31 ianuarie 2023

Evenimentul de lansare la Bucureşti a Preşedinţiei suedeze a Consiliului UE

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat joi, 12 ianuarie 2023, la evenimentul de lansare la Bucureşti a Preşedinţiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene. La eveniment au mai participat ambasadoarea Suediei la Bucureşti, Therese Hyden, şi şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac, precum şi ambasadori şi alţi reprezentanţi ai corpului diplomatic străin acreditat la Bucureşti.

În intervenţia sa, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a exprimat sprijinul României pentru programul Preşedinţiei suedeze a Consiliului UE, care se axează pe consolidarea securităţii şi a unităţii în UE, întărirea rezilienţei Uniunii prin gestionarea efectelor crizei din Ucraina şi relansarea creşterii economice, gestionarea şi avansarea tranziţiei verzi şi digitale, precum şi pe promovarea valorilor democratice şi a statului de drept. Ministrul afacerilor externe a accentuat importanţa avansării agendei europene printr-o abordare consensuală, orientată spre întărirea unităţii şi rezilienţei europene, precum şi bazată pe solidaritate.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a abordat prioritar în intervenţia sa subiectul extinderii spaţiului Schengen, accentuând importanţa concretă a solidarităţii tuturor statelor membre UE şi în acest dosar. A amintit, în acest context, contribuţia substanţială a ţării noastre la eforturile de gestionare a crizei generate de războiul din Ucraina, care au reliefat, încă o dată, atât capacitatea, cât şi voinţa României de a răspunde eficient provocărilor majore, precum şi faptul că România este un partener de încredere. Ministrul Aurescu a accentuat că România a acţionat, de altfel, permanent ca un astfel de partener de încredere, contribuind constructiv şi substanţial la toate discuţiile la nivel european pentru consolidarea zonei Schengen. În acelaşi timp, a punctat faptul că extinderea spaţiului Schengen constituie o parte a procesului de consolidare europeană, această extindere trebuind să fie un proces predictibil bazat pe criterii obiective. De asemenea, a reiterat faptul că adoptarea unei decizii pozitive este esenţială pentru construirea unei Uniunii prospere şi mai sigure.

Ministrul Aurescu a subliniat că România este şi va fi şi în continuare parte a soluţiei la provocările securitare la adresa UE. Totodată, a arătat că România va continua în ritm susţinut demersurile pentru atingerea obiectivului aderării la Schengen, evocând inclusiv rezultatele pozitive ale misiunilor recente de evaluare ale statelor membre şi instituţiilor europene, şi a reamintit faptul că demersurile României nu pornesc de la zero, ci construiesc pe tot ceea ce a fost deja obţinut – sprijinul ferm şi activ al tuturor statelor membre (cu o singură excepţie), al Comisiei Europene şi al Parlamentului European.

Totodată, ministrul afacerilor externe a accentuat că România va avea o cooperare strânsă cu Preşedinţia suedeză a Consiliului UE şi a mulţumit pentru sprijinul activ al acesteia, care tratează în mod prioritar demersurile vizând obţinerea unei decizii pozitive privind aderarea la spaţiul Schengen cât mai curând posibil, astfel cum a fost reconfirmat prin asigurările date de şeful diplomaţiei suedeze, cel mai recent, în discuţia telefonică din 11 ianuarie 2023 cu omologul român (https://www.mae.ro/node/60702), ocazie cu care cei doi miniştri, român şi suedez, au convenit să rămână în contact strâns, telefonic, dar şi direct, în marja unor reuniuni internaţionale, de exemplu în marja viitorului Consiliu Afaceri Externe din 23 ianuarie.

Intervenţia în format video a ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu este disponibilă aici: https://www.mae.ro/node/60707

Prezentăm, mai jos, transcrierea intervenţiei ministrului Bogdan Aurescu la conferinţa de lansare la Bucureşti a Preşedinţiei suedeze a Consiliului UE, traducerea unui fragment al intervenţiei ambasadoarei Suediei în România, doamna Therese Hyden, precum şi transcriptul sesiunii de întrebări şi răspunsuri:

Your Excellencies,
Ladies and Gentlemen,

I am very glad to participate in the launching event of the Swedish Presidency of the EU Council, in Bucharest. Thank you, Madam Ambassador Therese Hyden, for the invitation.

I also take this opportunity to express my deep appreciation to the outgoing Czech Presidency, to Ambassador Kaiserova, for the efforts to advance the EU agenda during a difficult Semester.

And I would also like to thank the Representation of the European Commission in Bucharest for hosting today’s event.

It is an opportunity, as always, to review together – for the Romanian public, but also for the diplomatic community – the main directions of the European Union agenda for this Semester, under the mandate of the Swedish EU Council Presidency.

Madam Ambassador Hyden, I wish you the best of success during the six months to come. Given the complexity of the current international environment, we need more than ever before to advance our common EU agenda in a consensual manner, to ensure that our response is strong, resolute and effective, as Sweden has assumed through its Programme – and I quote from the Programme, „our unity and readiness to act remain key to EU security, resilience and prosperity”. Romania stands by you in carrying on this approach.

Security, resilience, prosperity, and – very importantly – solidarity, as well as respect for the EU values, for democracy and the rule of law are, indeed, essential ingredients for the future of the European project we are building together.

Romania fully shares these objectives and acts as a reliable partner, translating them into practice and providing the highest standards of security and resilience for a united EU.

Deepening the European integration, based on commonly applicable and respected values and rules, is essential, if we want the Union to respond to the expectations of our citizens and to be credible in its internal and external action.

In this particularly challenging geopolitical context, shaken by the war at the gates of the EU, the answer must be: more EU, more European integration and more cooperation; and, again, more solidarity.

Consolidating the EU from the inside, through increased solidarity and cohesion, is the only path for projecting a stronger Europe, meaningful and influential in relation with our external partners.

And it is not by accident that I am emphasising the importance of solidarity. Solidarity of all Member States is essential in connection to many highly important European files – such as the enlargement of the Schengen area.

Joining the Schengen area is a major priority of Romania. The developments generated by the conflict in Ukraine proved, once more, that Romania has both the capacity and the will to respond effectively to major challenges: Romania has ensured an effective management of the EU external border, and acted as a de facto guardian of EU’s security. Romania passed a resilience and, again, a solidarity test and showed that it is fully up to the task.

Moreover, Romania has constantly acted as a trusted partner, contributing, in a constructive manner, to all discussions at EU level for the strengthening of the Schengen area. Bottom line is that Romania is, and will continue to be, part of the solution.

Unfortunately, despite our active and continuous contribution to the EU’s internal security and to the development of the Schengen acquis, and despite our full readiness to join Schengen, as demonstrated by the clear assessments of the technical missions of October and November 2022, the December Justice and Home Affairs Council failed to reach unanimity in adopting the decision for Romania’s accession. Romania was unfairly denied its legitimate expectation to conclude this complex process.

Extending the Schengen area is part of the process of European consolidation. It should be a predictable process, based on objective criteria. This is why adopting a positive decision regarding the accession to Schengen is essential for building a safer and more prosperous EU. While expressing our gratitude for the European partners that support us in this endeavour, we are hopeful that, through constructive dialogue, we will be able to complete this process as soon as possible.

We firmly count on the support of the Swedish Presidency to bring further this recent dynamic, in view of completing the final steps for Romania’s accession to Schengen. And I thank the Ambassador for the words that were expressed here, in our support.

During the telephone discussion that I had yesterday with my Swedish counterpart, Minister Billstrom, I was reassured by the fact that my distinguished colleague firmly reconfirmed the full support of Sweden for our goal. Minister Billstrom mentioned that the Swedish Presidency will get involved in an active manner in this file and that it will work hard towards a positive outcome, based on a constructive dialogue with all European partners involved, and will support Romania’s efforts towards accession. He also expressed the hope to achieve progress and to identify solutions, while emphasizing the legitimacy of our efforts. I am truly grateful to Minister Billstrom for the priority allotted to this file!

