4 decembrie 2021

Expoziţie de Artă Comparată

Distribuie pe rețelele tale sociale:

INCANDESCENT
Expoziţie de Artă Comparată
18 martie – 18 aprilie 2021, Sala Irina Nicolau

Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi, vă aşteaptă până pe 18 aprilie 2021, să vizitaţi expoziţia Incandescent, la Sala Irina Nicolau.

Pământ, apă, aer şi foc. Patru elemente primordiale, vremelnic împreună, au făurit un lucru desăvârşit: cahla. Inventată în urmă cu cinci sute de ani, posibil, chiar pe la 1300, cahla este o placă de teracotă sau faianţă folosită la construcţia sobelor.

Etimologic vorbind, îşi are obârşia în kahlja ucraineană, care la rândul ei se trage, probabil, din germanul kachel. Ornamentele întâlnite la decorarea cahlelor sunt de o varietate impresionantă, iar simbolurile, culorile vii din glazurile strălucitoare, suprafeţele geometrizate cu trimiteri la esenţa formei, frumuseţea de dincolo de timp fascinează pe oricine. Fiecare meşter din vechime şi-a lăsat amprenta inconfundabilă atât la propriu cât şi la figurat, a venit întotdeauna cu ceva unic, numai al lui. Nu vom afla vreodată două cahle identice, căci niciodată nu au existat două stări asemenea. Şi nici nu e de dorit.

Expoziţia în stadiul iniţial s-a cristalizat în jurul micului nucleu de cahle transilvănene din colecţia Galeriei Karo, Bacău. Hazardul a jucat un rol important în strângerea lor, dar pentru că majoritatea provine dintr-o singură sursă, nu a putut fi atinsă acoperirea geografică dorită sau reprezentativitatea necesară.

O perspectivă amplă a fost asigurată prin aducerea unor cahle din patrimoniul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud şi din cel al Muzeului Naţional al Ţăranului Român. Dialogul generaţiilor de vechi artizani cu artiştii contemporani a venit cât se poate de firesc, propunerile celor din urmă fiind, cum era de aşteptat, foarte diverse. Unii au ales modelarea directă în lut sau porţelan cu arderea în cuptorul electric ori în sobă, la alţii, materializarea ideii de cahlă s-a realizat prin ingenioase interpretări şi tehnici: ulei pe pânză sau lemn, colaj, acuarelă, obiect, print, grafică pe computer, fotografie, gravură, sculptură, metal, asamblaj, decolaj, instalaţie.

Expoziţia, cu numele iniţial Cahle, a debutat în august 2020, la Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi, cu participarea a 24 de artişti. La Muzeul Ţăranului, numărul expozanţilor a crescut la 43, au fost adăugate noi lucrări şi artefacte, completări binevenite pentru o şi mai bună înţelegere. Incandescent, de această dată, cu abordare oarecum diferită: fierul, ceramica, hârtia, ipsosul, fibra, culoarea, lumina, jocul dintre ele, surprinzătoarele ipostaze, chipuri mereu altele, bogăţia şi emoţia. În toate se reflectă, mare sau mic, dincolo de orice, frumoasa cahlă a celor o mie de înfăţişări.

Expun: Eugen Alupopanu, Ciprian Ariciu, Ilie Boca, Dalina Bădescu, Anca Boeriu, Smaranda Bostan, Dragoş Burlacu, Ioan Burlacu, Vlad Ciobanu, Marian Coman, Andrei Ciubotaru, Florina Coulin, Emil Cassian Dumitraş, Maxim Dumitraş, Paul Gherasim, Ion Grigorescu, Bogdan Hojbotă, Mirela Iordache, Geanina Ivu, Matei Lăzărescu, Marcel Lupşe, Marius Crăiţă-Mândră, Dumitru Macovei, Laurenţiu Mogoşanu, Lucian Muntean, Vasile Mureşan-Murivale, Ana Maria Negară, Elisabeth Ochsenfeld, Horea Paştina, Christian Paraschiv, Bogdan Pelmuş, Magdalena Pelmuş, Ştefan Pelmuş, Ovidiu Petca, Sorin Purcaru, Luminiţa Radu, Bianca Rotaru, Andrei Rosetti, Mihai Sârbulescu, Napoleon Tiron, Mirela Trăistaru, Constantin Ţînteanu, Bogdan Vlăduţă.

Curatori: Maxim Dumitraş, Constantin Ţînteanu

Expoziţia va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până la 18 aprilie 2021, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis.

Preţul biletului de intrare: adulţi – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi şi studenţi, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau uşor – 2 lei

Biletele pot fi achiziţionate şi online

Florin Toma, COLECŢIONARUL DE VISE
Lansare de carte
16 aprilie 2021, ora 15.00, Sala Irina Nicolau

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă invită vineri, 16 aprilie 2021, ora 15.00, la Sala Irina Nicolau, la lansarea cărţii Colecţionarul de vise, de Florin Toma.

Îndeobşte, o lansare de carte se face musai în prezenţa criticii literare. La această lansare, însă, am experimentat un alt mod, mai inedit. Nu într-o librărie, ci într-o expoziţie („INCANDESCENT”, de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român). Precum şi în absenţa unui critic literar, pe care l-am înlocuit cu un rafinat om de cultură şi colecţionar (RADU BOROIANU) şi cu un diplomat carismatic (CRISTIAN DIACONESCU). Amândoi vor încerca să deşire ghemul de semnificaţii ale unui asemenea experiment sincretic, din care să efileze noduri şi intersecţii între arta vizuală şi arta scrisului.

Fără să forţăm fantezia, o carte poate fi asemuită lesne cu o cahlă cu care să ne ocrotim incandescenţa.

CRINII DRAGOSTEI
23 martie – 18 aprilie 2021, Sala Acvariu

Iubirea pentru Maica Domnului, în al cărei chip minunat copiii îşi văd adesea propriile mame, i-a însufleţit şi anul acesta pe artiştii mici şi mari ai Liceului Pedagogic Ortodox „Anastasia Popescu”.

Pentru ei, drumul către Sfintele Paşti sau „drumul Păresimilor” este încununat, an de an, de bucuria întâlnirii cu Maica Domnului, în Ziua Buneivestiri. Icoanele lucrate de ei, sfintele cruci modelate şi pictate sunt darul către fiinţele dragi pentru care Maica Domnului este modelul absolut. Mame, dăscăliţe, bunici, primesc şi ele, în această zi „Crinii dragostei”, din mâini iubitoare şi calde inimi de copii.

Expoziţia va putea fi vizitată la Sala Acvariu, până la 18 aprilie 2021, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Luni este închis. Intrarea este liberă.

(Auto)ficţiuni @ MNŢR
6 aprilie – 20 mai 2021, Sala MNŢRplusC

Muzeul Naţional al Ţăranului Român a lansat pe 6 aprilie 2021, un spaţiu destinat creaţiei contemporane, în sala MNŢRplusC aflată la subsolul corpului de clădire B, sub Studioul Horia Bernea.

(Auto)ficţiuni este primul eveniment dintr-o serie care urmăreşte revitalizarea unui spaţiu muzeal, dar oferă şi oportunitatea artiştilor şi curatorilor de a se manifesta pe un teren cu încărcături complexe, atât din perspectivă simbolică cât şi istorică. Spaţiul în care se deschide acest program este un fost atelier de hârtie manuală. Pornind de la ideea că Muzeul Ţăranului a fost şi va fi mereu un spaţiu viu, propunerea de a transforma această sală într-un teren de experiment artistic este o iniţiativă care urmăreşte să coaguleze o comunitate nouă formată din artişti activi pe scena de artă şi urmăritorii ei. Unele din expoziţiile deschise în sala MNŢRplusC vor purta referinţe la patrimoniul material şi imaterial al muzeului.

Expoziţia de deschidere propune trei artişti cu limbaje foarte diferite de expresie, judecând prin prisma metodelor prin care îşi dezvăluie universurile personale. Este o intersecţie de bule individuale pe un teren neutru de joc. Olimpiu Bandalac (n. 1955), Raluca Ilaria Demetrescu (n. 1969) şi Giuliano Nardin (n. 1978) sunt artişti care lucrează şi trăiesc în Bucureşti, deci ale căror corpusuri de lucrări au fost generate în acelaşi areal cultural.

Ce îi leagă pe cei trei în expoziţia (Auto)ficţiuni este un filon al sensibilităţii, care se manifestă fie prin elemente de (auto)reflexie şi (auto)ficţiune – cazul Ralucăi Ilaria Demetrescu – sau prin candoarea unui univers atât de personal, precum cel al lui Giuliano Nardin, până la metoda unei cercetări aproape medicale, de laborator, a volatilităţii vieţii în toate mediile ei (antropice sau naturale), la Olimpiu Bandalac.

Unul din obiectivele acestui program este cartografierea unei reţele de artişti şi curatori care să colaboreze pe un teren instituţional, într-un cadru programatic actual. Un obiectiv secundar constă în monitorizarea procesului de creaţie ca act artistic în producţii noi culturale.

Expoziţia de deschidere, (Auto)ficţiuni va trasa direcţia programului care se va desfăşura în acest spaţiu în viitorul apropiat. Selecţia artiştilor va fi realizată de Ilina Schileru, în calitate de coordonator de Programe Speciale la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Programele speciale vizează producţia de expoziţii de artă contemporană cu artişti români şi străini, şi workshopuri de incluziune socială prin artă pentru copii români, imigranţi şi refugiaţi, având ca tutori inclusiv artişti care vor expune în noul spaţiu.

Mulţumiri speciale tuturor celor care s-au implicat în demersurile de până acum: dr. Virgil Ştefan Niţulescu (Manager MNŢR), Asociaţiei D3M (prin Mircea Modreanu şi Dumitru Gurjii), artiştilor şi curatorilor invitaţi, firmei POLICOLOR şi Cramei LICORNA.

Expoziţia este cu acces gratuit şi va putea fi vizitată la Sala MNTRplusC, până pe 20 mai 2021, de miercuri până duminică, între orele 13.00 şi 18.00. Lunea şi marţea este închis. Vizitarea expoziţiei se va desfăşura respectând toate normele igienico-sanitare. Astfel, vă invităm să parcurgeţi expoziţia în grupuri restrânse de maxim 4 persoane.

DE RÂNDUL PAŞTILOR
Expoziţie de icoane încondeiate pe ouă de struţ
15 aprilie – 9 mai 2021, Sala Tancred Bănăţeanu

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă joi, 15 aprilie 2021, ora 17.00, la vernisajul expoziţiei de icoane încondeiate pe ouă de struţ, De Rândul Paştilor, care va avea loc la Sala Tancred Bănăţeanu.

Prin expunerea colecţiei de autor, 60 de icoane încondeiate pe ouă de struţ realizate de Mariana Andone-Rotaru, în asociere tematică cu icoane pictate pe sticlă din colecţiile Muzeului Ţăranului şi ale Muzeului de Etnografie Braşov, vom prezenta publicului larg o abordare inedită a Oului Pascal, mijlocită de dialogul dintre cele două tipuri de exponate.

