8 decembrie 2021

Eveniment dedicat diplomatului român Constantin Karadja, „Drept între popoare”

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Ministerul Afacerilor Externe a organizat miercuri, 24 noiembrie 2021, un eveniment de diplomaţie publică, în format online, pentru marcarea a 132 de ani de la naşterea intelectualului şi diplomatului român Constantin Karadja (24 noiembrie 1889, Haga – 28 decembrie 1950, Bucureşti), declarat de Institutul Memorial al Holocaustului Yad Vashem din Ierusalim, la 18 aprilie 2005, „Drept între popoare”, pentru rolul său decisiv în salvarea a mii de evrei români.

Evenimentul a fost deschis de Cornel Feruţă, secretarul de stat pentru afaceri globale şi strategii diplomatice din cadrul MAE, care a evidenţiat că, în activitatea sa diplomatică, Constantin Karadja s-a bazat constant pe principiile de drept internaţional şi a acţionat pentru apărarea drepturilor cetăţenilor români de peste hotare, indiferent de etnie sau religie, într-o perioadă în care xenofobia şi antisemitismul au ajuns la apogeu. Secretarul de stat a subliniat că, pentru diplomaţii români, prevenirea atrocităţilor în masă reprezintă o datorie morală, cele mai importante demersuri în acest sens fiind educaţia, ridicarea nivelului opiniei publice de conştientizare privind pericolul ideologiilor extremiste şi combaterea discriminării de orice fel. În acest context, a evocat rolul ambasadorului Mihnea Constantinescu în dezbaterea internă şi internaţională privind combaterea antisemitismului, anul acesta împlinindu-se 5 ani de la adoptarea, sub egida Preşedinţiei române a Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului, prin consens, a definiţiei de lucru a antisemitismului a IHRA.

În continuare, directorul executiv al Institutului Auschwitz pentru Prevenirea Genocidului şi a Atrocităţilor în Masă, Tibi Galiş, a prezentat obiectivele şi modalităţile de lucru ale acestei instituţii, care pune accent pe rolul funcţionarilor în politicile publice dedicate combaterii discriminării şi antisemitismului, precum şi prevenirii atrocităţilor în masă. Directorul Institutului a subliniat necesitatea înţelegerii istoriei şi a actorilor proceselor care au dus la genocid, menţionând şi rolul demersurilor consulare ce vizează conştientizarea cetăţenilor privind impactul politicilor de marginalizare.

În intervenţia sa, Radu Ioanid, ambasadorul României în Statul Israel, a prezentat etapele istorice ale Holocaustului în România, precum şi unele concluzii ale Raportului final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, printre autorii căruia s-a numărat.

La rândul său, Adrian Cioflâncă, directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” şi membru al Colegiului CNSAS, a prezentat o abordare din perspectiva cercetărilor actuale a celor şase valuri de violenţă în masă în România anilor 1940-1944, metodologia şi unele dintre concluzii, specificând că cercetările se află încă în desfăşurare, că acestea presupun un specific aparte, existând o generaţie tânără de cercetători ai Holocaustului în Estul Europei şi România.

Doru Liciu, şeful Unităţii Arhive Diplomatice din MAE, a menţionat faptul că numele lui Constantin Karadja a devenit relativ cunoscut istoriografiei şi publicului preocupate de istoria Holocaustului, personalitatea marelui diplomat român fiind mult mai complexă şi relativ puţin cunoscută opiniei publice din România. Atât în calitatea de consul general al României la Berlin (1932-1941), cât şi în cea de şef al direcţiei consulare în Ministerul Afacerilor Străine de la Bucureşti (1941-1944), Constantin Karadja a depus o intensă activitate, prin care a contribuit la salvarea multor evrei români surprinşi de război în Europa aflată sub regim nazist. Invitatul a prezentat mărturii din valorosul fond al Arhivelor Diplomatice privind demersurile multiple ale diplomaţilor români pentru salvarea de la moarte a mii de etnici evrei şi romi, subliniind că, deşi doar doi diplomaţi români au primit titlul de „Drept între popoare”, Constantin Karadja şi Florian Manoliu, există o serie întreagă de diplomaţi şi funcţionari consulari care au acţionat cu un spirit umanitar deosebit, uneori chiar prin iniţiative personale, precum Vespasian Pella, Eugen Filotti, Mihai Marina ş.a.

Evenimentul, moderat de Andrei Ţărnea, directorul general al Departamentului Comunicare din cadrul MAE, a reliefat personalitatea complexă a intelectualului şi diplomatului omagiat, a cărui erudiţie a fost dublată şi de un profund umanism, transformându-se într-o platformă de dialog pentru contextul mai larg al temei. În cadrul acestuia, a fost reiterat angajamentul ferm al MAE în lupta împotriva prejudecăţilor, antisemitismului, rasismului şi xenofobiei, precum şi în promovarea, prin mijloace deopotrivă formale şi informale, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Informaţii suplimentare

Evenimentul din 24 noiembrie 2021, parte a cursului de formare a diplomaţilor „Introducere în politici de prevenire a atrocităţilor în masă”, se alătură altor manifestări de diplomaţie publică dedicate de Ministerul Afacerilor Externe, în ultimii ani, dezbaterii privind Holocaustul şi rolul diplomaţiei române pentru salvarea de vieţi omeneşti, printre care amintim: proiectul ştiinţific demarat în anul 2010 de MAE în parteneriat cu Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, în cadrul căruia au fost publicate volumele Manualul diplomatic şi consular şi Diplomaţi români în slujba vieţii – Constantin I. Karadja şi salvarea evreilor români din Europa în timpul celui de-al treilea Reich (1932-1944), editori Ottmar Traşcă şi Stelian Obiziuc; evenimentele organizate de Preşedinţia română a Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA); expoziţia organizată de Ambasada Statului Israel, Ministerul Afacerilor Externe şi Biblioteca Naţională a României „Dincolo de datorie: O expoziţie a diplomaţilor recunoscuţi ca Drepţi între popoare” (29 ianuarie 2018); simpozionul dedicat activităţii lui Constantin Karadja de la Templul Coral din Bucureşti (14 mai 2019) şi altele.