Publicat: 26 Mai, 2019 - 10:38
Corespondență din Bruxelles de la Carmen Dinu

Cetățenii din 21 de ţări membre ale Uniunii Europene sunt aștetați duminică la urne pentru alegerea viitorilor membri ai Parlamentului European.

Scrutinul a început joi, iar în primele trei zile şi-au exprimat dreptul de vot alegătorii din Olanda, Marea Britanie, Irlanda, Republica Cehă, Letonia, Malta şi Slovacia.

Duminică votează majoritatea ţărilor membre: Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia.

Parlamentul European va publica primele estimări naţionale începând cu ora 18:00 (19:00 ora României), iar prima estimare a componenţei noului Parlament după ora 20:15 (21:15 ora României), în funcţie de informaţiile naţionale disponibile.

Primele estimări care vor include şi rezultate oficiale provizorii la nivel european sunt aşteptate în jurul orei 21:15 GMT (0:15 ora României), urmând să fie actualizate pe măsură ce rezultatele vor fi transmise de autorităţile naţionale.

Pe un ecran uriaş amplasat în Hemiciclul Parlamentului European, locul unde cei 751 de eurodeputaţi dezbat şi votează şi care duminică este transformat într-un imens centru de presă, vor fi proiectate estimările voturilor din ţările membre pe tot parcursul serii şi nopţii, informează legislativul Uniunii Europene, într-un comunicat de presă. Aici vor fi prezenţi liderii grupurilor politice şi candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene care vor reacţiona la rezultate.

Aproximativ 1300 de jurnalişti din ţările UE şi din afara blocului comunitar vor urmări şi relata despre acest scrutin de la sediul legislativului european din Bruxelles.

"Interesul mass-media pentru aceste alegeri este mult mai mare decât în cazul alegerilor precedente. Nu am avut niciodată atât de mulţi jurnalişti înregistraţi pentru noaptea electorală, ceea ce demonstrează în mod clar importanţa tot mai mare a acestui exerciţiu democratic transnaţional, care este unic în lume", a declarat Jaume Duch, purtător de cuvânt al Parlamentului European.

Potrivit acestuia, peste 200 de jurnalişti provin din ţări din afara UE: 54 din Statele Unite, 21 din Japonia şi 20 din China. Cei mai mulţi jurnalişti acreditaţi pentru aceste alegeri sunt din Belgia (259), Germania (207) şi Italia (104).

În urma voturilor exprimate în cele patru zile ale procesului electoral vor fi aleşi 751 eurodeputaţi care îşi vor reprezenta ţările la nivelul UE până în 2024. România este acum reprezentată în legislativul UE de 32 de parlamentari, iar în cazul ieşirii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, va fi reprezentată de 33 de eurodeputaţi.

Sunt urmărite cu mare interes alegerile din Italia, Franța sau Austria și Ungaria, state une extrema dreaptă este în ascensiune, dar și Marea Britanie datorită Brexitului.

Italia : Alegerile europene ar putea propulsa Liga italiană pe poziția de cel mai mare partid de extremă dreapta din noul Parlament European, iar pe liderul său, Matteo Salvini, la rangul de port-drapel al populiștilor

-         Italia riscă să nu fie luată în calcul pentru posturile de responsabilitate în UE și PE

Scena politică italiană este în așteptarea rezultatelor alegerilor europene, care ar determina o redistribuire a pozițiilor între diferitele forțe politice ale țării. Vorbim aici de primul test electoral de după alegerile generale din 2018, în urma cărora s-a născut actuala coaliție guvernamentală formată din Liga de extremă dreapta și Mișcarea 5 stele anti-sistem.

Duminică, italienii îi vor alege pe cei 73 eurodeputați, număr care va urca la 76 dacă Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană, în cadrul a cinci mari circumscripții electorale. Pragul minim pentru a se califica este de 4 la sută.

După alegerile din 2018, Liga vrea să devină acum cel mai mare partid de extremă dreapta din Europa, în ideea de a crește ponderea și influența dreptei pe eșicherul politic european, este de părere analistul politic Lorenzo Castellani, cercertător la Universitatea Luiss din Roma.

Potrivit prevederilor legale din Italia, începând cu data de 10 mai, este interzisă  publicarea oricărui sondaj prin intermediul canalelor oficiale sau media. În săptămâna premergătoare intrării în vigoare a acestei măsuri, Liga era creditată în sondaje cu peste 30 % din voturi, urmată de Mișcarea 5 stele și Partidul democrat de centru stânga (afiliat socialiștilor din PE) 22,6 % și respectiv  20,9 % din voturi. Forza Italia al lui Silvio Berlusconi, fost partener al Ligii, prezent în grupul PPE, era creditată cu 9-10 %, în timp de verzi și liberalii riscă să nu prindă nici un fotoliu.

