22 septembrie 2021

Fragmente şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaş 9 – 19 septembrie 2021

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Fragmente şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaş 9 – 19 septembrie 2021, Sala Acvariu Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Cu duioşie mi-aduc aminte, azi încă, de bucuria ce o aveam, ca copii cînd scotocind prin lada de chiparos cu simpaticul ei parfum de vetustate, mama ne îngăduia să pipăim, cu tot respectul cuvenit, moştenirea rămasă de la părinţii ei şi bunicii noştri. (Alexandru Tzigara-Samurcaş)

Muzeul Naţional al Literaturii Române, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român, vă aşteaptă joi, 9 septembrie 2021, ora 17.00, la Sala Acvariu, la vernisajul expoziţiei Fragmente şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaş, dedicată fondatorului Muzeului de la Şosea.

Expoziţia face parte din proiectul MNLR intitulat Harta călătoriilor MNLR în muzeele din Capitală şi îşi propune să valorifice manuscrise şi cărţi poştale ilustrate din arhiva MNLR, care vor fi completate de materiale aflate în Arhiva Etnologică a MNŢR.

Expoziţia se înscrie în seria de evenimente Zilele Muzeului Ţăranului şi poate fi vizitată până pe 19 septembrie 2021, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00.

Vă invităm să descoperiţi corespondenţa lui Samurcaş cu diferite personalităţi ale epocii, reflectată în manuscrise şi documente dactilografiate, în mesajele transmise pe cărţi poştale ilustrate şi, odată cu aceasta, câteva instantanee din viaţa lui Samurcaş şi a Muzeului de la Şosea!

Alexandru Tzigara-Samurcaş s-a născut în 1872, în Bucureşti. Studiază istoria la Facultatea de Litere, unde îi are profesori pe Alexandru Odobescu şi Grigore Tocilescu. În timpul studenţiei, Tocilescu îl numeşte „custode preparator” la Muzeul Naţional de Antichităţi, iar doctoratul în istoria artei îl susţine la Universitatea din Munchen. Lucrează ca bibliotecar la Fundaţia Universitară „Carol I”, unde va fi numit director 15 ani mai târziu, în 1914. Este fondatorul Muzeului de Etnografie şi Artă Naţională şi director timp de 40 de ani. Este profesor suplinitor la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti până la 1926, an în care este numit profesor titular la Universitatea din Cernăuţi.

Este ales membru al Asociaţiei Arhitecţilor din România şi al Societăţii Scriitorilor Români, comisar al pavilionului României la expoziţiile internaţionale din 1925, 1929, 1935 şi 1936, inspector general al muzeelor din România (din 1922), membru corespondent al Academiei Române din 1938.

Colecţia pe care a lăsat-o moştenire Samurcaş reflectă preocupările sale (printre care arheologia, istoria, etnografia, arta europeană), dar şi experienţa călătoriilor sale în ţară şi în străinătate.

Proiect expoziţional realizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român.