2 iulie 2022

Expoziţia „Traduceri în limbi străine din opera poetului Mihai Eminescu”

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, sărbătorită de ziua de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu, Biblioteca Academiei Române organizează în perioada 13-23 ianuarie 2022 expoziţia de carte dedicată traducerilor în limbi străine din opera eminesciană. Expoziţia va fi vernisată joi, 13 ianuarie 2022, în Sala „Theodor Pallady”.

Vor lua cuvântul acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei şi director general al Bibliotecii Academiei Române, Gabriela Dumitrescu, curatoarea expoziţiei.

Sub titlul „Traduceri în limbi străine din opera poetului Mihai Eminescu” expoziţia oferă publicului volume aflate în patrimoniul Cabinetului de Manuscrise şi Carte Rară şi reuneşte zeci de traduceri în limbile franceză, italiană, engleză, germană, maghiară, spaniolă, poloneză, armeană, sârbă etc., realizate atât de către traducători români sau conaţionali bilingvi, cât şi de către străini, rod al ataşamentului acestora faţă de cultura română şi al aprecierii valorii înalt estetice a poeziei eminesciene.

Primele traduceri datează din chiar timpul vieţii lui Mihai Eminescu, el însuşi fiind preocupat, fie şi ca simplu exerciţiu, să-şi tălmăcească în germană câteva versuri. Din aceeaşi perioadă datează versiunea în limba germană a 19 creaţii eminesciene realizată de Mite Kremnitz, publicate în antologia „Rumanische Dichtungen” din 1881 şi îmbogăţite cu alte 13 poeme în următoarele ediţii. În 1887 vede lumina tiparului, la Veneţia, prima traducere în limba italiană, datorată lui Marc’ Antonio Canini, care şi ea cunoaşte mai multe ediţii, semn al unei bune receptări în orizontul altei culturi a liricii lui Eminescu. În 1890 apare sub titlul „Bel-Enfant de la larme” basmul „Făt Frumos din lacrimă”, considerat prima încercare de traducere a lui Mihai Eminescu în limba franceză. În limba engleză prima editare, prefaţată de Nicolae Iorga, este relativ târzie, abia în 1930, dar a beneficiat de o largă mediatizare. Limba maghiară cunoaşte peste 100 de ediţii, în versiuni diferite.

Interesul faţă de geniul literar al lui Mihai Eminescu a crescut de-a lungul timpului, iar în cei 140 de ani scurşi de la primele încercări opera sa a fost tradusă în peste 50 de limbi, cu mai multă sau mai puţină măiestrie, căci, aşa cum remarcă Arghezi, „lacătul limbilor nu poate fi descuiat cu chei străine (…), iar Eminescu nu este el decât în româneşte”. Cert este că opera sa a fascinat şi continuă să fascineze atât traducătorii români, cât şi pe cei străini, majoritatea dorind, cu deosebire cei autohtoni, să facă din Eminescu un ambasador al poeziei româneşti. Iar efortul de a-l traduce pe Eminescu are, ca prima intenţie, rolul de a evidenţia excepţionala valoare artistică a creaţiei sale.

Publicul este aşteptat să descopere bogăţia şi diversitatea acestor traduceri în galeria expoziţională oferită de Sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125. Program de vizitare 13-23 ianuarie 2022, de luni până vineri, între orele 10-14, în condiţiile respectării tuturor normelor sanitare în vigoare. Intrarea este gratuită.