Publicat: 22 Octombrie, 2015 - 10:12
Share

O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) a efectuat o vizită la Bucureşti în perioada 13-21 octombrie, pentru a discuta evoluţiile economice recente şi planurile bugetare pentru anul 2016. La finalul vizitei, şefa misiunii, dna. Andrea Schaechter a transmis următorul comunicat:
“România a înregistrat în ultimii ani o îmbunătăţire considerabilă a indicatorilor săi macroeconomici, fiind susţinută de trei acorduri succesive cu FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Protejarea acestor realizări, în contextul escaladării riscurilor de evoluţii sub aşteptări la nivel global, şi mai ales în economiile emergente, este aşadar crucială. Printre politicile prioritare principale se numără menţinerea disciplinei fiscale în vederea consolidării finanţelor publice, precum şi reînnoirea momentumului pentru reformele structurale – mai ales în zona companiilor de stat–pentru a susţine nivelul de încredere şi a îmbunătăţi potenţialul de creştere pe termen lung.
“Perspectiva de creştere pe termen scurt este puternică, dar riscurile sunt de a înregistra rezultate sub nivelurile anticipate. Economia creşte într-un ritm sănătos, pentru anul 2015 anticipându-se o creştere PIB-ului real de 3,4%, la aceasta creştere contribuind, în general consumul, investiţiile şi exporturile. Se preconizează ca şi relaxarea fiscală prociclică din anul 2016, menită să impulsioneze cererea internă, să contribuie la o accelerare a activităţii economice cu aproximativ 3,9% în anul viitor; ea va inversa însă progresele recent obţinute în stabilizarea datoriei publice. Volatilitatea reînnoită de pe pieţele financiare globale, inclusiv riscurile de evoluţii sub aşteptări în zona comerţului şi a fluxurilor de capital, ar putea genera tensiuni în economia românească.
“După mai mulţi ani de consolidare fiscală, deficitul fiscal este prognozat a creşte considerabil pe fondul reducerilor consistente de impozite şi taxe şi al majorărilor salariale. Pentru acest an, bugetul este construit astfel încât să se realizeze ţinta de deficit de 1,9% din PIB datorită realizărilor bune pe partea de venituri şi execuţiei sub aşteptări a bugetului de capital, existând deci spaţiu pentru a se onora înainte de termen unele dintre
Fondul Monetar Internaţional
Washington, D.C. 20431 SUA obligaţiile aferente anului 2016. Pentru anii 2016 si 2017, politicile adoptate şi cele care se intenţionează a fi adoptate—o combinaţie de reduceri masive de impozite şi taxe şi de majorări salariale –vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016, şi peste acest nivel în 2017 dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital. Această abordare prociclică va induce un stimul la nivelul economiei într-un moment în care acesta nu era necesar, având în vedere creşterea economică, şi va aşeza datoria publică pe o traiectorie ascendentă. Planurile fiscale sunt raportate la o ţintă recomandată de deficit de 1,5% din PIB pentru anul viitor, deficit ce ar asigura reducerea datoriei publice ca pondere în PIB şi, dată fiind neutralitatea ciclică, ar acomoda perspectivele actuale de creştere.
“Accelerarea reformelor fiscale structurale este esenţială pentru consolidarea finanţelor publice şi pentru îmbunătăţirea calităţii bugetului. Mai buna colectare a veniturilor şi reducerea cheltuielior ineficiente ar putea genera spaţiul fiscal necesar reducerii cotelor de impunere, deşi într-un ritm mai temperat. În mod special, deşi colectarea impozitelor şi taxelor a fost considerabil mai bună în acest an, decalajul de colectare se menţine semnificativ. Pe mai departe, prioritatea în materie de reforme ar trebui să se concentreze pe introducerea unei abordări moderne bazate pe gestionarea riscului de conformare, abordare care ar deplasa resursele limitate ale administraţiei fiscale (ANAF) dinspre controalele efectuate în scopul rambursărilor de taxă pe valoarea adăugată (TVA) către activităţi ce generează mai multe venituri. În lipsa unei astfel de reorientări a resurselor, planurile de restructurare suplimentară a ANAF s-ar putea să nu genereze rezultatele anticipate. De asemenea, noul regim de impozitare a resurselor naturale avut în vedere ar trebui calibrat cu atenţie pentru a se asigura un echilibru între stimularea investiţiilor pe de o parte, şi obţinerea de către Stat a părţii ce i se cuvine din aceste venituri, pe altă parte. Pe partea de cheltuieli, măsurile cheie de eficientizare includ: (i) demararea unor analize pilot ale cheltuielilor publice în vederea identificării posibilităţilor de câştiguri de eficienţă, (ii) punerea în aplicare şi întărirea listei de prioritizare a investiţiilor pentru a spori calitatea investiţiilor, şi (iii) finalizarea implementării la scara naţională a sistemului de control al angajamentelor, menit să îmbunătăţească gestionarea cheltuielilor.