A few more things – the most important is to note that we are in the most favourable position so far: all EU Member States, with only one exception, are on our side and in favour of our accession. Thus, through sustained diplomatic efforts, we managed last year to obtain the firm and active support of all other member countries.

Our demarches and approaches on the topic of our Schengen accession will continue on an intense pace. We are not starting from zero, but we are building on everything we have achieved so far and, again, we have the support of all Member States, minus one, of the European Parliament and of the European Commission.

In fact, there have already been contacts in December with the Swedish Presidency at the level of the President and the Swedish Prime Minister, in the margins of the European Council, and I have already mentioned my discussion yesterday with Minister Billstrom, but we have already discussed at the Foreign Affairs Council on the 12th of December, and we will discuss again on January 23rd in the margins of the next Foreign Affairs Council.

I would like to mention here, as well, that in 2022 we have also achieved the completion of the Cooperation and Verification Mechanism (CVM), which is a major accomplishment. The Commission’s latest CVM report on Romania concluded that our progress is sufficient to meet the CVM commitments made at the time of our accession, and that monitoring will continue under the Rule of law EU-wide general mechanism. We welcomed the Commission’s positive report, and remain committed to the agenda of reforms and to cooperation through the annual Rule of law mechanism, applicable to all Member States.

In this context, let me stress that we do appreciate the Swedish Presidency’s commitment to pursue the Council’s dialogue under the rule of law EU-wide general mechanism.

Ladies and Gentlemen,

The last couple of years were marked by overlapped crises that have put the EU’s capacity of response to test.

Unfortunately, the illegal, unprovoked and brutal Russian aggression against Ukraine and its multi-layered consequences are affecting us all. At this moment, we must continue our support for Ukraine, and I have discussed this in detail yesterday with my colleague, Minister Kuleba.

We welcome the priority of the Swedish EU Council Presidency to stand firmly by Ukraine, in cooperation with EU’s trusted partners and through a strong transatlantic link.

As we are approaching one year since the start of the war of aggression against Ukraine, a war with too many innocent victims and dramatic consequences, we take stock of how we coped and responded, while at the same time we are preparing for the steps ahead.

We must continue our pressure on Russia, including through new sanctions, we must continue to isolate Russia at international level, and we must continue our action to fight impunity in relation to Russia. And yes, we must also prepare for the reconstruction phase in Ukraine.

We have proved that the EU is capable of managing even the most difficult challenges and we need to continue to act with the same unity and resolve.

Romania’s support to Ukraine continues to be manifold and evolving on several tracks. Romania reacted promptly and deployed all necessary efforts to ensure the best possible support for the refugees. We will continue to do so in the full spirit of European solidarity. We provided free medical services, education, access to labour market and public transport for over 100.000 Ukrainian refugees who chose to remain in Romania, the majority of them women and children. In total, almost 3.3 million Ukrainian citizens crossed our borders.

At the same time, Romania ensured, through its territory and ports, the transit of more than 11 million tons of grain and agricultural products, representing more than half of the Ukrainian exports made through the EU Solidarity Lanes. Romania remains firmly committed to support Ukraine and to contribute to stabilizing world food markets and improving global food security.

Even if the war continues, we need to consider, in parallel, our efforts for the reconstruction of Ukraine. This is a crucially important process and we will be involved in this process. We will play our part in supporting Ukraine on this issue.

It is also essential to continue providing a substantial support to the Republic of Moldova that is facing multiple challenges: the increased number of refugees, the severe energy crisis, as well as security risks.

The energy crisis is particularly worrisome and Romania has acted as an important supplier of electricity for the Republic of Moldova. We consider it necessary, in the next period, to make additional, coordinated and integrated efforts, at the European level, in supporting the Republic of Moldova to cope with this challenge. But the ongoing war intensified the economic difficulties and the challenges pertaining to EU’s energy security at European level.

To enable the rapid mitigation of the economic consequences for the businesses affected by Russia’s invasion of Ukraine, we have adopted important common decisions meant to enhance the EU’s energy security, and the Swedish Presidency will be instrumental in ensuring a swift and coordinated implementation of these measures. Romania will stand by the Swedish Presidency in its firm commitment towards increasing the EU’s energy sovereignty.