Mariana Andone-Rotaru este arheolog, muzeograf de peste 15 ani, doctor în istorie cu specializarea în epoca romană, fiind captivată de tot ce-i vechi, frumos şi atins de patina timpului. Preocupată de arta şi meşteşugurile tradiţionale, Mariana Andone-Rotaru a realizat, în anul 2020, proiectul Icoane încondeiate pe ouă de struţ după vechi izvoade transilvănene (sec. XVIII-XIX) – un amalgam armonios între creaţie şi experiment, între inedit şi meştesuguri tradiţionale. Echilibrul l-a găsit experimentând un mod unic de decorare a ouălor de Paşti, prin transpunerea şi reinterpretarea pe ouăle de struţ a icoanelor pictate cândva pe sticlă în Transilvania, ţinând cont de canoanele iconografice şi de rigorile tehnicii de încondeiere

O tehnică nouă de decorare a oului Pascal

Icoanele unicat sunt inspirate după vechi izvoade transilvănene pictate pe sticlă şi reinterpretate pe ouă de struţ prin „scrierea” cu ceară şi băi succesive de culoare. Pentu realizarea acestor icoane inedite s-a apelat la piesele de patrimoniu (izvoade/modele), păstrate în diferite colecţii muzeale sau colecţii private, provenind din următoarele centre de producţie: Nicula, aşa numitele de Iernuţeni (reatribuite Nicula), Nordul Transilvaniei; Şcheii Braşovului; Făgăraş/Ţara Oltului, Savu Moga, Matei Ţâmforea, Petru Tămaş, Ana Deji.

Pentru fiecare izvod s-a selectat cu grijă oul potrivit, iar desenul a fost realizat cu ceară de albine topită cu ajutorul unui condei (chişiţă) tradiţional. În cele mai multe cazuri, circumferinţa ovoidală a fost împărţită în două suprafeţe, tema iconografică fiind incadrată pe una dintre acestea. Chenarul de pe izvod (brâu cu motivul frânghiei răsucite – Nicula, brâu cu flori – Şcheii Braşovului sau motive geometrice redate cu aur – Ţara Făgăraşului) închide compoziţia, având rol de delimitare a spaţiului sacru de cel profan. Decorul de pe partea opusă icoanei este o creaţie unică, armonios dezvoltată în compoziţii proprii, plecând de la elementele din câmpul izvodului reprezentat: îngeri stilizaţi, flori, frunze, lujeri cu flori care, uneori au culminat într-un decor luxuriant pe fundal de aur (e.g. aşa-numitele de Iernuţeni). Acolo unde tema a permis s-a recurs la reprezentarea scenei pe două treimi (Naşterea Domnului) sau pe întreaga suprafaţă ovoidală (Sfântul Gheorghe omorând balaurul). Vopsirea s-a realizat prin băi succesive de culoare, fiind protejate cu ceară. Aşa cum se poate remarca, culorile şi tratarea desenului au urmărit particularităţile stilistice specifice şcolilor de pictură pe sticlă reprezentate. Elementele aurite au fost redate cu foiţă de aur de 24 k şi foiţă de argint, patinate cu propolis.

Teme iconografice

Colecţia celor 60 de icoane încondeiate pe ouă de struţ ilustrează principalele teme iconografice specifice picturii pe sticlă, după cum urmează: Reprezentarea Domnului Iisus Hristos şi a Sfintei Treimi (Iisus Pantocrator, Iisus cu viţa, Sfânta Treime); Reprezentarea Maicii Domnului (Maica Domnului cu Pruncul (Hodighitria), Maica Domnului Îndurerată (Jalnică), Încoronarea Fecioarei); Reprezentarea praznicilor împărăteşti, a sărbătorilor Maicii Domnului (Naşterea Maicii Domnului, Vovedenie (Aducerea Maicii Domnului la Templu), Buna Vestire, Naşterea Domnului, Tăierea Împrejur a Domnului), Stretenie (Aducerea Domnlui la Templu), Botezul Domnului, Învierea Domnului); Reprezentarea unor teme din Postul Mare şi Săptămâna Patimilor (Cina cea de Taină, Răstignirea Domnului, Prohodul Domnului); Reprezentări ale sfinţilor (Masa Raiului, Sfânta Cuvioasa Paraschiva, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, Sfântul Arhanghel Mihail, Sfântul Ierarh Nicolae, Sfântul Mucenic Haralambie, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, Sfântul Prooroc Ilie).

