3 decembrie 2021

Expoziţia de pictură pe sticlă „Ierarhii de lumină”

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă să vizitaţi expoziţia de pictură pe sticlă realizată de Maria Constantinescu, Ierarhii de lumină.

„Doamna Maria Constantinescu, artist plastic, membră UAPB, a inventat un stil unic – inconfundabil. A plecat de la tradiţie şi a ajuns la modernitate, la simbol. Acest fapt îl recunosc toţi criticii de artă care au scris despre ea şi despre lucrările ei, Vasile Drăguţ, Nicolae Steinhardt, Alexandru Balaci, Ricardo Barletta, Cornel Antim, Luiza Barcan, Francoise Bornardele, Franz Grishaufer, Paul Barbăneagră, Horia Roman Patapievici şi alţii. Maria Constantinescu a avut onoarea ca despre ea să scrie unul dintre cei mai mari critici de artă ai Europei, considerat papa istoriei artelor, Giulio Carlo Argan, acest fapt reprezentând cel mai mare premiu acordat unui artist. Are onoarea să fie academician Burchardt şi membră a Academiei artelor tradiţionale din România. A expus în muzee importante din ţară şi străinătate şi are lucrări în colecţii de stat şi particulare, cum ar fi, de exemplu, o compoziţie zodiacală la Casa Regală a Spaniei, despre care Regina Spaniei a spus: iată ceva nou sub soare!” (Răzvan Theodorescu)

„Maria Constantinescu şi-a ales drumul său în artă. Ceea ce creează ea o exprimă în cel mai profund sens al cuvântului, pentru că arta ei i se aseamănă. Este o artă solară, prin care creatoarea caută să îşi înalţe privirea către Dumnezeu (care, aşa cum înţeleg eu, pentru ea înseamnă iubirea şi lumina divină, soarele care ne luminează sufletul şi spiritul, astfel încât să iertam şi să iubim necondiţionat). Artista o face, pornind de la ceea ce a învăţat, încercând să îşi cunoască rădăcinile spirituale ale naţiei din care face parte, cu speranţa că, pe această cale, vom putea crea între noi pace, dragoste şi armonie. înţelegerea tradiţiei este un demers intelectual, dar şi unul care transcende raţiunii. Nu e, întotdeauna, nevoie de explicaţii savante, pentru a te apropia de tradiţie. Maria Constantinescu a ajuns şi acolo, dar a pornit de la o cunoaştere empirică, în comunitatea argeşeană în care s-a născut. Pe această temelie se aşază arta ei, care îndrăzneşte să privească spre Soarele dumnezeirii. Şi nu o poate face altfel, decât prin captarea luminii. Probabil, din acest motiv, sticla este unul dintre materialele preferate pe care le modelează artista şi prin intermediul căruia găseşte calea ei proprie de a îmblânzi lumea obiectuală de care e înconjurată. Culorile nu blochează drumul luminii, ci doar o filtrează, în grade şi proporţii diferite. Chiar şi când lumina nu este, în unele cazuri, personajul principal al artei sale, când obiecte care nu sunt translucide îşi găsesc loc printre martorii existenţei sale, căreia îi este atât de mult dedicată, Maria Constantinescu găseşte calea pentru a transforma, în mod miraculos, şi aceste creaţii în căutători ai luminii. Culoarea Mariei se ataşează de material doar pentru a-i conferi un sens al unei neştiute căutări către lumină, pe un drum pe care doar artista îl cunoaşte. Numai aşa se poate explica senzaţia de soare, de
libertate luminoasă pe care o trăieşti atunci când te afli în preajma lucrărilor Mariei Constantinescu. Dacă tot acest efort al artistei ” care presupune foarte multă trudă fizică, dar care rămâne neştiută pentru privitor, pentru că ea nu se cramponează de torsiunile pe care le îndură materialele, nu le consemnează trecerea, nu vrea să demonstreze cât este de greu să fii artist, încercând, doar, să le îndrepte către direcţia privirii sale ” ar fi fost unul menit să se oprească la materie, artista şi-ar fi trădat năzuinţele. Dar ea reuşeşte să sublimeze materia, transformând, în mod miraculos, totul, în lumina care ne inundă nu doar privirea, ci şi sufletul. Nu este lumina ucigătoare, a soarelui nemilos, care pârjoleşte totul, ci aceea pe care se pare că numai Dumnezeu o poate transmite spre noi, lumina unui Soare îmblânzit de privirea plină de speranţă a artistei, de rugăciunile pe care ea le înalţă, zilnic, spre Dumnezeu (lumina şi iubire …). Despre această lumină vorbeşte întreaga artă a Mariei Constantinescu, indiferent cum şi-a intitulat ea ciclurile de lucrări care au grupat, de-a lungul anilor, teme sau tehnici diverse. Este o lumină care o înnobilează pe ea şi care ne oferă alegerea unei căi la capătul căreia să ne putem afla împlinite propriile speranţe de mai bine, de mai frumos, de viaţă.” (Virgil Ştefan Niţulescu)

Expoziţia va putea fi vizitată la Sala Acvariu, în perioada 14-23 mai 2021, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Intrarea este liberă.