Campanie fără Europa

Din păcate, subiectele europene nu au prea fost prezente în campanie, alegerile europene fiind percepute drept un test pentru mijloc de mandat pentru partidele aflate la putere. Potrivit analistului politic, Lorenzo Castellani, aceste alegeri nu sunt de genul câștigător-perdant, ci un rezultat în jurul a 30 procente îi va permite liderului Ligii să stabilească o nouă ordine de zi în politica italiană.

Pe de altă parte, Lorenzo Pregliasco, co-fondateur al societății de sondaje YouTrend, una din tendințele cele mai interesante de urmărit este cursa între  Mișcarea 5 stele (M5S) și Partidul democrat, care a urcat în sondaje după numirea lui Nicola Zingaretti ca lider pe listă.

În plus, este de urmărit scorul liberalilor, care ar putea avea 3-4 mandate, ceea ce ar mai calma spiritele.

Concomitent cu alegerile europene, au loc în Italia și alegeri locale în 4.000 de localități și alegeri regionale în Piedmont, ceea ce ar putea determina o creșetere a prezenței la vot.

Tensiuni în coaliție

Tensiunile în sânul coaliției guvernamentale au crescut pe perioada campaniei, cu riscul stabilității guvernului. Luigi Di Maio, liderul M5S, nu își ascunde nemulțumirile, mai ales că Liga ar putea miza după 26 mai pe alegeri anticipate pentru a-și consolida poziția. În plus, liderii coaliției speră prin aceste alegeri o evaluarea a alegătorilor pentru măsurile propuse de guvern în doi ani de guvernare, mai spune Lorenzo Castellani.

Cabinetul de expertiză politică Comin & Partners a elaborat cinci scenarii post-alegeri. Cel mai probabil este că Liga rămâne primul partid în Italia și păstrarea coaliției cu partenerul său M5S, dar cu o posibilă remaniere guvernamentală. Un alt scenariu care prevede victoria Ligii, dar ruperea coaliței cu M5S și organizarea de alegeri anticipate în octombrie. Al treilea scenariu ar putea apare dacă M5S va avea un scor mai mic decât cel prevăzut, ceea ce ar duce a o scindare în grupul său parlamentair, o parte dintre deputați susținând un guvern  de centru dreapta dirijat de Ligă împreună cu Forza Italia și Fratelli d’Italia.

Ultimele două scenarii cele mai puțin probabile ar viza un guvern tehnocrat determinat de speculațiile internaționale în creștere ca urmare a majorării datoriei italiene, sau o coaliție între Partidul Democrate și M5S, care ar duce la ruperea coaliției cu Liga.

Oricare ar fi scenariul care se va aplica, Italia își va vedea influența sa redusă semnificativ în cadrul instituțiilor europene și a Uniunii în general, pentru că ea va fi sigur eliminată din cursa pentru posturile de responsabilitate ale Uniunii, iar la Strasbourg nu va putea primi același număr de poziții de responsabilitate ca în acest mandat – vicepreședinte PE, președinți sau vicepresedinți de comisii,  sau în cadrul delegațiilor sau poziții de coordonatori în comisiile de specialitate.

 

Marea Britanie – la patru luni de la înființare, Brexit Party vrea o "schimbare în bine a politicii" în Regatul-Unit

 

Britanicii merg la urne pentru a-și alege deputații în Parlamentul European, deși aceste alegeri au fost organizate pe ultima sută de metri și au permis apariția unui nou partid pe scena politică : Brexit Party. 

 

Că au dorit sau nu să meargă la urne, britanicii trebuie să o facă chiar dacă guvernul condus de Theresa May a obținut o prelungire până la 31 octombrie pentru a convinge Parlamentul național divizat cu privire la acordul de ieșire din UE negociat cu Bruxelles. În acest context absurd, Brexit Party – formațiune anti-Uniune creată de Nigel Farage după părăsirea Ukip, ar putea să-și facă o intrarea spectaculoasă pe scena politică. Cum poate fi explicată această ascensiune fulminantă ?

 

Brexit Party se hrănește prin procesul de dezintegrare a rivalilor.

 

"Rob a votat timp îndelungat cu travaiștii, iar eu am fost conservator. Acum suntem ca frații în Brexit Party", explică Richard Ford, locuitor din nordul țării întervievat de o televiziune franceză. "Timpul în care muncitorii votau pentru  Laburiști și gulerele albe pentru conservatori a trecut. Partidele claselor s-a terminat. Ceea ce vă definește azi este poziția față de Brexit.

 

 

Tag-uri Institutii: