Publicat: 24 Mai, 2019 - 08:00
Mass media din Ungaria pune lupa pe traiectoria politică a lui Vosganian

Un site maghiar dedică - surprinzător - un spațiu amplu analizei traiectoriei politice a candidatului de pe lista europarlamentară a ALDE România. Articolul publicat de barsonyos.hu este bine documentat, iar interesul vecinilor noștri nu poate fi explicat decât prin calitatea de minoritar a politicianului din partidul lui Tăriceanu. Și pe care nu este prea clar dacă îl critică sau îi fac reclamă...

 

Fost ministru român controversat, pe lista pentru următoarele alegeri europene

Un fost ministru român care a demisionat anterior în contextul acuzațiilor de fraudă se află printre candidații cu șanse mari să reprezinte România în următorul Parlament European după alegerile din 26 mai.

Țara va avea 33 de reprezentați în noul Parlament European, ceea ce o plasează pe locul șase printre statele membre UE după numărul de europarlamentari.

Partidul Social Democrat (PSD), care este principalul partid de guvernământ în România, și Partidul Național Liberal (PNL) pot astfel să trimită câte aproximativ 10 reprezentanți în viitorul Parlament European, potrivit estimărilor bazate pe ultimele sondaje. Alianța 2020 USR PLUS, o nouă forță politică constituită din Uniunea Salvați România (USR) și din partidul fostului prim-ministru Dacian Cioloș, PLUS, ar putea obține 5 sau 6 mandate de europarlamentar. Alianța Liberalilor și Democraților  pentru Europa (ALDE), partenerul minoritar de guvernare al PSD și PRO România, un o nouă formaţiune care a reușit să atragă mai mulți membri importanți din PSD în ultimele luni, ar putea, fiecare, să obțină câte 3 sau 4 mandate. https://www.romania-insider.com/european-elections-2019-romania-candidates

ALDE a decis să deschidă lista pentru alegerile europene cu unii dintre cei mai importanți membri ai săi. Norica Nicolai, deputat în Parlamentul European din 2009, ocupă primul loc pe listă. Daniel Barbu, fostul ministru al Culturii, este al doilea candidat ALDE, urmat de Renate Weber, membru în Parlamentul European din 2007. Foștii miniștri Varujan Vosganian, Ovidiu Silaghi și Andrei Gerea sunt următorii pe listă. 

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a demisionat din funcție în data de 7 octombrie 2013, în urma acuzațiilor de fraudă. Prezentându-și demisia, el a depus eforturi mari pentru a-şi susţine nevinovăția și a evita urmărirea penală. El a susținut că a decis să demisioneze deoarece Senatul, prin vot, i-a dovedit nevinovăția și, mai mult, membrii acestei Camere și-au exprimat încrederea în el. https://euobserver.com/justice/121697

După participarea la Revoluția Română din 1989, Vosganian a fost membru în Parlamentul român încă de la primele alegeri libere desfășurate în 1990. În 1990 a devenit președintele Uniunii Armenilor din România și a fost ales de două ori (în mandatele 1990 - 1992 și 1992 - 1996) membru al Camerei Deputaților, fiind, de asemenea, ales senator (în perioada 1996 - 2000, pe lista Uniunii Forțelor de Dreapta și în perioada 2004 - 2016, pe listele Partidului Național Liberal).

Între 1996 și 2003 a fost liderul Uniunii Forțelor de Dreapta, un partid liberal de dreapta care, în cele din urmă, a fuzionat cu Partidul Național Liberal în 2003. Vosganian a fost ministrul Economiei și Comerțului (2006 - 2008) în Cabinetul Tăriceanu și ministru al Economiei în Cabinetul Ponta (2012 - 2013). Din 2016 este membru al Camerei Deputaților, ales pe lista Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE).

Demisia lui Vosganian a survenit după ce procurorii au formulat acuzații la adresa unui om de afaceri român și a mai multor oficiali. Omul de afaceri Ioan Niculae, proprietarul companiei InterAgro, a fost convocat de procurorii Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT) și acuzat de subminarea economiei naționale într-un dosar în care au fost anchetate 40 de persoane, printre care se numărau foști și actuali directori ai Romgaz și mai mulți secretari de stat din Ministerul Economiei.

Companiile lui Niculae au fost beneficiarii principali ai măsurilor ilegale luate de managementul Romgaz și de doi foști miniștri ai Economiei, Varujan Vosganian și Adriean Videanu. Conform procurorilor DIICOT, șase uzine chimice deținute de Niculae au cumpărat în mod ilegal gaze la prețuri preferențiale de la compania de stat. Afacerea s-a derulat perioada 2006 - 2008, când fostul ministru al Economiei, Varujan Vosganian, a aprobat, semnat și susținut în Guvern, împreună cu trei secretari de stat, șase ordine conform cărora InterAgro urma să plătească taxe comerciale mai mici. Ordinele ministeriale menționate au permis Interagro să fie principalul beneficiar al măsurilor respective. https://www.nineoclock.ro/2015/02/03/diicot-asks-again-for-criminal-inve...

Varujan Vosganian a simțit pericolul pe care-l presupunea convocarea în fața procurorilor DIICOT și a desfășurat o intensă campanie de imagine pe toate canalele de televiziune, în cadrul căreia și-a susținut în mod repetat nevinovăția. Mai mult, fost ministru a cerut să fie audiat de procurorii DIICOT doar în prezența prim-ministrului Emil Boc și a președintelui Traian Băsescu.

Concluzia anchetei derulate de procurorii DIICOT a fost că InterAgro a cumpărat gaze din surse interne, prin urmare la un preț foarte scăzut, cu toate că datoriile companiei lui Niculae către Romgaz se ridicau la 541.138.399 milioane de lei.

Adriean Videanu, care a fost ministru al Economiei între anii 2008 și 2010, a aprobat și promovat în Guvern, împreună cu secretarul de stat Tudor Șerban, două memorandumuri prin care livrările de gaz ieftin către InterAgro continuau, deși compania lui Ioan Niculae avea datorii uriașe, a căror plată fusese reeșalonată de mai multe ori. Pentru a-și onora obligațiile, Romgaz a fost forțată să cumpere gaze de la compania privată Petrom și să apeleze la rezervele strategice de gaze. https://canberra.mae.ro/en/node/435

Potrivit presei din România, mai mulți oficiali și oameni de afaceri au fost convocați recent la Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT). Motivele convocării în fața procurorilor țin de anchetele în derulare în cazuri de abuz în serviciu și corupție.

Printre cei convocați se află senatorul și fostul ministru al Economiei și Comerțului, lider al comunității armene din România, Varujan Vosganian.

În data de 2 februarie 2015, DIICOT a solicitat Procurorului General ridicarea imunității fostului ministru al Economiei, Varujan Vosganian, și începerea procedurii de urmărire penală. Ministrul român de etnie armeană este acuzat de abuz în serviciu și deturnare de fonduri din proprietatea statului. În data de  3 februarie 2015, Senatul a decis ridicarea imunității parlamentare a lui Varujan Vosganian.

După ce Varujan Vosganian a rămas fără imunitate, Procurorul General a cerut Senatului ridicarea imunității lui Adriean Videanu, fost ministru român al Economiei, acuzat de infracțiuni similare. 

DIICOT suspectează că Varujan Vosganian a finanțat o grupare de crimă organizată din decembrie 2006 până în decembrie 2008, iar Videanu, în calitate de succesor la minister, din decembrie 2008 până în septembrie 2010, a continuat acest proces. Procurorii au susținut, de asemenea, că acuzații au folosit Romgaz, compania de stat în domeniul gazelor naturale, pentru a vinde gaze la preț redus companiei InterAgro, provocând astfel daune imense statului. https://www.economica.net/ioan-niculae-si-adriean-videanu-au-mers-la-dii...

Dosarele penale deschise de procurori indicau că Vosganian și Videanu au aprobat în mod ilegal vânzarea de gaze la preț redus pentru InterAgro și, drept rezultat, compania română de gaze a suferit daune în valoare de 92 de milioane de dolari. În același timp, Vosganian apărea într-un alt dosar penal, și anume, într-un caz instrumentat la adresa fostului ministru al Comunicațiilor, Gabriel Sandu, care a fost arestat și plasat în arest la domiciliu.

Adresându-se senatorilor, Vosganian a vărsat lacrimi de crocodil în încercarea de a-și justifica faptele și a-și ascunde corupția, citind dintr-o carte de rugăciuni și ungându-se cu "mir sfânt" pe care-l adusese cu el. Un alt aspect notabil a fost slăbiciunea lui Vosganian la vot. Atunci când Parlamentul discuta solicitarea DIICOT formulată la adresa unui grup de foști oficiali acuzați de corupție și mită, absenți din ședința parlamentară, Vosganian era prezent pentru a vota în favoarea sa.

În data de 12 februarie 2015, Senatul s-a întrunit pentru a supune la vot secret cererea de începere a urmăririi penale împotriva parlamentarului PNL Varujan Vosganian. Au fost prezenți 132 de senatori din 168. Rezultatul a fost de 56 de voturi în favoarea începerii urmăririi penale, 71 de voturi împotrivă și cinci voturi anulate. Astfel, solicitarea DIICOT a fost respinsă.
https://www.nineoclock.ro/2015/02/12/senator-varujan-vosganian-escapes-p...

Vorbind ziariștilor după ședința Senatului, Vosganian a fost întrebat de ce a plâns și a ocolit cu viclenie răspunsul, susținând că ochii săi sunt mereu melancolici. El a mulțumit, de asemenea, Senatului pentru că nu a susținut cererea procurorilor.

Co-președintele PNL, Alina Gorghiu, și-a manifestat dezaprobarea față de vot, afirmând că acesta nu a reflectat poziția partidului său și că decizia Senatului nu a ajutat la înfăptuirea justiției. Premierul Victor Ponta a spus, la rândul său, că votul a fost o mare greșeală. Procurorul Georgiana Hossu a declarat că vor continua cercetările în acest dosar pe măsură ce sunt găsite noi dovezi. Președintele Klaus Iohannis a criticat, și el, decizia Senatului, spunând că votul a demonstrat că senatorii nu au înțeles importanța schimbărilor. (Dr. Szabó I. )

(Sursa: http://xn--brsonyos-8ya.hu/uj/)

Tag-uri Nume: 

Tag-uri Institutii: 

Tag-uri Geo: