21 ianuarie 2022

EURO 2020 : ITALIA-SPANIA O SEMIFINALĂ DE VIS, DAR ȘI DE INFARCT

euro 20
Distribuie pe rețelele tale sociale:

Din careul de ași ai celor două semifinale europene, s-au înfruntat azi-noapte la Londra fotbaliștii din Italia cu cei din Spania. Rivalități vechi, ambele naționale având în palmares finale de european sau de mondial, jucate și, multe, câștigate. Squadra Azzurra avea un sac cu 18 participări la campionatele mondiale și 6 la europene. Să ne reamintim doar titlul european din 1968.
Dar să (ne)revenim. Și Spania avea o cupă mondială (2010), trei europene (1964, 2008 și 2012, când i-a cotonogit chiar pe italieni cu 4-0) și un aur olimpic în 1992. Deci ambele echipe se prezentau cu pretenții îndreptățite să meargă mai departe, în finală, pentru un nou trofeu. Chiar dacă, pe teren nu mai erau Zoff, Facchetti, Mazzola, Maldini, Del Piero, Cannavaro, și chiar coach-ul de acum, Mancini, la italieni. Sau Zamora, Camacho, Di Stefano, Gento, Raul, Pique, Ramos, Guardiola, Casillias, Luis Enrique (antrenorul de acum) și mulți, mulți alți maeștri, care ne-au încântat tinerețile.
Însă, ca la orice partidă eliminatorie, și la semifinala de acum, trebuia să meargă numai una în finală. N-au avut norocul să rămână în joc urmașii lui Cervantes, la LonDON-Quijote, ci insularii lui Boccaccio.
Despre meci nu poți spune decât că a fost excelent. Super. Cu de toate; cu faze electrizante, luptă de care pe care, prelungiri și unșpe metri. Tot tacâmul.
În primul sfert de oră, ibericii pornesc mai hotărâți. Joc deschis, alert. Apar și cornerele.
În minutul 19, primul pentru spanioli. Donnarumma (încă la Milan) apără un șut periculos. De partea cealaltă, o lovitură directă trasă de Insigne. O bară în min.44, la spanioli; dar golul nu vine. În repriza a doua se ascut cuțitele. Apar și cartonașele (în min.50, Busquets, de la Barcelona) În min.53 Chiesa (Juventus) trage cu sete și parcă anunță golul în poarta Spaniei. Unde tot el înscrie în minutul 60. La 1-0 pentru Italia, jocul se încinge. Spania aleargă după egalare. Dar, la post în apărare, se află experimentați Chiellini și Bonucci, care, împreună fac vreo 70 de ani. Însă pe teren nu se vede, nu citește nimeni buletinul de identitate. Maldini s-a retras la 41 de ani, iar Buffon aproape că l-a depășit. Se joacă aspru. Ceva faulturi. Nebunie pe teren și în tribunele aproape pline. ( Anglia a hotărât să desființeze orice restricție pandemică. Noi o continuăm cu bulibășeala asta a medicamentelor, vaccinurilor, numărul aiurea al bolnavilor și deceselor, nesiguranța, panica). Prin minutul 70 și apoi, ca mai mereu, se fac schimb de trupe. Și la unii și la alții. Italienii înlocuiesc atacanți, Insigne, Chiesa, să țină de scor, iar spaniolii scot apărători (Busquets), să egaleze. Rezistă încă cei din sud, cu temporizării, pase laterale, sau înapoi, auturi. Stil italian. Dar până când? Vine minutul 80 cu egalarea, prin șutul puternic, pe jos la colț, al lui Morata.
Și vin prelungirile. Nu se mai riscă. Dar se faultează mai des. Toți se gândesc la penaltiuri. Care vin. Iar aici nu mai e vorba de surpriză. Ci de noroc. Și calm. Ironia soartei: cei mai buni jucători spanioli de până atunci, Olmo (joacă la Leipzig) și Morata (Juventus) ratează. Să tragi slab, sau să ghicească portarul colțul și să apere, cum s-a întâmplat și aseară, e, să zicem scuzabil pentru jucător, dar să tragi în…plopi, să nu vezi poarta, ca Olmo, e impardonabil.
Și așa, cu 4-2 (1-1 în joc), Italia va juca finala Euro 2020 pe 11 Iulie , tot la Londra, cu învingătoarea de diseară, ora 22, dintre Anglia și Danemarca. Pariorii merg pe englezi, care, și de această dată beneficiază de galeria de pe propriul teren.
Vizionare plăcută, și ne auzim mâine.

D. BUJDOIU