We also appreciate the Swedish Presidency’s commitment to continue efforts on green transition, by taking further the negotiations on the Fit for 55 package. This is why the final agreement on Fit for 55 package must strike a balance between ambition, reflection of national circumstances and mitigation of the social impact, so as not to deepen economic disparities between Member States. Romania remains firmly committed to meeting the environmental targets set at European level, ensuring stable back-up from low-carbon resources, such as nuclear energy and natural gas, and achieving a fair transition for all consumers.

Addressing the economic consequences of the pandemic and of the war and the EU’s competitiveness represent additional central topics on the EU agenda in the months to come. The implementation of the Recovery Plan for Europe is essential; as we have to make sure that the consequences of this crisis will not further accentuate development gaps and deepen the impact on the most vulnerable categories. We should continue to act together and adapt our actions to the new realities.

In addition, the forthcoming discussions on the economic governance review are essential to ensure that the fiscal and budgetary frameworks of EU Member States are fit for the challenges of the future.

Ladies and Gentlemen,
Turning now to the priorities of EU’s external action, we welcome the Swedish Presidency commitment to strengthen the EU as a global actor.

We agree that EU should continue to consolidate its leadership role in its neighbourhood, as well as worldwide, to promote and safeguard the rules-based international order and fundamental values. Cooperation with like-minded partners, essential in times like these, should also be at the forefront of our external action.

We strongly support the Swedish Presidency in advancing the EU enlargement, which should remain one of our key priorities.

Thanks to the political vision and commitment of all Member States, the June 2022 European Council took the historic decision of granting candidate status for EU accession to Ukraine and the Republic of Moldova and of recognizing the European perspective of Georgia. We have been working hard to achieve these goals and Romania is actively supporting these new accession candidates on their European path and we will continue to do so. Assisting their reform processes and the necessary progress in fulfilling the EU accession criteria is a token of our commitment to the future of the European project itself.

The three editions of the Moldova Support Platform, which I initiated, co-organized and co-chaired together with my colleagues from Germany and France, in Berlin, in Bucharest and Paris, have been successful in mobilising solid and concrete support for the economy and the democratic reform process, also necessary for the accession to the European Union, in the Republic of Moldova. We will intensify our efforts, looking forward to the next Conference to be organized in Chişinău, and count on the EU institutions and all EU Member States to continue to contribute to this solidarity effort.

The current challenges also require a continuous engagement to advance the enlargement, in relation with the partners in the Western Balkans, based on a common commitment to the EU values, including EU’s external policy. The Summit that recently took place in Tirana proved our determination to advance on this path.

Anchoring the Western Balkans firmly to the EU remains our strategic objective and we welcome the Swedish Presidency’s commitment in this regard.

Ladies and Gentlemen,
The war in Ukraine reconfirmed dramatically our constant stance on the need to pay more attention to the security developments in EU’s Eastern neighbourhood.
The NATO Ministers of Foreign Affairs meeting, which I hosted in Bucharest last year, highlighted the Allies’ common will to further strengthen the deterrence and defense posture on the Eastern Flank. It was also the first Foreign Ministerial with the participation of Sweden and Finland, as well as the first time to have the Republic of Moldova attending.

This meeting also gave impetus to the adoption the 3rd Joint Declaration on EU-NATO Cooperation which was signed recently, on the 10th of January. Romania particularly welcomed its message of unity and complementarity and will continue to substantially contribute to the implementation of the new priorities and lines of action as defined by the Declaration.

The meeting in Bucharest also pointed out the crucial role of the transatlantic relationship in ensuring the European security. So we welcome the Swedish EU Council Presidency’s commitment towards a strong transatlantic link, a priority that Romania fully supports.

Romania will also continue to work hand in hand with Sweden in order to revitalise and adapt the Eastern Partnership to the new geopolitical and regional context.

I am pleased to recall the working meeting in EU27 format that was held in the margins of the Foreign Affairs Council in December 2022, on how to relaunch the Eastern Partnership and make it more effective; this was the result of a joint initiative that I put together with Minister Billstrom and our Czech and Polish colleagues.

