14 iunie 2021

Evaluarea comunităţii de informaţii a SUA şi fenomenul globalizării

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Ne aflăm în perioada de pace relativă şi de armistiţiu de încetare a focului, luptelor şi distrugerilor din Orientul Mijlociu la care au convenit Israelul şi palestinienii din Gaza susţinuţi de organizaţia “Hamas” (“Speranţa” – fondată în 1987 de şeicul Ahmed Yassin) şi “Jihadul Islamic” (“Războiul Sfânt” – organizaţie înfiinţată în 1982 în cadrul mişcării şiite libaneze “Amal”). Această pace relativă în mod cert nu va dura prea mult, mai ales că miliţiile şiite pro-iraniene (“Hezbollah” – “Armata lui Dumnezeu”, este de sorginte libaneză, a luat naştere în anul 1982 în Baalbek) şi-au anunţat intenţia de a supune Israelul unei agresiuni puternice în perioada imediat următoare. Să nu uităm că puţin mai la nord de conflictul din zona Gaza-Israel-Liban există situaţia gravă din Siria sfârtecată de 10 de ani de un sângeros război civil. Să nu trecem cu vederea disoluţia Libiei după eliminarea lui Muammar Gaddafi, precum şi instabilitatea Irakului de după războiul din Golf şi eliminarea lui Saddam Husein. Avem un tablou zonal cu mari probleme de insecuritate, iar rezultatele din ultimele decenii sunt cunoscute: sute de mii de morţi şi un val imens de refugiaţi care riscă să destabilizeze ţări cu o balanţă etnică fragilă, precum Libanul şi Iordania şi care a ajuns să zguduie din temelii fundaţia Uniunii Europene. În plus, Europa devenită între timp teatrul unor atentate organizate de Statul Islamic pare să alunece tot mai mult spre momentul ciocnirii religiilor şi civilizaţiilor pe care le reprezintă.  Dacă la nivel planetar astăzi nu mai avem războaie mondiale, avem în schimb multe răboaie interne. Chiar fără războaie majore purtate cu arme de nimicire în masă zilnic sunt ucişi oameni pe motive etno-religioase, tribale, sectare, iar alte milioane de oameni iau calea exilului, inclusiv către Europa, care devine pe zi ce trece o “cetate asediată” şi lipsită de idei salvatoare. Comunitatea internaţională, materializată în marile puteri şi în jocul lor diplomatic, care şi în marile organizaţii de tip ONU, nu reuşeşte să ajute societăţile torturate de aceste multe conflicte interne şi să obţină o pace trainică.

Oare globalizarea are vreun efect concret asupra nivelului de violenţă existent între comunităţile umane? Cu toate că globalizarea sporeşte apropierea dintre grupurile etnico-religioase şi le ajută, teoretic să se cunoască şi să se înţeleagă mai bine, totuşi globalizarea nu reduce nivelul de neîncredere şi teamă dintre acestea, astfel că nivelul violenţei nu dispare, el rămânând la cote alarmante.

Plecând de la aceste considerente COMUNITATEA DE INFORMAŢII A SUA a elaborat în aprilie 2021 prin Biroul Directorului de Informaţii al SUA o evaluare cu privire la ameninţările din perioada imediat următoare şi tendinţe mondiale cu perspectivă medie şi îndepărtată.

Conform acestei evaluări SUA şi aliaţii săi se confruntă în prezent şi până la sfârşitul anului 2021 cu acest fenomen mondial numit Pandemia COVID-19 în contextul competiţiei pentru putere la nivel global.

Problemele care se prefigurează că vor apărea vor fi cele de demografie, de mediu, de economie şi tehnologie şi de conflicte regionale interetnice religioase. În acest context asistăm la o creştere a tensiunilor la nivel mondial între marii actori de pe scena lumii: SUA, China şi Rusia. Evaluarea Comunităţii de Informaţii a SUA ne prezintă o posibilă insecuritate alimentară la nivel mondial în următorii 10 ani, în contextul în care politicile de securitate sunt axate mai mult pe mărirea bugetelor de achiziţii de echipamente şi tehnică militară.

Schimbările climatice şi degradarea mediului se pare că vor fi o cauză serioasă care vor  afecta în mod dramatic populaţiile lumii. Degradarea sau epuizarea unor resurse, cum ar fi apa, petrolul sau alte resurse ale biodiversităţii vor pune în pericol infrastructura, sănătatea, hrana, şi deci viaţa în ansamblu.

Un alt aspect demn de luat în considerare şi care face obiectul acestei evaluări o reprezintă apariţia noilor tehnologii, care sunt tot mai răspândite la nivel global. O problemă serioasă poate fi deţinerea acestor tehnologii de vârf de către grupuri sau persoane ostile păcii şi echilibrului mondial. Desigur că tehnologizarea este benefică, însă poate produce destabilizări în domeniile militar, economic şi social. Tocmai de aceea este necesară o monitorizare permanentă a progreselor realizate în domenii precum biotehnologia, informatica, cibernetica şi inteligenţa artificială, precum şi programele spaţiale superdezvoltate.

Un alt plan al analizei evaluării Comunităţii de Informaţii a SUA îl reprezintă perseverenţa atacurilor cibernetice. Regimurile autoritate vor exploata din ce în ce mai mult instrumentele digitale pentru a-şi supreveghea cetăţenii, pentru a le restrânge drepturile şi libertăţile individuale şi vor manipula informaţiile publice în scopul menţinerii controlului statal.

Un alt aspect este traficul de droguri şi criminalitatea organizată gravă. Se ştie că cei mai mulţi traficanţi din lume provin din Mexic şi Columbia, aceştia desfăşurând activităţi de trafic de cocaină, heroină, fentanil, cannabis şi metamfetamină. Concomitent, organizaţiile infracţionale transnaţionale vor continua să utilizeze instrumente cibernetice şi scheme financiare complexe pentru a spăla banii proveniţi în mod ilicit, subminând astfel încrederea în instituţiile şi autorităţile statelor.

O altă vulnerabilitate este reprezentată de migraţie şi terorism, deoarece creşterea fenomenului migraţionist şi fluxurile de refugiaţi vor produce mişcări şi conflicte transfrontaliere. Migraţia va spori nevoile umanitare, va creşte riscul unor conflicte interne, va multiplica riscurile de criză pentru sistemul de sănătate şi va determina radicalizarea anumitor categorii de persoane. Fluxurile migratorii din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord către Europa vor continua să scadă puterea de reacţie a statelor către care se îndreaptă aceste hoarde migratoare.

În ceea ce priveşte terorismul grupările teroriste ISIS şi Al-Queda vor rămâne cele mai mari ameninţări teroriste la adresa democraţiei şi a Occidentului în general; acestora li se adaugă extremiştii, fundamentaliştii şi adepţii islamişti cei mai radicalizaţi, care pot acţiona individual, dar şi în grupuri şi bande bine organizate cu scopuri bine definite.

Într-un plan mai îndepărtat, Comunitatea de Informaţii a SUA atrage atenţia asupra factorului de instabilitate statală şi de diminuare a democraţiei şi expune nişte observaţii şi recomandări spre o coexistenţă bazată pe competiţie, autonomie financiară şi mobilizare statală globală.

Cu speranţa că factorii de decizie  politici, economici, militari, medicali, etc. reprezentativi la nivel mondial vor înţelege importanţa şi gravitatea deciziilor luate in momente critice şi nu numai atunci, Lumea poate lua o gură de oxigen pentru refacere, revitalizare, progres şi prosperitate.