Politica monetară se confruntă cu noi provocări. Se preconizează că inflaţia generală anuală se va menţine în zona negativă până la mijlocul anului 2016, reflectând în mare parte reducerea TVA-ului la alimente din luna iunie şi reducerea cotei standard de TVA din ianuarie 2016 şi preţurile mai mici la mărfuri. Cu toate acestea, nu se impune o relaxare imediată a politicii monetare, dată fiind poziţia fiscală bazată pe expansiune din anul 2016, creşterea rapidă a salariilor, anticipaţiile inflaţioniste amplu ancorate şi incertitudinile ce persistă pe pieţele financiare globale. Continuarea inflaţiei importate reduse ar putea însă complica pe viitor deciziile de politici.
“Sectorul bancar se găseşte cu un pas mai aproape de revigorarea intermedierii. Sectorul bancar a facut faţă cu bine incertitudinilor legate de Grecia din vara acestui an şi continuă să menţină rezerve suficiente de capital şi de lichidităţi. Pe măsură ce bilanţurile s-au consolidat şi redresarea economică a căpătat teren, creditarea sectorului privat a început să dea semne de revenire incipientă. În acelaşi timp, menţinerea unor rezerve puternice va fi esenţială pentru ca băncile să poată gestiona riscurile legale considerabile. Urgentarea adoptării atât de întârziatei legislaţii din sectorul financiar – referitoare la închiderea băncilor, la garantarea depozitelor, supravegherea macroprudenţială şi la obligaţiunile garantate - va contribui la întărirea cadrului legal actual şi la alinierea acestuia la bunele practici internaţionale. În ceea ce priveşte modernizarea regimului insolvenţei în România, procesul avansează, iar misiunea a recomandat consolidarea proiectului de legislaţie secundară pentru a se asigura implementarea eficientă a cadrului legal privind insolvenţa personală.
“Lipsa progreselor în zona reformelor structurale constituie un obstacol principal pentru perspectivele de creştere pe termen lung. Cel mai puternic pilon al reformelor structurale din România a fost îmbunătăţirea continuă a cadrului de formare a preţurilor în energie, acompaniată de eforturi permanente de întărire a sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Cu toate acestea, acţiunile de îmbunătăţire durabilă a performanţelor obţinute de multe întreprinderi de stat (ÎS) ineficiente din sectoarele transporturi şi energie au fost stopate, acest lucru datorându-se parţial neîmbrăţişării pe deplin a conceptului de mai bună guvernare corporativă a ÎS. Noul proiect de act normativ privind guvernarea corporativă, dacă va fi implementat în manieră acoperitoare, va constitui o oportunitate de reclădire a credibilităţii în acest domeniu. În acelaşi timp, autorităţile ar trebui să dea un nou impuls implicării sectorului privat în ÎS, prin oferte publice iniţiale sau prin privatizări strategice. Fără o modernizare a infrastructurii de transport public a României, avantajele activităţii economice puternice din prezent nu vor avea decât o viaţă scurtă, iar progresele către convergenţa economică vor fi lente.”
Echipa misiunii FMI doreşte să mulţumească autorităţilor române şi celorlalte institituţii implicate pentru calda ospitalitate şi pentru discuţiile deschise şi constructive