*

ARTĂ ŞI TRADIŢIE 2021

Expoziţie caritabilă în parteneriat cu SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE CRUCE ROŞIE DIN ROMÂNIA
11 – 23 mai 2021

Muzeul Naţional al Ţăranului Român, împreună cu Galeria ArhivaDeArtă, vă aşteaptă la Sala Irina Nicolau, să vizitaţi expoziţia Artă şi Tradiţie 2021, eveniment caritabil ce se desfăşoară în parteneriat cu Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, aflată sub înaltul Patronaj al MS Margareta, Custodele coroanei române şi membră a Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie.

Expoziţia artiştilor contemporani, ce cuprinde în jur de 100 de lucrări de grafică, desen, pictură şi sculptură, este răspunsul provocării lansate de Galeria ArhivaDeArtă. Participanţii sunt prezenţi cu teme care înfăţişează diverse ipostaze ale vieţii satului şi oraşului românesc. Combinând natură şi port popular, portret ” inclusiv pe cel al Reginei Maria, scene religioase transpuse pe sticlă şi pe lemn, imagini de arhitectură vernaculară şi urbană, expoziţia reprezintă expresia materială a trăirilor interioare filtrate prin sensibilitatea artiştilor, susţinute şi de cadrul aparte creat de muzeu.

Această expoziţie caritabilă este organizată exclusiv pentru ajutorarea copiilor defavorizaţi din Centrele E.G.A.L., deschise de Crucea Roşie Română în ţară. Crucea Roşie Română şi misiunea ei – Societatea Naţională de Cruce Roşie din România este o organizaţie umanitară, auxiliară a autorităţii publice şi abilitată prin lege să asigure asistenţă umanitară în caz de dezastre şi să vină în sprijinul persoanelor vulnerabile, serviciile fiind acordate voluntar, imparţial şi neutru. Organizaţia contribuie, prin programele desfăşurate, la prevenirea şi alinarea suferinţei sub toate formele, protejează sănătatea şi viaţa, promovează respectul faţă de demnitatea umană, fără nicio discriminare bazată pe naţionalitate, rasă, sex, religie, vârstă, apartenenţă socială sau politică. Umanitate, Imparţialitate, Neutralitate, Independenţă, Voluntariat, Unitate şi Universalitate sunt principiile fundamentale ale Crucii Roşii Române care stau la baza tuturor acţiunilor sale.

Dimitrie Ghica, Nicolae Creţulescu, George Gr. Cantacuzino, Gr. C. Cantacuzino, C.A. Rosetti, Ioan Ghica, Dimitrie Sturza, Carol Davila sunt semnatarii actului de înfiinţare al Crucii Roşii Române la 4 iulie 1876. Primul sediu al organizaţiei a fost deschis în Spitalul Colţea din Bucureşti. Nume sonore ale istoriei şi culturii române – Regina Elisabetta, Regina Maria, Regina Elena, Regina Ana, Prinţul Dimitrie Ghica, George Enescu, Grigoraş Dinicu, Cella Delavrancea – au contribuit cu spiritul lor umanitar la alinarea suferinţelor celor mai vulnerabili.

Galeria ArhivaDeArtă este o galerie de artă contemporană independentă, dedicată promovării artiştilor naţionali şi internaţionali care caută expunerea pe piaţa de
artă globală. ArhivaDeArtă leagă artiştii atât în mediul online, prin platforma proprie pe care o administrează, cât şi offline, prin evenimentele artistice pe care le gestionează în fiecare lună a anului. Toate acestea la un loc creează o familie în continuă dezvoltare, dedicată lumii artelor plastice. Transparenţele caligrafice din acuarele, avalanşele nabiste ale culorii şi toată acea dezinvoltură indescriptibilă atât de specifică, alături de grafismul artistului, poartă o indiscutabilă amprentă personală, fie că amintesc formule preexistente, fie că sunt lucrări cromatice aproape obiective, dincolo de orice model şi autor. Galeria ArhivaDeArtă s-a implicat activ în această perioadă în viaţa culturală şi nu numai, contribuind la reducerea efectelor izolării şi singurătăţii prin creşterea numărului de activităţi online dedicate artiştilor. De asemenea,
după încetarea stării de urgenţă, şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român a luat toate măsurile de siguranţă şi a invitat publicul să îi treacă din nou pragul. Cu aceeaşi precauţie, respectând toate măsurile care se impun din cauza condiţiilor date de pandemie, vom gestiona împreună şi buna desfăşurare a expoziţiei Artă şi Tradiţie 2021.

Expoziţia va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, în perioada 12 – 23 mai 2021, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Intrarea este liberă.

Mai multe detalii:
Galeria ArhivaDeArtă tel: 0729 788 473 // office@arhivadearta.ro //
www.arhivadearta.ro

*

OAMENII MUNTELUI ATHOS

Expoziţie de fotografie din noul documentar al regizorului Andrei Oprescu
22 aprilie – 23 mai 2021

Muzeul Naţional al Ţăranului Roman vă aşteaptă până pe 23 mai 2021, la Sala Noua Galerie (fosta sală Irina Nicolau), să vizitaţi expoziţia Oamenii Muntelui Athos – fotografii din cel mai recent film documentar al regizorului Andrei Oprescu, despre Muntele Athos.

Muntele Athos este, probabil, unul dintre cele mai fascinante locuri de pe Pământ, însă puţine informaţii sunt cu adevărat cunoscute despre comunitatea de călugări care locuieşte acolo. Au mai fost câteva încercări de a documenta vieţile călugărilor de acolo, în ultimele decenii, dar acestea au fost prea sumare din cauza accesului dificil.

Regizorul Andrei Oprescu a obţinut în premieră acces în această lume şi dezvăluie viaţa de zi cu zi a călugărilor şi tradiţiile lor străvechi. Andrei a petrecut mai mult de 6 luni filmând în Athos, împrietenindu-se cu călugării şi câştigându-le încrederea pentru a putea filma momente intime din viaţă acestora. Muntele Athos este un muzeu viu, plin de edificii medievale şi locuit în totalitate de o comunitate alcătuită exclusiv din bărbaţi care trăiesc după tradiţii străvechi. Călugării primesc un număr foarte restrâns de vizitatori. Acest lucru ajută Muntele Athos să poată conserva o societate tradiţională. Puţini sunt cei care au văzut aceste lucruri, până astăzi.

Filmul documentar este încă în producţie. Pe parcursul a 6 luni, Andrei Oprescu a reuşit să filmeze trei sferturi din cât şi-a propus, iar acum caută sprijin pentru a putea termina filmul. Sunt costuri mari care trebuie acoperite, în special pentru post producţie: montaj, subtitrare, coloană sonoră, distribuţie şi marketing.

Expoziţia de fotografie de la Muzeul Ţăranului are ca scop promovarea filmului, dar, în principal, îşi doreşte a face cunoscută nevoia de fonduri pentru terminarea acestui film.

Andrei Oprescu este absolvent al Universităţii Westminster Film School şi locuieşte la Londra. A fost, mereu, pasionat de Athos şi pregăteşte acest proiect încă de la 18 ani.

Site-ul proiectului: https://www.andreioprescu.com/mount-athos-documentary

Expoziţia va putea fi vizitată la Sala Noua Galerie, până la 23 mai 2021, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Luni este închis. Accesul se face prin Str. Monetăriei nr. 3.

Preţul biletului de intrare: adulţi – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi şi studenţi, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau uşor – 2 lei

*

(AUTO)FICŢIUNI @ MNŢR
6 aprilie – 20 mai 2021

Muzeul Naţional al Ţăranului Român a lansat un spaţiu destinat creaţiei contemporane, în sala MNŢRplusC aflată la subsolul corpului de clădire B, sub Studioul Horia Bernea.

(Auto)ficţiuni este primul eveniment dintr-o serie care urmăreşte revitalizarea unui spaţiu muzeal, dar oferă şi oportunitatea artiştilor şi curatorilor de a se manifesta pe un teren cu încărcături complexe, atât din perspectivă simbolică cât şi istorică. Spaţiul în care se deschide acest program este un fost atelier de hârtie manuală. Pornind de la ideea că Muzeul Ţăranului a fost şi va fi mereu un spaţiu viu, propunerea de a transforma această sală într-un teren de experiment artistic este o iniţiativă care urmăreşte să coaguleze o comunitate nouă formată din artişti activi pe scena de artă şi urmăritorii ei. Unele din expoziţiile deschise în sala MNŢRplusC vor purta
referinţe la patrimoniul material şi imaterial al muzeului.