Expoziţia va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănăţeanu, până la 9 mai 2021, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Luni este închis.

Preţul biletului de intrare: adulţi – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi şi studenţi, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau uşor – 2 lei. Biletele pot fi achiziţionate şi online.

Partener: Muzeul de Etnografie Braşov

Vrem şi noi în vacanţă cu voi! La #AteliereDeAcasăMŢR
5 – 30 aprilie 2021

Măcar puţin, cât să ne împrietenim şi să facem împreună jurnale de vacanţă, felicitări ştampilate sau prin tehnica linogravurii, să ne imaginăm că suntem artişti păpuşari, oameni de radio sau directori de muzee în sufragerie. În luna aprilie, îţi poţi da întâlnire aproape zilnic cu prietenii sau cu colegii de clasă la atelierele de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în cadrul proiectului #AteliereDeAcasăMŢR.

Atelierele se desfăşoară pe platforma online Zoom, conform programului anunţat pe pagina de FB – Educaţie Muzeală MŢR, dar şi cu posibilitatea înscrierii unui grup mai mare pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com în vederea stabilirii unui tip de atelier şi a unui interval orar adecvate grupului.

Preţul unui bilet: 25 de lei/ participant (în preţ nu sunt incluse şi materialele necesare realizării atelierelor, lista materialelor urmând a fi comunicată fiecărui participant după confirmarea plăţii).

Durata unui atelier: între 1 oră şi 1 oră şi 30 de minute.
Participarea la ateliere se face numai pe baza de înscriere prealabilă, pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com.

Săptămâna 2
12 – 18 aprilie

Miercuri, 14 aprilie, 11.00 – 12.30 – Masca (iepuraşi) cu faşă gipsată cu Beatrice Iordan
Folosind o tehnică asemănătoare cu papier-mâche, dar înlocuind hârtia cu un material cu uscare rapidă, vom realiza măşti vesele de vacanţă.
Tema atelierului se va realiza în cadrul unei singure întâlniri.
Recomandat copiilor cu vârsta peste 8 ani.

Joi, 15 aprilie, 14.00 – 15.30 – Felicitări şi scrisori ştampilate pentru cei dragi cu Beatrice Iordan
După ce ne vom cunoaşte, vom povesti un pic despre obiceiul de a dărui şi de a trimite scrisori şi felicitări. Acum, când comunicarea este mult facilitată de căile de comunicare online, mai trimitem scrisori sau felicitări? Dacă da, cui le trimitem şi cum?

După discuţii, vom trece la realizarea propriu-zisă a felicitărilor folosind tehnici de realizare a ştampilelor, desen şi scriere creativă. La sfârşit, ne vom bucura de felicitări, printr-o mică expoziţie online, prezentând colegilor participanţi lucrările realizate
Tema atelierului se va realiza în cadrul unui singur atelier.

Recomandat copiilor cu vârsta peste 6 ani.

Vineri, 16 aprilie, 14.00 – 15.30 – Muzeul din sufragerie cu Valentina Bâcu
„Oare ce-i trebuie unui muzeu să placă publicului?”
„Păi, în primul rând, să fie distractiv” ar spune cineva. Dar să aibă şi un conţinut valoros, interesant, inedit, ar spune altcineva. Să te încânte. Să-ţi spună o poveste. Să-ţi placă să-l traversezi. Şi să revii cu prietenii. Şi sper să mai descoperim împreună şi alte lucruri. Fiindcă, în perioada aceasta, când accesul la vizitarea muzeelor şi a expoziţiilor este limitat, te provocăm să-ţi imaginezi propriul muzeu şi să-l deschizi chiar în sufrageria casei tale. Poţi să-ţi inviţi părinţii, fraţii şi, pe rând, prietenii. Sau poţi realiza, de ce nu, chiar un tur virtual pentru prietenii cu care nu te poţi vedea.
Recomandat copiilor cu vârsta peste 8 ani.

Săptămâna 3
19 – 25 aprilie

Marţi, 20 aprilie, 11.00 – 12.30 – Păpuşi pe deget cu Beatrice Iordan
Folosind un material special care are drept calitate uscarea rapidă (faşă gipsată), vom realiza personaje mici, cât un deget, care vor deveni personaje principale în micile scenete inventate de participanţi.

Tema atelierului se va realiza într-un singur atelier.

Recomandat copiilor cu vârsta peste 6 ani.

Joi, 22 aprilie, 14.00 – 15.30 – Îngeraşi din hârtie cu Beatrice Iordan
Folosind hârtia mare de împachetat, vom realiza îngeraşi care să aducă protecţie şi bucurie în zilele de sărbătoare
Tema atelierului se va realiza în cadrul unui singur atelier.
Recomandat copiilor cu vârsta peste 6 ani.

Vineri, 23 aprilie, 14.00 – 15.30 – Atelierul de redactare de rubrici radio cu Monica Chiorpec
Noul format, adaptat mediului virtual în perioada de izolare, al atelierului de radio, le propune copiilor cu vârste cuprinse între 10 şi 14 ani o viziune proaspătă şi inedită asupra radioului, în ton cu vremurile pe care le traversăm cu toţii, dar şi cu identitatea şi specificul MŢR. Participanţii vor învăţa cele mai importante lucruri despre tendinţele actuale din lumea radioului, se vor deprinde cu câteva tehnici de bază în redactarea de diferite materiale radiofonice şi vor înţelege fenomenul fake news.
Recomandat copiilor cu vârsta peste 10 ani.

Săptămâna 4
26 – 30 aprilie

Miercuri, 28 aprilie, 11.00 – 12.30 – Masca (iepuraşi) cu faşă gipsată cu Beatrice Iordan
Folosind o tehnică asemănătoare cu papier-mâche, dar înlocuind hârtia cu un material cu uscare rapidă, vom realiza măşti vesele de vacanţă.
Tema atelierului se va realiza în cadrul unei singure întâlniri.
Recomandat copiilor cu vârsta peste 8 ani.

Joi, 29 aprilie, 14.00 – 15.30 – Coşuleţ cu ouă din lână
Folosind lâna netoarsă şi săpun, ne vom împrieteni cu lâna, „modelând-o” în forme moi şi pufoase, bune de decorat masa de Paşte
Tema atelierului se va realiza într-o oră de atelier.
Recomandat copiilor cu vârsta peste 8 ani.

Vineri, 30 aprilie, 11.00 – 12.30 – Atelier de realizat poveşti prin tehnica linogravurii cu Valentina Bâcu
La atelierul de realizat poveşti prin tehnica linogravurii, ne imaginăm că suntem din nou împreună. „Săpând” după inspiraţie şi după atenţie la detalii şi la simplitate. Regăsind plăcerea de a realiza manual şi de a produce serii, dar fără a apela la tipar sau imprimantă. Doar cu o bucată de linoleum, dăltiţe, cerneală colorată şi multă imaginaţie.
Atelier recomandat copiilor peste 10 ani.

BILETE ONLINE

Vizitatorii Muzeului Ţăranului beneficiază şi de posibilitatea achiziţiei online a biletelor de intrare la expoziţiile temporare şi târguri.

Biletele pot fi cumpărate online de pe site-ul Muzeului, prin intermediul platformei BookTes, sau direct de pe site-ul BookTes.com

BookTes este platforma de ticketing care promovează România, atât turiştilor români, cât şi străini, reunind într-un singur loc experienţele turistice, evenimentele, instituţiile culturale şi obiectivele turistice din România.

Accesul la muzeu se face în baza scanarii codului QR de pe bilet. Codurile QR sunt unice şi fiecare permite accesul unei singure persoane la muzeu.