8 octombrie 2022

Forumul de Cooperare Bilaterală Româno – Germană (FCBRG), în marja celei de-a X-a ediţii a Festivalului cultural „Săptămâna Haferland”

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a deschis şi a participat duminică, 31 iulie 2022, la Criţ, la reuniunea Forumului de Cooperare Bilaterală Româno – Germană (FCBRG), în marja celei de-a X-a ediţii a Festivalului cultural „Săptămâna Haferland”, organizat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, în perioada 29-31 iulie 2022.

Forumul de Cooperare Bilaterală Româno- Germană din acest an a beneficiat de parteneriatul Ministerului Afacerilor Externe şi s-a desfăşurat în contextul aniversării a 30 de ani de la semnarea Tratatului dintre România şi Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa, precum şi a 55 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice cu Republica Federală Germania şi a 150 de ani de la înfiinţarea primei misiuni diplomatice a României la Berlin.

Forumul a abordat, în special, aspecte privind dialogul politic foarte intens şi schimburile româno – germane la nivel economic, cooperarea bilaterală româno-germană în plan social şi cultural, în perspectiva proiectului cultural Timişoara – Capitală Europeană a Culturii 2023, precum şi posibilităţi de aprofundare a cooperării bilaterale, inclusiv în plan educaţional.

La eveniment au mai participat şi Preşedintele Forumului de Cooperare Bilaterală Româno -German, Andrei Pleşu, Preşedintele Parlamentului Landului Bavaria în perioada 2008-2018, dr. h.c. Barbara Stamm, Însărcinatul guvernului bavarez pentru germanii repatriaţi şi strămutaţi, Sylvia Stiersdorfer, ambasadorul României în Republica Federală Germania, Adriana Stănescu, Ambasadorul Republicii Federale Germania în România, dr. Peer Gebauer, Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, fostul însărcinat al Guvernului federal german pentru problemele imigranţilor de origine germană şi minorităţi naţionale din cadrul Ministerului federal german de interne, Bernd Fabritius, şi Secretarul General al Forumului de Cooperare Bilaterală Româno – German, Michael Schmidt.

Transmitem, mai jos, intervenţia susţinută de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu cu prilejul Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German:

Vă mulţumesc foarte mult pentru introducere, pentru prezentare. Îi mulţumesc domnului ministru Pleşu, pentru această introducere în tema noastră, într-un mod foarte plăcut şi care, de fapt, cadrează foarte bine cu atmosfera de aici, pentru că este o atmosferă caldă, este o atmosferă foarte prietenoasă, foarte relaxată.
În acelaşi timp, este o atmosferă care răspunde foarte bine acestei interculturalităţi, despre care vorbea domnul Ambasador Hurezeanu, ceva mai devreme, în Şura cea Mare. Noi aici, în Şura Mică, vorbim despre relaţia dintre România şi Germania la 30 de ani aniversari ai Tratatului de prietenie şi de parteneriat în Europa.
Sigur că, discursul meu, aşa cum a fost el pregătit, este unul în limbajul diplomatic, în limbajul Ministerului de Externe şi el este, uneori, mai rigid şi, uneori, mai puţin flexibil, deşi cifrele şi datele şi aprecierile sunt dincolo de limbaj, sunt reflecţia unei situaţii reale, a unei cooperări cu caracter strategic, a unei apropieri din ce în ce mai puternice în ultimii ani între România şi Germania.

Cred că este foarte important faptul că am fost solicitaţi să fim parteneri şi am acceptat cu bucurie atunci când Michael Schmidt ne-a propus acest, să spunem, proiect de cooperare pentru că, într-adevăr, relaţia României cu Germania este una dintre cele mai bune şi din ce în ce mai avansată.

Avem, iată, o relaţie privilegiată, iar Tratatul acesta, care acum 30 de ani vorbea despre parteneriatul în Europa, nu face altceva decât să exprime o realitate pe care astăzi noi o trăim, şi anume faptul că atât România, cât şi Germania, în Uniunea Europeană actuală, care este atât de greu încercată de foarte multe provocări – n-am să înşir aici toate aceste provocări, toate aceste crize suprapuse care se potenţează, din păcate, reciproc în anumite situaţii – toate aceste provocări au nevoie de răspunsuri. Iar România şi Germania în acest moment sunt două state care gândesc la fel, care acţionează la fel şi care doresc să ducă mai departe proiectul integrării europene. În acelaşi timp, găsim soluţii pentru foarte multe dintre problemele pe care le înfruntăm acum.

