Publicat: 24 Ianuarie, 2016 - 15:18
Share

Consiliul Județean Suceava, Biblioteca Bucovinei 'I.G. Sbiera', Colegiul Național 'Mihai Eminescu' și Colegiul Tehnic 'Samuil Isopescu' organizează miercuri 27 ianuarie ora 13, în Sala de Artă a Bibliotecii Bucovinei manifestarea AUSCHWITZ, dedicată Zilei Internaționale pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului. Va fi vernisată o expoziție de carte, artă și documente, va fi proiectat un film documentar producție BBC, iar scriitoarea Angela FURTUNĂ, organizatoarea începând din 2005 a proiectului, va susține o conferință despre moșteniri, martori și mărturii post-totalitare, arhive și pedagogia memoriei.

Ziua de 27 ianuarie pentru această comemorare a fost decisă prin Rezoluția Adunării Generale a Națiunilor Unite numărul 60/ 7din 1 noiembrie 2005, adoptată la a 42-a ședință plenară. La 24 ianuarie 2005, în cadrul unei ședințe speciale,  Adunarea Generală a Națiunilor Unite a marcat a 60-a aniversare a eliberării lagărelor de concentrare naziste și sfârșitul Holocaustului care a avut ca rezultat uciderea a 6 milioane de evrei europeni și a milioane de persoane de alte naționalități de către regimul nazist german.

27 ianuarie este data la care, în 1945, cel mai mare lagăr nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau  (astăzi în Polonia) a fost eliberat de armata sovietică.

Înainte de rezoluția 60/7, se instituiseră zile naționale de comemorare a Holocaustului și în alte țări, cum ar fi Der Tag des Gedenkens an die Opfer des Nationalsozialismus (Ziua Comemorării Victimelor Național-Socialismului) în Germania, stabilită printr-un decret al Președintelui Germaniei Roman Herzog la 3 ianuarie 1996. Din 2001, 27 ianuarie fusese și Ziua Holocaustului în Regatul Unit.

Din luna martie a acestui an, România preia Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, fiind desemnată de ceilalți 31 de membri ai Alianței.

Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului  (Internațional Holocaust and Remembrance Alliance/IHRA) este o organizație inter-guvernamentală, creată în 1998, la inițiativa premierului suedez Goran Persson. Obiectivul IHRA este de a încuraja activități legate de promovarea educației, comemorării și cercetării Holocaustului în statele membre, dar și în alte țări interesate, precum și de a asigura sprijinul politic necesar în vederea materializării acestora.

State membre: Argentina, Austria, Belgia, Canada, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Elveția, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Israel, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Spania, Suedia, SUA, Ungaria, Irlanda, Slovenia.

Anterior, în octombrie 2003, a fost lansată Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România.

Componența Comisiei a inclus cercetători din România, SUA, Israel și Germania. Profesorul Elie Wiesel, laureat al premiului Nobel pentru Pace, a fost desemnat președintele Comisiei.

În noiembrie 2004 a fost prezentat la București Raportul Final elaborat de Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România, ale cărui recomandări s-au concretizat în principal prin înființarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel' și prin completarea manualelor școlare de istorie conform concluziilor Raportului Final, pentru a aborda și problematica Holocaustului. Au fost introduse, totodată, cursuri opționale de studiere a istoriei Holocaustului și a fost publicat un manual privind istoria Holocaustului din România.

Institutul 'Elie Wiesel' are drept obiective culegerea, arhivarea, cercetarea și publicarea documentelor referitoare la Holocaustul din România, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, rezolvarea unor probleme specifice, precum și activități educaționale privind Holocaustul. În ciuda eforturilor depuse, mai sunt încă multe de făcut prin educație pentru combaterea antisemitismului și altor forme de ură și xenofobie, precum și a formelor de negaționism și extremism.

Afișul proiectului sucevean din 2016 este realizat, și în acest an, în colaborare cu ilustrul artist plastic român de recunoaștere internațională, azi trăitor la Paris, Devis Grebu. Brațul uman reprezentând în afiș speranța și respectul față de victimele Holocaustului poartă numărul inscripționat la Auschwitz pe brațul unei rude foarte apropiate a artistului, care a pierit în camera de gazare.

În Bucovina, au supraviețuit Holocaustului organizat de regimul Antonescu în Transnistria câțiva mari artiști, ca Norman Manea, Arnold Daghani, Aharon Appelfeld, Paul Celan, Dan Pagis, și tot aici au existat și români recunoscuți la Yad Vashem ca Drepți între popoare — Hasid Umot HaOlam, pentru că au salvat de la deportare evrei cu prețul vieții și al riscurilor de excluziune socială, între care Traian Popovici (supranumit Schindler de Cernăuți) sau Simion Hîj.

'Deportarea, cu întreg cortegiul ei de suferințe pentru proscriși, cu îngenuncherea sentimentelor de omenie, de echitate, cu abrutizarea întregului aparat de militari și funcționari, ne-a coborât în respectul popoarelor civilizate și ne-a înfierat în istorie cu dangaua barbarismului' (Traian POPOVICI, primar al Cernăuțiului 1941-1942, Drept între popoare la Yad Vashem).

Angela FURTUNĂ

Coordonator de proiect

Gheorghe-Gabriel CĂRĂBUȘ

Managerul Bibliotecii Bucovinei