22 ianuarie 2022

„Evreii lui Sardi” – portrete de evrei clujeni din arhiva „Foto Sardi” (1935 – 1944)

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Asociaţia Renascendis derulează proiectul „Evreii lui Sardi”, dedicat istoriei comunităţii evreieşti din Clujul anilor 1935 – 1944, văzute prin prisma fotografiei de epocă.

Proiectul porneşte de la o resursă documentară inedită – o parte din clişoteca atelierului fotografic „Foto Sardi” (fotograf Sardi Elemer), care a funcţionat în Cluj în perioada 1935 – 1956. Acest fond de aproximativ 4.000 de clişee fotografice pe sticlă şi celuloid, identificat şi recuperat de Asociaţia Renascendis în cadrul eforturilor de achiziţie prin platforma Arhiva de Fotografie, pe care o gestionează, conţine peste 1.250 de portrete atribuibile unor membri ai comunităţii evreieşti clujene, realizate în perioada 1935 – 1944.

Proiectul „Evreii lui Sardi” îşi propune să valorifice acest fond coerent de portrete prin digitalizarea, cercetarea, publicarea şi expunerea lor, în beneficiul publicului larg şi cercetătorilor. Această colecţie de portrete este unică nu doar prin numărul şi calitatea tehnică şi artistică a clişeelor, dar şi prin posibilitatea de atribuire a subiecţilor (majoritatea clişeelor sunt păstrate în plicul original de comandă pe care apar numărul comenzii şi numele comanditarului).

La sfârşitul anilor 1930 – începutul anilor 1940, Sardi Elemer (1908 – 1981) era cel mai apreciat şi căutat fotograf din Cluj, chemat să imortalizeze evenimente mondene şi un excelent portretist. Cunoscut ca fotograful celebrităţilor în Cluj şi chiar la Budapesta, adesea se prezenta ca „fotograful femeilor frumoase”. O bună parte a populaţiei Clujului din perioada 1935 – 1950 a trecut pragul atelierului „Foto Sardi” – maghiari, români, evrei şi germani, mărturie a unui Cluj divers şi multietnic, într-o perioadă marcată de schimbări politice şi sociale.

Proiectul „Evreii lui Sardi” reprezintă o ocazie de documentare rară în peisajul patrimoniului fotografic din România – ocazia de a cunoaşte un procent semnificativ din populaţia evreiască a Clujului epocii, de a pune chipuri în listele şi pe fişele de victime ale Holocaustului, de a restitui fotografii de familie supravieţuitorilor care se află încă în viaţă şi de a face cunoscută povestea acestora prin intermediul unor opere fotografice cu valoare istorică.

În multe cazuri, clişeele din arhiva „Foto Sardi” – portrete individuale, grupuri de prieteni, portrete de familie sau portrete de cununie – sunt singura mărturie vizuală rămasă în urma deportărilor. Dar „Evreii lui Sardi” nu este numai despre Holocaust, ci despre viaţa unei comunităţi şi despre transformările prin care aceasta a trecut timp de aproape un deceniu – cel mai dificil deceniu din existenţa ei. Şi despre cum munca de zi cu zi a unui fotograf s-a transformat, neintenţionat, într-un surprinzător purtător de memorie colectivă.

Portretele au început să fie publicate pe pagina de Facebook a proiectului şi sunt în curs de publicare pe platforma www.fotosardi.ro, care va găzdui şi expoziţia virtuală „Evreii lui Sardi”, cu o selecţie de o sută de portrete însoţite de poveştile persoanelor portretizate. O variantă adaptată a expoziţiei va fi deschisă în luna ianuarie 2022 la Cluj, la Muzeon – Muzeul de istorie a evreilor din Cluj-Napoca, urmând a fi itinerată apoi şi la Muzeul Holocaustului din Transilvania de Nord, din Şimleu Silvaniei.

Un aspect important al proiectului „Evreii lui Sardi” este dimensiunea sa participativă: publicul a contribuit cu informaţii şi mărturii despre persoanele portretizate, sau a împărtăşit propriile imagini de familie, şi este invitat să o facă în continuare.

Tot în cadrul proiectului, vor fi asigurate conservarea şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a tuturor clişeelor păstrate din clişoteca atelierului „Foto Sardi”.

Parteneri:
Muzeon
Muzeul Holocaustului din Transilvania de Nord

Proiect co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

Asociaţia Renascendis este o organizaţie neguvernamentală nonprofit ale cărei obiective sunt: protejarea, conservarea, restaurarea, recuperarea, promovarea şi reutilizarea patrimoniului cultural material şi imaterial, mobil şi imobil din Transilvania, ajutorarea comunităţilor rurale şi urbane slab dezvoltate în procesul de refacere economică, socială şi dezvoltare sustenabilă, precum şi sprijinirea tinerilor – în special a studenţilor şi cercetătorilor debutanţi în demersurile lor de specializare profesională.

Asociaţia Renascendis îşi desfăşoară activitatea în satul Felmer, comuna Şoarş, judeţul Braşov, unde a preluat în administrare ansamblul bisericii evanghelice fortificate, clădirea fostei şcoli evanghelice şi fosta casă parohială evanghelică, pentru a le restaura, moderniza şi reutiliza în beneficiul comunităţii locale şi pentru propriile proiecte.

Arhiva de Fotografie este o platformă pentru construirea unei infrastructuri de specialitate dedicate patrimoniului fotografic vechi şi se sprijină pe cinci piloni: salvare, conservare, cercetare, promovare şi educaţie. AdF s-a construit ca un proiect orientat spre comunitate şi susţinut de comunitate. Donaţiile de material fotografic valoros primite în ultimul an demonstrează că publicul este interesat să contribuie la salvarea şi promovarea patrimoniului fotografic autohton. De aceea, încurajăm publicul să continue să doneze material fotografic către AdF, material care va fi digitalizat, cercetat şi publicat online.

www.facebook.com/fotosardi
www.facebook.com/Renascendis
www.facebook,com/ArhivadeFotografie

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.