Thus, we fully share the Swedish Presidency objective of fostering closer ties between the Eastern Partnership countries and the EU, including through the strengthening of the Eastern Partnership security dimension.

Your Excellencies,
We are going through troubling times, which require unity, again – solidarity, as well as an active commitment to consolidate the European Union. We need to continue our future action in this spirit, if we want the European Union to be a stronger and safer and more respected space that will continue to bring prosperity to all its citizens.

Once again, let me wish the Swedish Presidency every success! You can count on Romania’s full support and engagement on all relevant issues on the European agenda. And we count on you, as well!

Thank you!

*** Transcriptul unui segment al intervenţiei ambasadoarei Suediei în România, doamna Therese Hyden:

[….] Ştim că politica, poziţia geopolitică Europei s-a schimbat şi nevoia de unitate este mai mare ca oricând.
Acestea sunt temele generale ale preşedinţiei suedeze şi în continuare aş vrea să ating o chestiune foarte important, preluată de la Cehia, şi o să o abordez cu prioritatea pe care o merită, şi anume problema Schengen. După cum ştiţi, Suedia a votat în favoarea României în cadrul Consiliului JAI şi România a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a avea un rezultat pozitiv. Din păcate, au fost blocate România şi Bulgaria. Ministrul justiţiei al Suediei, care se ocupă de această chestiune la noi în ţară, a spus imediat, în cadrul unei şedinţe a Cabinetului, că Suedia va continua să depună eforturi pentru a ajuta aceste două ţări şi Suedia va continua să depună eforturi pe această dimensiune.

Într-adevăr, am preluat acest dosar foarte important de la Cehia. Aceasta este o chestiune foarte importantă şi vom încerca să găsim o soluţie. Colaborăm îndeaproape cu România pe această temă şi cu toate părţile interesate şi implicate. Dosarul Schengen, cum îi spunem noi, va fi pe agenda reuniunilor Consiliilor atunci când sunt îndeplinite condiţiile, adică atunci când Austria îşi va fi schimbat poziţia faţă de România şi, practic, atunci când lucrurile vor fi clare cu privire la România şi Bulgaria. Suedia este angajată pe această cale şi va depune eforturi. []

Transcriptul sesiunii de întrebări şi răspunsuri:

Reporter: Bună ziua! Cristian Citre, Euronews România. O întrebare pentru doamna ambasador. Doamnă ambasador, spuneaţi că Suedia va pune subiectul aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen pe agenda JAI, în momentul în care va exista un acord din partea Austriei, din partea ţării care s-a opus în decembrie. Credeţi că anul acesta, nu anul acesta, ci în timpul Preşedinţiei ţării dumneavoastră, acest subiect va ajunge pe agenda pe agenda Consiliului JAI. Adică, până la final de iunie vor fi cel puţin 2 consilii JAI până atunci programate. Mulţumesc!

Therese Hyden: Vă mulţumesc. Permiteţi-mi, mai întâi, să folosesc această ocazie pentru a-i răspunde ministrului afacerilor externe, domnul Aurescu. Preşedinţia suedeză simte susţinerea şi solidaritatea României în aceste şase luni, aşa că vă mulţumim foarte mult pentru asta.

Cu privire la întrebare, o să lucrăm activ la acest dosar, ministrul Aurescu a menţionat Consiliul Afaceri Externe din 23 ianuarie, care va fi una dintre oportunităţi pentru părţile implicate de a se întâlni. O să mai menţionez şi alte câteva întrevederi, care vor fi relevante pentru agenda Schengen, cum ar fi Consiliul Informal pe Justiţie şi Afaceri Interne care va avea loc în Suedia între 26-27 ianuarie. De asemenea, pe 9 februarie va avea loc o întâlnire specială a Consiliului European dedicată în mod special problemelor de migraţie. în preambulul acestor întrevederi vor fi multe oportunităţi importante pentru consultări şi deja vă pot spune că Preşedinţia suedeză a fost abordată în vederea organizării de consultări bilaterale cu ţările implicate în acest subiect. Aşa că asta se va întâmpla. Asta e, procesul a început. Când se va finaliza acest proces este prematur de zis acum. Ceea ce noi, Preşedinţia suedeză, putem să ne angajăm că facem este să lucrăm activ cu toate părţile implicate şi aici sunt foarte încântată să aud şi să ştiu despre contactele foarte strânse dintre ministrul afacerilor externe Aurescu şi omologul său suedez, precum şi de contactele de la cel mai înalt nivel dintre Guvernul suedez şi omologii români. Aceste lucruri vor fi, bineînţeles, de ajutor. Uşile noastre sunt deschise pentru consultări şi încurajăm aceste discuţii şi aşteptăm acelaşi sprijin constructiv de la toate părţile implicate. Mulţumesc.

