20 octombrie 2021

Emisiunea de mărci poştale Sfintele Paşti 2021

Distribuie pe rețelele tale sociale:

În apropierea celui mai important eveniment al creştinătăţii, Romfilatelia introduce în circulaţie vineri, 2 aprilie a.c., emisiunea de mărci poştale Sfintele Paşti 2021, care comemorează momente cruciale din viaţa lui Iisus Hristos – Intrarea în Ierusalim, Cina cea de taină şi Învierea.

Sărbătorile Paştilor reprezintă temelia pe care se sprijină întreg edificiul religiei creştine, respectiv Învierea lui Hristos. Prin biruinţa lui Hristos asupra morţii, creştinii sărbătoresc de Paşti Învierea Domnului, dar şi consecinţa Învierii, adică promisiunea trecerii noastre de la moarte la viaţă.

Cele două timbre ale emisiunii de mărci poştale, cu aceeaşi valoare nominală de 2 lei, ilustrează icoanele Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim şi Învierea.

Pe timbrul coliţei dantelate a emisiunii, cu valoarea nominală de 31,50 lei, este redată icoana Cina cea de taină.

Icoanele ilustrate pe elementele emisiunii se regăsesc pe catapeteasma Catedralei Mântuirii Neamului.

Intrarea Domnului în Ierusalim

Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim este relatată în toate cele patru Sfinte Evanghelii din Noul Testament (Matei 21, 7-11; Marcu 11,1-10; Luca 19, 29-38; Ioan 12, 12-15).

Biserica Ortodoxă prăznuieşte evenimentul Intrării Domnului în Ierusalim cu o duminică înainte de Sărbătoarea Învierii din morţi a Domnului Iisus Hristos, adică în Duminica Floriilor.

Conform erminiei bizantine, descrisă şi de teologul Constantin Cavarnos, în volumul său intitulat Ghid de Iconografie bizantină, reprezentarea Intrării Domnului în Ierusalim îl înfăţişează pe Mântuitorul Hristos intrând în cetatea Ierusalimului călare pe un mânz de asin. Cetatea Ierusalimului este ilustrată în dreapta scenei, sub forma unei fortăreţe cu uşile deschise. Pe poarta cetăţii iese un grup de bărbaţi, femei şi copii, care tăiau ramuri şi le aşterneau în calea Domnului Iisus Hristos, strigând: „Osana, Fiul lui David!”. Aceştia reprezintă poporul care locuia în Ierusalim şi care a ieşit să-L întâmpine pe Domnul Iisus Hristos, despre a Cărui minune a învierii lui Lazăr auziseră şi erau plini de uimire. Domnul Hristos binecuvântează smerit cu mâna dreaptă şi ţine în mâna stângă un filacter. Reprezentarea bizantină a acestei icoane îl redă pe Hristos Domnul aşezat cu ambele picioare de aceeaşi parte a asinului, orientat cu faţa către cel care priveşte icoana, spre deosebire de picturile religioase apusene în care Hristos este zugrăvit, de obicei, călărind cu picioarele de o parte şi de alta a asinului.

Intrarea Domnului Hristos în Ierusalim este un moment ce ilustrează smerenia Mântuitorului, Care este aclamat de mulţimea de oameni, cea care, peste puţin timp, avea să strige ca El să fie răstignit.

Cina cea de Taină

În Sfânta Scriptură, Cina cea de Taină este redată în toate cele patru Sfinte Evanghelii (Matei 26, 17-29; Marcu 14,12-25; Luca 22, 7-23, Ioan 13, 1-28).

În Biserica Ortodoxă, Cina cea de Taină este prăznuită în Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos, în Sfânta şi Marea Joi.

La Cina cea de Taină, Domnul Iisus Hristos a instituit Taina Sfintei Euharistii. Această Sfântă Taină, care se mai numeşte şi Sfânta Împărtăşanie sau Cuminecătură, este centrul vieţii Bisericii. Prin Cina cea de Taină, Domnul Hristos arată că darurile creaţiei, reprezentate prin pâine şi vin, sunt daruri ale iubirii Sale pentru oameni, iar când El sfinţeşte aceste daruri, transfigurându-le prin Însăşi prezenţa Sa, ne dăruieşte viaţă veşnică: „Cine mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţă veşnică, şi Eu îl voi învia, în ziua cea de apoi. Căci trupul Meu este adevărată mâncare şi sângele Meu, adevărată băutură” (Ioan 6, 54-55).

Icoana Cinei celei de Taină este nelipsită din programul iconografic al bisericilor ortodoxe, fiind zugrăvită în naos, pe catapeteasmă sau chiar în altar.

Această icoană Îl înfăţişează pe Domnul Iisus Hristos stând la cină cu ucenicii Săi, înainte de Sfânta Sa Pătimire. Pe masă sunt farfurii, pâine, ulcioare şi vin.

Iconografia bizantină înfăţişează masa Cinei celei de Taină ca fiind semicirculară. Domnul Hristos este aşezat în mijlocul semicercului mesei, fiind astfel centrul icoanei. De asemenea, El este reprezentat puţin mai mare decât ucenicii Săi. Hristos binecuvântează cu mâna dreaptă; ucenicii sunt aşezaţi de-o parte şi de alta a lui Hristos; Ioan este aşezat în partea stângă, plecat pe pieptul lui Iisus (conform Ioan 13, 23-25), iar Petru se află în dreapta lui Iisus, având în vedere că era cel mai în vârstă dintre ucenici. Tot în partea dreaptă este zugrăvit Iuda, care îşi întinde mâna către blid şi se uită către Iisus, vădind astfel intenţiile sale de trădător. Ucenicii sunt reprezentaţi fără aureole, iar expresia chipurilor arată tulburare şi tristeţe pentru că Domnul Hristos le spune că unul Îl va vinde şi El va fi condamnat la moarte. Totodată, feţele ucenicilor sunt toate orientate frontal, către privitorul icoanei.

Învierea Domnului

Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi este punctul central al activităţii Sale pământeşti şi al istoriei mântuirii oamenilor. Sfinţii Evanghelişti relatează pe larg acest eveniment cutremurător şi tainic, plin de slavă dumnezeiască, prin care Mântuitorul Iisus Hristos restaurează omul şi întreaga creaţie (Matei 28; Marcu 16; Luca 24; Ioan 20).

Icoana obişnuită, mai ales în pictura bizantină, a Învierii Domnului este cunoscută sub numele de „Anastasis” (termenul grec pentru „Înviere”), care Îl reprezintă pe Domnul Iisus Hristos ca Biruitor asupra iadului şi a morţii. Această icoană se mai numeşte şi icoana Coborârii la iad a Domnului.

Domnul Iisus Hristos este reprezentat ca fiind Stăpân al vieţii şi al morţii, Biruitor al iadului, Izbăvitor al celor aflaţi aici. Mântuitorul Hristos priveşte cu duioşie la faţa lui Adam, care imploră iertare. În dreapta lui Adam, se află Eva, care este, de asemenea, în genunchi, cu mâinile ridicate în semn de rugăciune către Hristos Mântuitorul. Hainele în care este reprezentată Eva aduc aminte de îmbrăcămintea Maicii Domnului, sugerând astfel că Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu Întrupat, Noul Adam, S-a născut ca om în lume prin noua Evă, Fecioara Maria. În stânga Domnului Iisus Hristos, sunt zugrăviţi regele Solomon şi regele David, îmbrăcaţi în veşminte împărăteşti, cu coroană pe cap, strămoşi şi proroci ai lui Mesia. Ei Îl recunosc pe Hristos Domnul – Mesia, arătând tuturor pe Cel despre Care profeţiseră şi a Cărui venire o vestiseră. În spatele lui Solomon îl putem vedea pe Sfântul Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul care a pregătit calea Domnului.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, învaţă că Învierea lui Hristos este începutul învierii tuturor oamenilor, este Vestea cea Bună în plinătatea şi unicitatea ei, este garanţie a învierii noastre. Mântuitorul Hristos Însuşi a spus: „Eu sunt învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi. Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va mai muri în veac” (Ioan 11, 25-26).

Romfilatelia mulţumeşte Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 267 de exemplare şi este echipat cu blocul filatelic special cu trei timbre nedantelate (conţinând cele două timbre ale seriei şi timbrul coliţei), precum şi cu un carton filatelic pe care sunt expuse cele două timbre dantelate ale seriei, alături de ştampila „prima zi” aplicată în clar, cu folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 267.

Icoanele Intrarea Domnului în Ierusalim, Cina cea de taină şi Învierea Domnului, ilustrate în acest album filatelic, se regăsesc pe catapeteasma Catedralei Mântuirii Neamului.

Emisiunea de mărci poştale „Sfintele Paşti 2021” va fi disponibilă începând de vineri, 2 aprilie 2021, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de plicul prima zi, coala de 28 timbre, minicoala de 8 timbre + 1 vinieta, coliţa dantelată şi bloc special cu 3 timbre nedantelate (seria emisiunii şi timbrul coliţei).