1 iulie 2022

Este nevoie de mai multă responsabilitate şi transparenţă în instituţiile publice

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Indicele de Percepţie a Corupţiei 2021 în contextul COVID-19
Este nevoie de mai multă responsabilitate şi transparenţă în instituţiile publice

Indicele de Percepţie a Corupţiei 2021 publicat de Transparency International arată că, în ciuda angajamentelor luate la nivel oficial, 131 de state din cele 180 analizate nu au făcut progrese semnificative în combaterea corupţiei, în ultimii 10 ani. România nu face excepţie.

Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt”.

Percepţia cu privire la corupţia din sectorul public din România este neschimbată de zece ani.

Cu doar 45 de puncte din 100, România rămâne în rândul celor trei cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană, alături de Ungaria (43 de puncte) şi Bulgaria (42 de puncte). Percepţia asupra corupţiei din sistemul public este similară nu doar de la un an la altul, ci şi prin comparaţie cu rezultatele din anul 2012, când ţara noastră avea 44 de puncte din 1001.

La nivelul UE sunt însă şi state care au înregistrat diferenţe de peste 10 puncte în ultimul deceniu. Grecia şi Italia au câştigat câte 13 respectiv 14 puncte în perioada 2012 – 2021. Astfel că Grecia avansează de la 36 de puncte în 2012 la 49 de puncte în 2021, iar Italia de la 42 de puncte în 2012 ajunge în 2021 la 56 de puncte. La polul opus se află Cipru şi Ungaria, care au pierdut 13 respectiv 12 puncte în ultimul deceniu, ajungând la 53 respectiv 43 de puncte în IPC 2021. Media la nivelul statelor UE rămâne la 64 de puncte.

Achiziţiile publice în contextul pandemiei

Din analiza TI reiese că pandemia de COVID-19 a dat guvernelor ocazia să îşi extindă puterea executivă, să ascundă informaţii publice şi să restrângă din drepturile cetăţenilor. Pandemia a afectat transparenţa şi responsabilitatea inclusiv la nivelul statelor membre UE, expunând semne de îngrijorare cu privire la paşi înapoi făcuţi chiar şi de ţările din fruntea clasamentului IPC.

În România, unul dintre cele mai vulnerabile domenii a fost cel al achiziţiilor publice, cu efecte implicit asupra transparenţei cheltuielilor publice făcute în pandemie.

Transparency International România readuce astăzi în atenţia publică Pactele de Integritate – o soluţie pentru asigurarea transparenţei, eficienţei şi tratamentului egal în achiziţiile publice. Prin activităţile desfăşurate în ultimii ani, TI-Romania a identificat o serie de avantaje ale aplicării Pactelor de integritate în contracte publice:

– Societatea civilă poate monitoriza investiţiile publice, inclusiv din prisma utilităţii şi corectitudinii;

– Toţi cei interesaţi de realizarea investiţiilor publice sunt mai bine informaţi şi consultaţi cu privire la acestea, prin intermediul Pactelor de integritate;

– Pactele permit identificarea unor probleme sistemice în legislaţia şi procedurile de achiziţii publice. Utilizarea Pactelor de integritate ca instrument de monitorizare a achiziţiilor publice reprezintă astfel o soluţie viabilă pentru a reduce riscurile de fraudă şi corupţie în domeniu.

În acest context, Transparency International România face următoarele recomandări:

Includerea Pactelor de integritate ca mecanism obligatoriu de monitorizare publică a procedurilor de achiziţii, de la momentul planificării până la execuţia integrală, pentru toate achiziţiile care depăşesc pragurile prevăzute de lege pentru publicarea în Jurnalul Oficial UE.

Introducerea Pactelor de Integritate ca măsură în cadrul proiectelor finanţate prin fondurile structurale şi de investiţii.

Îmbunătăţirea SICAP cu informaţii necesare pentru a înţelege punctele slabe ale sistemului şi ale procedurilor de achiziţie şi pentru a permite formularea unor politici publice coerente în domeniu, care să remedieze problemele identificate.

Transpunerea în legislaţia naţională a Directivei UE privind avertizarea în interes public la standarde înalte de conformitate.

Transparency International România reiterează faptul că este nevoie de o implicare constantă a tuturor reprezentanţilor societăţii, de la clasa politică, instituţii publice, la mediul privat şi cetăţeni, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în combaterea corupţiei.

Date şi statistici despre Indicele de Percepţie a Corupţiei 2021 la nivel global şi naţional, precum şi date comparative din anii anteriori sunt disponibile pe site-ul www.transparency.org.ro.

Informaţii despre Pactele de integritate sunt disponibile pe site-ul: www.pactedeintegritate.ro

În cei peste 20 de ani de activitate, Transparency International Romania a contribuit la înfiinţarea/ consolidarea unor instituţii publice precum ANI, DGA, DNA; a elaborat peste 40 de politici publice, inclusiv cea privind protecţia avertizorilor de integritate. Totodată a elaborat şi implementat standarde de etică şi integritate pentru sectorul public şi mediul de afaceri. Suntem consecvenţi principiilor care ne ghidează în activitatea noastră: integritate, imparţialitate, responsabilitate, profesionalism.

Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să contactaţi: Georgeta Filip, specialist relaţii publice Transparency International România, e-mail: georgeta.filip@transparency.org.ro