Reporter: Şi o întrebare pentru domnul ministru Aurescu. Domnule ministru, în condiţiile în care am avut ieri un verdict din partea Comisiei de Etică a Universităţii Babeş-Bolyai în ceea ce priveşte plagiatul domnului ministru de interne Lucian Bode, credeţi că procesul de aderare la Schengen, în care ministerul şi ministrul de interne este foarte implicat, ar putea fi afectat de această situaţie? Mulţumesc!

Bogdan Aurescu: Mai întâi daţi-mi voie să adaug şi eu ceva la răspunsul doamnei ambasador. Ieri am avut o discuţie foarte bună, după cum am anunţat deja, cu domnul ministru Billstrom, în continuarea discuţiilor pe care le-am avut deja pe 12 decembrie în marja Consiliul Afaceri Externe de la Bruxelles.

Discuţia a fost foarte bună şi edificatoare în ceea ce priveşte angajamentul puternic al Suediei de a se ocupa intens de acest subiect, de a lucra activ, de a lucra cu multă intensitate pentru obţinerea unui rezultat favorabil României. De asemenea, în discuţiile pe care le-am avut am fost informat, aşa cum şi doamna ambasador a menţionat aici, cu privire la lansarea procesului de consultări de către Preşedinţia suedeză cu toţi partenerii implicaţi. Asta înseamnă cu, desigur, Comisia Europeană, cu Austria, cu Olanda, cu România şi cu Bulgaria, în principal.

De asemenea, trebuie spus că acest proces de consultări, care va începe în perioada următoare, nu va fi singular. Va fi o serie de consultări, pentru că trebuie să avem în vedere faptul că există o serie de condiţii care trebuie să fie îndeplinite. Este clar că în ceea ce priveşte aderarea României şi, respectiv a Bulgariei, sunt două astfel de condiţii care trebuie să fie realizate.

În primul rând, este vorba despre votul Austriei în ceea ce priveşte România şi ştim cu toţii că în Austria, în acest moment, este o perioadă electorală. Pe 29 ianuarie vor fi alegeri în Austria Inferioară, deci cred că o schimbare de poziţie, în orice caz până la acea dată, este puţin probabilă.

În al doilea rând, în ceea ce priveşte Bulgaria, există un vot al Olandei, pe lângă votul Austriei, ceea ce presupune că, la rândul său, colegii noştri bulgari – şi îl salut cu mult respect pe domnul ambasador al Bulgariei la Bucureşti, cu care avem o cooperare foarte bună – este necesar ca şi colegii noştri bulgari să se implice în acest proces de consultări, inclusiv în vederea clarificării obiecţiilor şi, respectiv, condiţiilor pe care Olanda le pune în ceea ce priveşte aderarea Bulgariei la Spaţiul Schenghen.

Noi am început deja procesul de discuţii, inclusiv cu partea austriacă. Vă readuc aminte că pe 9 decembrie am avut o primă discuţie telefonică cu omologul meu, domnul ministru de externe Schallenberg. Apoi pe 12 decembrie am avut o întâlnire bilaterală cu domnia sa şi, de asemenea, am avut mai multe discuţii [cu acesta] în marja Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles. Ne vom întâlni şi în perioada următoare.

Iar cu domnul ministru din Billstrom vom continua consultările, pentru că ieri am stabilit că vom rămâne în contact telefonic direct pentru a mai schimba opinii cu privire la coordonarea acestui proces de consultări, inclusiv în marja Consiliul Afaceri Externe din 23 ianuarie.

Deci nu va fi pe agenda Consiliul Afacerilor Externe subiectul, pentru că nu este o temă de Consiliu Afaceri Externe, dar evident că orice ocazie de întâlniri la nivel european va fi utilizată pentru astfel de consultări.

Prin urmare, este important să continuăm acest proces de implicare în discuţii diplomatice şi politice pentru a crea premisele pentru un context favorabil. Şi aici mulţumesc din nou Preşedinţiei suedeze pentru implicarea şi decizia de a se implica într-un mod extrem de activ, într-un mod prioritar, pentru a obţine aceste condiţii, dar în acelaşi timp nu trebuie să creăm aşteptări grăbite. Într-adevăr, există şi un Consiliu de Afaceri Interne informal, care însă nu ia decizii, pentru că orice Consiliu informal nu ia decizii, dar este iarăşi o ocazie pentru astfel de discuţii.

Doamna ambasador a menţionat şi Consiliul European din februarie care însă se referă la migraţie, nu se referă la aderarea la spaţiul Schengen şi trebuie să facem o distincţie între cele două teme.

În ceea ce priveşte poziţia ministrului de interne, cred că dânsul este cel mai îndreptăţit să evalueze o astfel de situaţie. Eu până în prezent nu am identificat, să spunem, semnale din partea partenerilor europeni pe acest subiect. Vă mulţumesc.

Reporter: Vasile Marcu, Antena 3. În ceea ce priveşte relaţia cu Austria, la sfârşitul acestei luni, pe 23 ianuarie, ministrul de externe austriac, împreună cu cancelarul austriac, vor merge în Bulgaria pentru a evalua măsurile luate de partea bulgară, pentru a vedea exact care e situaţia şi cum poate să ajute Austria. România face sau are în vedere o clarificare a poziţiei cu Austria, de genul acesta? Poate o discuţie cu cancelarul austriac, pentru că de acolo vin toate obiecţiile, inclusiv de la ministrul de interne? Sau să îi invite în România sau să aibă o discuţie directă? După 29 ianuarie, de exemplu.

Bogdan Aurescu: Încă o dată, vă mulţumesc pentru precizarea din final pentru că, într-adevăr, eu cred că înainte de 29 ianuarie este puţin probabil să putem aştepta o schimbare de poziţie. Pe de altă parte, vreau să reamintesc faptul că, atunci când Austria a exprimat decizia sa de a nu vota pentru aderarea României la spaţiul Schengen, nu a reproşat nimic României, nu a cerut României să facă ceva într-un anumit sens sau în altul. Sigur, a fost acea discuţie despre cifre de migraţie, care sunt contestabile, după cum ştim, prin raportare la statisticile agenţiilor europene, mai ales Frontex, dar Austria, de fapt, a spus: ,,Nu avem nimic împotriva României, noi dorim să tragem un semnal faţă de Comisia Europeană ca să se implice mai activ în adoptarea de măsuri pentru a ajuta Austria să gestioneze mai bine migraţia”.

În acelaşi timp, vreau să subliniez, aşa cum am spus deja în răspunsul anterior, că noi suntem deja în contact cu partea austriacă, imediat după momentul decembrie. Deja pe 9 decembrie am avut, repet, o primă discuţie cu colegul meu, pe 12 decembrie, o altă discuţie şi vom continua aceste discuţii. Inclusiv la nivelul cel mai înalt, dacă este necesar, dar sigur, cred că trebuie să aşteptăm data de 29 ianuarie.

Reporter: Bună ziua, doamna ambasadoare. Marius Vulpe, Televiziunea Română. După cum ştiţi, în momentul de faţă există o discuţie la nivel european pe tema creării unui nou plan de acţiune pe problema migraţiei, iar partea austriacă a formulat o serie de propuneri în acest sens, în ultima perioadă. Voiam să vă întreb care este poziţia Preşedinţiei suedeze pe această temă, dacă va răspunde şi doleanţelor şi motivelor de îngrijorare ale Austriei pentru că aceste probleme reprezintă una dintre condiţiile care ar putea să schimbe şi optica autorităţilor de la Viena cu privire la aderarea ţării noastre şi a Bulgariei la spaţiul Schengen.

Therese Hyden: Mulţumesc. Cred că ministrul Aurescu a făcut o observaţie importantă, arătând că îngrijorările Austriei care au dus la blocarea intrării României în Schengen nu au legătură doar cu România. Acesta este un punct de plecare important. M-aţi întrebat despre amplul pachet legislativ, Pactul privind Azilul şi Migraţia, un document legislativ care a fost deja introdus în anii anteriori şi care va continua să facă obiectul negocierilor şi pe durata Preşedinţiei suedeze, însă nu ne putem aştepta să finalizăm întregul pachet pe durata Preşedinţiei suedeze. Repet, vom face tot ce vom putea pentru a avansa, dar nu ne aşteptăm să îl finalizăm. Unul dintre motive este acela că vorbim de un pachet de propuneri legislative uriaş şi, de asemenea, că discuţiile vor fi dificile. Într-adevăr, nu există o legătură oficială între Schengen şi pachetul privind Azilul şi Migraţia, sunt procese separate, iar acum vom afla mai în detaliu care sunt îngrijorările Austriei, care sunt îngrijorările Olandei cu privire la Schengen, în măsura în care acestea se regăsesc în cadrul negocierilor privind pachetul privind Azilul şi Migraţia, negocieri care vor avea loc, indubitabil. Mai mult, vom continua să folosim toate oportunităţile oferite de reuniunile formale şi informale şi în marja reuniunilor Consiliului pentru a răspunde la aceste îngrijorări. Aceasta va fi sarcina noastră principală. Cred că ambasadorul nostru la Bruxelles a exprimat clar că Suedia este pregătită să negocieze acest pact şi, evident, pachetul legislativ privind azilul şi migraţia este propus de Comisie, iar rolul Preşedinţiei este de a fi un mediator (honest broker) şi să conducă negocierile pe acest dosar, care este unul separat. Mulţumesc.

Bogdan Aurescu: Dacă îmi permiteţi, aş dori doar să fac o precizare aici, ca să nu se înţeleagă greşit. Există în acest moment în discuţie la nivel european, iar Preşedinţia suedeză se concentrează, printre obiectivele pe care le are în programul său, pe această discuţie referitoare la tratarea migraţiei la nivel european în ansamblu. Şi aici este această discuţie despre adoptarea Pactului privind Migraţia şi Azilul, care este într-un proces de negociere şi discuţie la nivel european de câţiva ani.
În ceea ce priveşte preocupările care au fost transmise de către Austria, aici e vorba despre o serie de solicitări punctuale, cum a fost, de exemplu, acel Plan de Acţiune privind tratarea migraţiei în Balcanii de Vest, care nu sunt neapărat conexate cu această discuţie mai amplă la nivel european. Deci nu putem să gândim, nu se pune problema şi nu se va pune problema vreunei conexări a aderării României şi respectiv Bulgariei la Spaţiul Schengen de pachetul mare de discuţie, şi anume de Pactul European privind Migraţia şi Azilul.

Discutăm aici de o serie de solicitări punctuale ale Austriei, la care, în ceea ce priveşte, de exemplu Planul de Acţiune privind Balcanii de Vest, deja s-a răspuns, pentru că acel plan a fost deja prezentat pe 5 decembrie, înainte de Summitul UE-Balcanii de Vest de la Tirana. Mai sunt şi alte astfel de solicitări şi, din informaţiile pe care le avem, pentru că suntem în contact direct cu Comisia Europeană, Comisia deja lucrează pe o parte dintre aceste elemente.

Prin urmare, trebuie să facem distincţia între aceste chestiuni care sunt de ordin să spunem, punctual sau specific, mai bine spus, şi discuţia mai amplă la nivel european, care se poartă deja de câţiva ani şi care are un grad de complexitate mult mai mult mai mare.

Sursa foto MAE