Nu aniversăm însă doar 30 de ani de la Tratatul despre care am vorbit, Tratatul privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa. Tot în acest an se împlinesc şi 55 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice cu Republica Federală Germania şi iarăşi tot în acest an se împlinesc şi 150 de ani de la înfiinţarea primei misiuni diplomatice a României la Berlin.

Deci, tot atâtea momente foarte importante pe care, de altfel, am avut plăcerea să le marchez foarte recent cu ocazia vizitei la Bucureşti a doamnei Annalena Baerbock, ministrul afacerilor externe al Republicii Federale Germania, care a venit pe 15 iulie pentru un eveniment, de asemenea, în egală măsură, extrem de important şi anume acela de a co-prezida împreună cu Franţa – România, Germania, Franţa – Conferinţa privind Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, un proiect extrem, extrem de important astăzi şi care a avut nişte rezultate foarte, foarte bune.

Am reuşit să obţinem 615 milioane de euro după ce la Berlin, în aprilie, la prima ediţie a acestei Conferinţe, am reuşit să obţinem aproape 660 de milioane de euro, în sprijinul Republicii Moldova, din care 432 de milioane de euro sprijin financiar direct. Adică, exact ceea ce are nevoie astăzi Republica Moldova. La care se adaugă un efort foarte consistent în sprijinul procesului de reformă, care este extrem de necesar astăzi în Republica Moldova pentru parcursul european, pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Nu este singurul eveniment important din acest an. În acest an au fost foarte multe contacte la cele mai înalte niveluri. Preşedintele României s-a întâlnit cu Cancelarul Scholz la Consiliul European din martie, domnul Preşedinte federal Steinmeier a vizitat România la începutul lunii mai. De asemenea, Preşedintele României, împreună cu Cancelarul federal, împreună cu Preşedintele Franţei şi cu Premierul italian au vizitat împreună Ucraina în luna iunie, la care se adaugă foarte multe alte vizite sectoriale pe care doar ambasadorii noştri pot, probabil, să le ţină socoteala, având în vedere cât de multe contacte sunt între ministerele noastre.

Există, evident, legături politice, culturale, economice vechi şi îmi fac şi eu aici datoria de onoare de a menţiona comunitatea românească din Germania, care este tot mai numeroasă şi care contribuie, bine integrată, la dezvoltarea societăţii şi economiei germane, fără îndoială, împreună cu comunitatea etnicilor germani din România, care sunt foarte apreciaţi, respectaţi de români, elemente cheie, aş spune, în arhitectura relaţiei dintre România şi Germania.

Trebuie, de asemenea, să menţionez şi Comisia comună româno-germană privind problematica etnicilor germani din România. Domnul Fabritius a lucrat foarte mult de-a lungul timpului la acest proiect extrem de important.

Eu însumi am amintiri foarte plăcute de pe vremea când eram, la rândul meu, co-preşedinte al părţii române în această Comisie şi îmi aduc aminte de rezultatele bune pe care le-am avut şi de atmosfera foarte plăcută, comparativ cu alte comisii de acelaşi gen pe care România le are cu alţi vecini, dar nu este momentul aici să vorbim despre asta.

Abia aşteptăm ca anul viitor să fim gazda, la Timişoara, a următoarei ediţii a acestei Comisii, în contextul proiectului Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023.

Spuneam că prietenia română germană s-a consolidat treptat, în ultimii 30 de ani, după căderea Cortinei de Fier, că relaţiile noastre au un caracter strategic, dar vorbeam şi de faptul că relaţiile noastre economice sunt din ce în ce mai bune.

Când doamna ministru Baerbock a venit la Bucureşti, m-am bucurat să constat că avem, anul trecut, schimburi de peste 35 de miliarde de euro. Germania este, de fapt, primul partener comercial al României şi al treilea investitor străin în România, ceea ce, evident, arată legăturile extrem de puternice dintre economia germană şi economia română.

Sperăm ca, aşa cum am discutat cu doamna Baerbock la Bucureşti, să putem să dezvoltăm şi alte domenii. Am discutat atunci despre hidrogenul verde, despre producţia şi stocarea acestui combustibil al viitorului, am discutat despre IT&C, despre mobilitate şi dezvoltare urbană, am constatat că, tot mai mult, atunci când ne uităm la schimburile noastre e vorba despre tehnologii înalte, ceea ce este important pentru dezvoltarea societăţilor noastre.

Doamna ministru, când a venit în România, a făcut şi o vizită la Constanţa, pentru că este important să lucrăm împreună la dezvoltarea capacităţilor noastre de a sprijini Ucraina cu tranzitul cerealelor către destinaţiile terţe, pentru a evita accentuarea acestei crize alimentare pe care a generat-o, exclusiv şi direct, Federaţia Rusă prin războiul pe care l-a declanşat împotriva Ucrainei.

Suntem de asemenea recunoscători Germaniei pentru expertiza împărtăşită în ceea ce priveşte învăţământul dual, care nu face altceva decât să ne ajute să – n-aş folosi termenul de sinergie – ajungem la această îngemănare între educaţie şi economie, care este extrem de importantă.

Ne dorim ca frecvenţa şi substanţa dialogului nostru, atât politic, cât şi economic şi sectorial, să se dezvolte şi mai mult.

Nu vreau iarăşi să uit să amintesc de Comisiile economice mixte cu diversele landuri germane, mai ales cu Bavaria, dar şi cu Baden-Wurttemberg, cu Hessa, mai recent; cooperăm bine şi în cadrul Strategiei pentru Regiunea Dunării, a Uniunii Europene.

Şi da, avem o cooperare de succes tot mai strânsă în interiorul Uniunii Europene, dacă ne uităm la preşedinţiile atât românească, cât şi germană, recente.

Şi, fără îndoială, nu pot să nu amintesc aici obiectivul nostru esenţial care este aderarea la Schengen, un obiectiv pe care l-am discutat şi la vizita doamnei ministru la Bucureşti.

Cred că este foarte important, în contextul acţiunii solidare şi puternice a României în timpul acestui război din Ucraina, prin modul în care am gestionat situaţia celor peste 1,75 de milioane de refugiaţi ucraineni care au intrat de la începutul războiului şi până astăzi în România şi pe care i-am gestionat cu succes, cred că putem să sperăm la o susţinere consecventă şi fermă a Germaniei pentru aderarea cât mai curând a României la spaţiul Schengen, ceea ce este important inclusiv pentru relaţia interumană dintre România şi Germania, dintre etnicii germani din România, cu Germania, şi invers, dintre comunitatea românească din Germania cu România.

Nu vreau să continui foarte mult să vorbesc despre foarte multele domenii în care cooperăm.

Vreau doar să mulţumesc Germaniei, aşa cum am făcut-o şi pe 15 iulie, pentru sprijinul acordat în contextul întăririi Flancului Estic, prin poliţia aeriană pe care Germania o exercită în spaţiul aerian al României, alături de alte state aliate. Sperăm să continue acest efort.

Prin urmare, mă bucur că, chiar şi în aceste clipe extrem de dificile generate de situaţia de securitate din proximitatea României, relaţiile dintre România şi Germania nu doar că şi-au menţinut temeinicia, dar am reuşit să dezvoltăm şi mai mult această cooperare şi să identificăm şi noi zone în care putem să acţionăm împreună, în care putem să ne dezvoltăm Parteneriatul şi în care putem să ajutăm şi pe alţii.

Prin urmare, încă o dată, mulţumesc foarte mult pentru această oportunitate de a participa la această ediţie a Săptămânii Haferland, pe de altă parte, a Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German, pe de alta, şi abia aştept să putem să ne oferim parteneriatul şi la ediţiile următoare, deoarece chiar cred că acest efort comun este o contribuţie la prosperitatea şi stabilitatea, atât a României, cât şi a Germaniei, în beneficiul etnicilor germani din România, în beneficiul cetăţenilor români din Germania.

Vă mulţumesc şi mult succes!

Sursa foto MAE