Expoziţia de deschidere propune trei artişti cu limbaje foarte diferite de expresie, judecând prin prisma metodelor prin care îşi dezvăluie universurile personale. Este o intersecţie de bule individuale pe un teren neutru de joc. Olimpiu Bandalac (n. 1955), Raluca Ilaria Demetrescu (n. 1969) şi Giuliano Nardin (n. 1978) sunt artişti care lucrează şi trăiesc în Bucureşti, deci ale căror corpusuri de lucrări au fost generate în acelaşi areal cultural. Ce îi leagă pe cei trei în expoziţia (Auto)ficţiuni este un filon al sensibilităţii, care se manifestă fie prin elemente de (auto)reflexie şi (auto)ficţiune ” cazul Ralucăi Ilaria Demetrescu – sau prin candoarea unui univers atât de personal, precum cel al lui Giuliano Nardin, până la metoda unei cercetări aproape medicale, de laborator, a volatilităţii vieţii în toate mediile ei (antropice sau naturale), la Olimpiu Bandalac.

Unul din obiectivele acestui program este cartografierea unei reţele de artişti şi curatori care să colaboreze pe un teren instituţional, într-un cadru programatic actual. Un obiectiv secundar constă în monitorizarea procesului de creaţie ca act artistic în producţii noi culturale.

Expoziţia de deschidere, (Auto)ficţiuni va trasa direcţia programului care se va desfăşura în acest spaţiu în viitorul apropiat. Selecţia artiştilor va fi realizată de Ilina Schileru, în calitate de coordonator de Programe Speciale la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Programele speciale vizează producţia de expoziţii de artă contemporană cu artişti români şi străini, şi workshopuri de incluziune socială prin artă pentru copii români, imigranţi şi refugiaţi, având ca tutori inclusiv artişti care vor expune în noul spaţiu.

Mulţumiri speciale tuturor celor care s-au implicat în demersurile de până acum: dr. Virgil Ştefan Niţulescu (Manager MNŢR), Asociaţiei D3M (prin Mircea Modreanu şi Dumitru Gurjii), artiştilor şi curatorilor invitaţi, firmei POLICOLOR şi Cramei LICORNA.

Expoziţia este cu acces gratuit şi va putea fi vizitată la Sala MNTRplusC, până pe 20 mai 2021, de miercuri până duminică, între orele 13.00 şi 18.00. Lunea şi marţea este închis. Vizitarea expoziţiei se va desfăşura respectând toate normele igienico-sanitare. Astfel, vă invităm să parcurgeţi expoziţia în grupuri restrânse de maxim 4 persoane.

*

Piaţa Ţărănească de Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena
21-23 mai 2021

Asociaţia Urban Events vă invită de vineri, 21 mai, până duminică, 23 mai 2021, între orele 10.00 şi 18.00 la un nou eveniment de promovare a gastronomiei, artei urbane şi meşteşugurilor tradiţionale româneşti Piaţa Ţărănească. Intrarea este liberă. Accesul se face prin strada Monetăriei şi ieşirea prin B-dul Ion Mihalache.

Meşteri şi artizani din toate colţurile ţării aduc la muzeu cele mai frumoase obiecte din lemn şi sticlă, decoraţiuni, icoane şi vitralii, ceramică tradiţională din Maramureş şi Corund, pristolnice, obiecte de artă sacră, bijuterii, felicitări, ii noi şi vechi, zgărdane, jucării şi ţesături, bijuterii, hăinuţe tricotate, păpuşi croşetate… numai bune de târguit pentru sărbătoriţii acestui sfârşit de săptămână, care poartă numele Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena. Nu vor lipsi, nici de data aceasta, obiectele de colecţie aduse de anticari din lăzile de zestre ale satelor româneşti: ii, fote, catrinţe, vâlnice, mobilier ţărănesc, cufere, unelte gospodăreşti, roţi de car, blidare, feţe de masă, pânză de casă, covoare. Mai puteţi achiziţiona bijuterii, tablouri, numismatică, porţelanuri, carte veche sau diverse obiecte vechi, pentru cunoscători.

Vă aşteptăm cu cele mai gustoase preparate tradiţionale de post şi de dulce: miere şi produse apicole, turtă dulce şi cofeturi, cozonaci şi baclavale, ciocolată de casă şi doboş, griliaj, albiniţă, preparate din carne de porc, brânzeturi teleormănene, îngheţată artizanală, suc de cătină şi limonadă cu miere, fructe şi legume de sezon, dulceţuri şi zacuşte, dar şi preparate gustoase pregătite la faţa locului de bucătari pricepuţi: sărmăluţe cu mămăliguţă, fasole cu ciolan, gulaş, păstrăv, somon cu legume, murături, lipii la grătar, pe degustate aşa cum cere tradiţia la Piaţa Ţărănească!

Vă rugăm să respectaţi normele de distanţare socială şi să manifestaţi responsabilitate faţă de sănătatea dumneavoastră şi a celorlalţi. în incinta evenimentului masca de protecţie este obligatorie.