti (fostă Clemenţei) a fost conceput şi ridicat de către Aman între 1868 şi 1869, fiind într-o măsură covârşitoare rodul gândirii şi al talentului artistului, care este autorul proiectului de arhitectură, al decoraţiei exterioare şi al celei interioare (vitraliile, pictura murală, medalioanele sculptate pe uşi, mobilierul, lambriurile şi soba din atelier, stucatura tavanelor). Clădirea eclectică, asimilabilă în principal tipologiei neoclasice franceze, este şi prima casă-atelier din spaţiul românesc, gândită de la bun început să devină muzeu.

Theodor Aman, primul nostru pictor academist şi fondator, alături de Gheorghe Tattarescu, al Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti, este promotorul modernităţii în arta românească, iar opera sa îi revelează extraordinara versatilitate stilistică, artistul reuşind să acopere o plajă foarte largă, de la lucrările academiste riguroase, stricte şi scenografice, până la exprimări pre-impresioniste sensibile şi fascinante, în care rigoarea construcţiei este voit neglijată în favoarea sugestiei şi a impresiei.
În 1891, la moartea artistului, casa şi întreaga colecţie îi revin prin testament soţiei, Ana Aman, care le va vinde în 1904 Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice în vederea deschiderii actualului muzeu.

Colecţia muzeului cuprinde opere ale lui Theodor Aman, acoperind diverse genuri, stiluri şi tehnici, precum şi toate etapele de creaţie ale acestuia, din copilărie până la sfârşitul vieţii: 165 de picturi în ulei pe pânză sau pe panouri din lemn, 33 de acuarele, 298 de gravuri şi 62 plăci de gravură, desene în creion şi peniţă, sculptură, care, pe lângă 3 busturi, include piesele de mobilier şi 4 medalioane sculptate pe uşi, pictură murală şi vitralii. În patrimoniul existent se regăsesc şi ustensilele de lucru ale artistului, instrumente muzicale şi arme, câteva piese de costum oriental sau naţional, vase de ceramică, ciubuce, narghilele şi alte obiecte personale, care întregesc colecţia de peste 1.000 de piese a muzeului.

„Struguri şi mere” (ulei pe pânză, 1875 – 1880?), reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei, este o natură statică din perioada incipientă, în care artistul este tributar unui stil descriptiv, abordând un naturalism exacerbat, de factură caravaggistă şi impunându-se prin precizia execuţiei, prin fineţea şi minuţiozitatea percepţiei vizuale, prin sensibilitatea cu care armonizează valorile cromatice şi dialogul dintre lumini şi umbre.

„Femeie în vernil” (ulei pe lemn, 1879), reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei, este o scenă de gen pictată chiar în casa artistului şi în care este reprezentată soţia acestuia, Ana Aman; face parte din categoria lucrărilor ce pot fi asimilate unui jurnal de epocă, ce ne oferă oportunitatea de a reconstitui viaţa cotidiană, atmosfera, moda vestimentară, interioarele elegante, detaliile rafinate de decor sau arhitectură.

„Odaliscă” (ulei pe pânză, 1885 – 1890?), înfăţişată pe timbrul cu valoarea nominală de 5,50 lei, este o lucrare târzie, de profundă maturitate, în tratare pre-impresionistă, ce poate fi considerată o puternică piesă de rezistenţă în cadrul scenelor orientale ale lui Aman, în care poate fi descoperit un Orient privit cu afecţiune, un Orient în care domină lirismul, calmul, melancolia şi senzualitatea.

„Vas cu trandafiri” (ulei pe pânză, 1890 – 1891?), reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 lei, este o lucrare pictată în ultimul an de viaţă; ea se identifică cu apogeul naturilor statice ale lui Aman şi aparţine categoriei non-finito, concept pe care-l experimentează cu rezultate spectaculoase. În acest caz, ne aflăm în faţa unei iluzii optice generate de efectul 3D indus de imaginea în care primează sugestia şi demonstrează capacitatea artistului de a-şi depăşi contemporaneitatea.
Alte două lucrări ale artistului sunt ilustrate pe cele două plicuri „prima zi” a emisiunii.

Una dintre acestea este „Fraţii Aman” – detaliu – (ulei pe pânză, 1885?), lucrare perceptibilă ca fotografie cu rol de memorie, în care artistul se reprezintă alături de fraţii săi, plecaţi deja din lumea celor vii. Personajele sunt plasate în celebrul atelier al lui Aman, într-un moment din trecutul lor, în care se aflau fizic împreună.

„Scenă rustică” (gravură în acvaforte, 1875) este executată în una dintre tehnicile în care Aman a excelat (gravura în acvaforte), fiind primit în Societatea Acvafortiştilor de la Paris. A fost considerat până la sfârşitul vieţii sale cel mai bun pictor-gravor român.

Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Municipiului Bucureşti pentru sprijinul documentar şi fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Mapa filatelică este realizată în tiraj limitat de 251 exemplare şi este echipată cu blocul filatelic special de patru timbre nedantelate al emisiunii, având ştampila aplicată în clar, în folio aur. Blocul filatelic special este numerotat de la 001 la 251.

Emisiunea de mărci poştale „Theodor Aman, 190 ani de la naştere” va fi disponibilă începând de miercuri, 24 martie 2021, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de două plicuri prima zi, coala de 20 timbre, minicoala de 4 timbre cu manşetă ilustrată şi bloc special de 4 timbre nedantelate.