***
„Evreii lui Sardi” – portrete de evrei clujeni din arhiva „Foto Sardi” (1935 – 1944)

Legende fotografii
1. Grunvald Vera, prelucrare digitală după un clişeu cu gelatino-bromură de argint pe sticlă, format 6,5×9 cm, comandă nr. 5379, atelier „Foto Sardi” (Sardi Elemer), Cluj/ Kolozsvar/ Klausenburg, 1940;
Vera a fost deportată şi ucisă la Auschwitz, în 1944, alături de întreaga sa familie: sora de 14 ani, Anette Noemi, mama, Hajnal (născ. Rozenfeld, 1900) şi tatăl, Armin (n. 1896). Avea 8 ani.

2. Irene şi Iakov (Jakab) Grunwald, prelucrare digitală după un clişeu cu gelatino-bromură de argint pe sticlă, format 9×12 cm, comandă nr. 7578, atelier „Foto Sardi” (Sardi Elemer), Cluj/ Kolozsvar/ Klausenburg, 1941;
Soţii Grunwald au fost deportaţi şi ucişi la Auschwitz, în 1944. Irene era casnică. Iakov, fiul lui Shimon şi al Henyei, născut în 11 august 1883, era maistru. La momentul realizării portretului era rănit la mâna stângă.

3. Familia Neumann Zoltan, prelucrare digitală după un clişeu cu gelatino-bromură de argint pe sticlă, format 6,5×9 cm, comandă nr. 8087, atelier „Foto Sardi” (Sardi Elemer), Cluj/ Kolozsvar/ Klausenburg,1942;
Neumann Zoltan (n. 1908, Cluj/ Kolozsvar/ Klausenburg) şi Sara (născ. Shpeter, 1912, la Bistriţa/ Bistritz/ Beszterce) erau părinţii lui RĂłbert „Robika” (n. 8 februarie 1936, Cluj/ Kolozsvar/ Klausenburg). Zoltan era comeciant. Robika a fost elev al Şcoalii Primare Confesionale Israelite din Cluj începând cu anul 1942 şi avea rezultate bune la învăţătură.
În 1944 a fost deportat şi ucis la Auschwitz, împreună cu mama lui. Tatăl, Zoltan, a supravieţuit Holocaustului.

4. Veisz Mirjam, prelucrare digitală după un clişeu cu gelatino-bromură de argint pe sticlă, format 9×12 cm, comandă nr. 6683, atelier „Foto Sardi” (Sardi Elemer), Cluj/ Kolozsvar/ Klausenburg, 1941;
Miriam (Miri) Weisz (n. 1923, Cluj/ Kolozsvar/ Klausenburg), fiica lui Fulop (Filip) şi a Rhezinei (Regina), era căsătorită cu Nasch Ferenc. Miri era casnică. În 1944, la vârsta de 21 de ani, a fost deportată şi ucisă la Auschwitz.

5. Rafael Zoe, prelucrare digitală după un clişeu cu gelatino-bromură de argint pe sticlă, format 6,5×9 cm, comandă nr. 6917, atelier „Foto Sardi” (Sardi Elemer), Cluj/ Kolozsvar/ Klausenburg, 1941;
Rafael Zoe (n. 6 ianuarie 1923, Cluj/ Kolozsvar/ Klausenburg), fiica lui Miklos şi a Rozei, apare pe o listă a evreilor aflaţi în Bonţida/ Bonchida/ Bonisbruck, întocmită în 8 aprilie 1944. Zoe a fost deportată în lagărul de la Bergen-Belsen în acelaşi an, dar a supravieţuit Holocaustului.

Fotografia este realizată în 1941, când Zoe era în ultimul an de liceu, pentru tabloul promoţiei din care făcea parte.

6. Mandel Pincu, prelucrare digitală după un clişeu cu gelatino-bromură de argint pe sticlă, format 6,5×9 cm, comandă nr. 6007, atelier „Foto Sardi” (Sardi Elemer), Cluj/ Kolozsvar/ Klausenburg, 1940;

Pinku Ignatz Mandel (n. 1919, Podu Iloaiei), fiul lui Levi şi al Anei, era comerciant de textile în Cluj/ Kolozsvar/ Klausenburg. Pinku a fost a fost mobilizat într-unul dintre batalioanele de muncă obligatorie/ forţată ale armatei maghiare şi nu a supravieţuit Holocaustului.

7. Leber Gyula şi Ibolya, prelucrare digitală după un clişeu cu gelatino-bromură de argint pe sticlă, format 9×12 cm, comandă nr. 5344, atelier „Foto Sardi” (Sardi Elemer), Cluj/ Kolozsvar/ Klausenburg, 1940;

Leber Gyula (n. 1907) a fost unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi bijutieri clujeni din anii 1930. În 1939 s-a căsătorit cu Leob Ibolya (n. 1920), fiica lui Samuel şi a Ilonei. Un an mai târziu, Ibolya a născut-o pe Zsuzsa, singurul copil al cuplului. În 1943, Gyula a fost mobilizat într-unul dintre batalioanele de muncă obligatorie/ forţată ale armatei maghiare. Ibolya şi Zsuzsa au fost deportate şi ucise la Auschwitz, în 1944. Gyula a supravieţuit celui de-al Doilea Război Mondial, s-a întors la Cluj, şi-a întemeiat o nouă familie şi şi-a continuat cariera de bijutier.