Publicat: 24 Ianuarie, 2020 - 09:25

Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman" din Craiova organizează luni, 27 ianuarie 2020, în sala "Biblioteca Exilului Românesc din Paris - Basarab Nicolescu", Expoziţia documentară "In Memoriam Benjamin Fondane". Manifestarea este prilejuită de marcarea Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Alături de corespondenţă, expoziţia dedicată memoriei scriitorului şi filosofului franco-român reuneşte numeroase materiale inedite: înscrisuri originale, un manuscris inedit (şapte file cuprinzând un articol referitor la Tudor Arghezi), dar şi o selecţie din opera sa literară ("L'Être et la connaissance: essai sur Lupasco", "Le voyageur n'a pas fini de voyager", "Le Mal des fantĂ´mes"; "Au seuil de l'Inde" etc.).

Benjamin Fondane (Benjamin Wechsler) - poet, prozator, filosof, eseist, scenarist (1898, Iaşi - 1944, Auschwitz-Birkenau)

S-a născut într-o importantă comunitate evreiască, remarcând aici moştenirea intelectuală şi artistică din partea mamei sale, Adela Schwartzfeld. Tatăl său, Isaac Wechsler, a fost "comerciant, proprietar al unei mici fabrici de corsete, administrator al moşiei Fundoaia [...], toponim care va sta la baza pseudonimului de mai târziu al scriitorului" (Enciclopedia exilului literar românesc: 1945 - 1989, 2010, p. 322). A avut două surori, Rodica şi Lina, de cea din urmă legându-l un destin tragic.

Înainte de decembrie 1923, a emigrat în Franţa şi s-a stabilit la Paris. A desfăşurat o intensă activitate publicistică (corector la revista "Rampa"; colaborator la "Sburătorul literar", "Cuvântul liber", "Adevărul literar şi artistic", "Lumea evree" etc., în România, şi la "Cahiers du Sud", "Revue du Philosophie", "Cahiers France-Roumanie", "Europe", "Viaţa studenţească", "Unu", în Franţa; corespondent al revistei "Integral", la Paris) şi dramaturgică (înfiinţează, în Bucureşti, teatrul de avangardă "Insula"; lucrează, ca scenograf şi scenarist, la studiourile "Paramount" din Paris). În ceea ce priveşte opera poetică, majoritatea versurilor scrise în perioada 1917 - 1923 sunt cuprinse în volumul "Privelişti" (1930), "ilustrat cu un desen-portret al autorului, realizat de Constantin Brâncuşi" (Enciclopedia exilului literar românesc: 1945 - 1989, 2010, p. 324). Eseistica sa, avându-i în centru pe Fr. Nietzsche, A. Gide, Bergson, Freud, sau Heidegger, este inclusă în volumul "La Conscience malheureuse" (1936). Contribuţia sa în domeniul cinematografiei vizează, în primul rând, redactarea scenariului pentru filmul "Rapt", în 1934.

Parcursul său biografic este unul tulburător. Mobilizat ca infanterist, în armata franceză, în cel de-al Doilea Război Mondial, este luat prizonier de germani, evadează, este prins din nou şi pus în libertate în vederea unei intervenţii chirurgicale. Trăieşte în semiclandestinitate la Paris, până în 1944, refuzând să poarte steaua galbenă, impusă tuturor evreilor. În acelaşi an, este denunţat şi arestat împreună cu sora sa, Lina, fiind transportaţi în lagărul de la Drancy. Ştefan Lupaşcu şi Emil Cioran obţin punerea sa în libertate, însă "Benjamin Fondane refuză să se despartă de sora sa", cei doi fiind transferaţi la Auschwitz-Birkenau, unde sfârşesc tragic, fiind gazaţi şi incineraţi.

O scrisoare din 15 noiembrie 1935, semnată de Benjamin Fondane şi sora sa, Lina, către Filip Brunea-Fox - ce poate fi văzută în cadrul expoziţiei In Memoriam Benjamin Fondane - prevesteşte parcă destinul încercat al celor doi: "Dragă Brunea, cuvintele tale, puţine, de la nunta Rodicăi, n'au trecut nevăzute. În praştia evenimentelor, vorbele s'au rărit prea mult - vorbele care mai au un sens - venite dintr'o inimă care-a bătut într'a mea - şi care mai bate încă când mă plec pe balustrada vremii. [] Drumurile parcurse ne iau de mână şi ne duc ca pe orbi - mai mult decât le ducem noi. Destinul, chemarea, nu sunt decât un soi de iresponsabilitate anevoios obţinută - şi cum aş face să fiu altfel decât sunt?".

Expoziţia documentară "In Memoriam Benjamin Fondane" este organizată cu ocazia marcării Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Biroul de Presă al Bibliotecii Judeţene "Alexandru şi Aristia Aman"

 

Tag-uri Institutii: