24 ianuarie 2022

Franța preia președinția Uniunii Europene pentru șase luni

Presedinte Macron
Distribuie pe rețelele tale sociale:

Printre priorități, Președintele Emmanuel Macron a numit tranziția „de la cooperarea în interiorul granițelor europene la Europa, influentă în lumea înconjurătoare, complet suverană, liberă în alegerea sa, stăpâna propriului destin”.

Franța preia președintele Uniunii Europene în prima zi a noului an. În conformitate cu regulile de rotație adoptate în organizația care unește 27 de state, atribuțiile următorului președinte vor dura șase luni.

Prezentând programul semestrial francez la Paris în decembrie, Președintele Republicii Emmanuel Macron și-a formulat prioritățile astfel: „Trebuie să trecem de la cooperarea în interiorul granițelor europene la Europa, influentă în lumea exterioară, complet suverană, liberă în alegerea sa, stapana propriului destin”.

Analiștii francezi recunosc că, în perioada președinției de șase luni, Parisul va avea o misiune foarte dificilă: să asigure implementarea planului de repornire a economiei după restricții severe din timpul crizei sanitare cauzate de pandemia de coronavirus. În aceste scopuri, cele 27 de state membre UE au decis să aloce 750 de miliarde de euro în urmă cu un an, însă atacul celui de-al cincilea val al pandemiei ar putea perturba orice plan, spun analistii citati de presa franceza.

Adio regulii trei la sută

Parisul ar dori, în sfârșit, să se elibereze de constrângerile strânse ale pactului de stabilitate fiscală în ceea ce privește datoria și deficitele bugetare, pentru a oferi investițiilor, în continuare, amploarea necesară.În acest context, Macron propune „regândirea cadrului bugetar” al UE, care a fost determinat până acum de criteriile acordurilor de la Maastricht. Potrivit Parisului, problema unui deficit bugetar de 3% „este deja de domeniul trecutului”. Franța, însă, riscă să se confrunte cu rezistența la planurile sale din partea membrilor noii coaliții guvernamentale de la Berlin.

Pe parcursul semestrului care urmează la Paris, intenționăm să ținem constant degetul pe pulsul UE. Franța intenționează să dezvolte teza conform căreia Europa este capabilă să-i forțeze pe alții să țină seama de valorile sale, luând în considerare UE atât din punct de vedere militar, cât și tehnologic, precum și în domeniul valorilor fundamentale.

Pe problemele climatice, Parisul va insista asupra introducerii unei „taxe pe carbon” la frontierele europene. Administrația prezidențială franceză speră, de asemenea, să facă progrese semnificative în crearea unui mecanism european de combatere a defrișărilor.

Noua politică de migrație

În ceea ce privește fluxurile de migrație, Macron intenționează să apere un „tratat de prietenie cu Africa”, unul dintre obiectivele căruia este eficientizarea primirii migranților din țările lumii a treia. Summit-ul a 55 de națiuni dintre Uniunea Africană și UE se va reuni la Bruxelles în perioada 17-18 februarie pentru a reforma relația dificilă dintre cele două organizații.Agenda Franței include și reforma acordurilor Schengen privind un spațiu european comun de liberă circulație, astfel încât Europa să își poată apăra granițele printr-o mai bună coordonare a politicilor în acest domeniu. În viziunea lui Macron, o Europă suverană ar trebui să-și poată controla granițele pentru a evita repetarea dramelor trecute.
„Pentru a exclude abuzul dreptului de azil, trebuie să ne întoarcem într-o Europă care știe să-și apere granițele”, îndeamnă liderul francez. În politica europeană de migrație, Parisul își propune să se bazeze pe interacțiunea cu țările de origine a migranților. Acest lucru va face posibilă o mai bună protecție a frontierelor externe ale UE și armonizarea normelor europene, în special a celor legate de acordarea azilului.

Pe ordinea de zi a președinției franceze va fi și o „politică de bună vecinătate”. Parisul intenționează să își intensifice prezența și reinvestirea în regiunea balcanică, care este plină de noi tensiuni. Acest lucru, potrivit coridoarelor franceze de putere, va contribui la promovarea integrării economice și la combaterea intervenției puterilor regionale.

Spre un serviciu public european

În ceea ce privește problemele de apărare, discuția se va concentra pe lucrările privind crearea unei „busole strategice” care ar putea oferi autonomie strategică a 27 de țări. Anterior, liderii statelor UE au convenit să revină la discuția despre problemele de securitate la summitul din martie 2022.„Pentru a transpune această idee în realitate, Parisul trebuie să-și găsească aliați”, a spus sceptic un înalt diplomat european.

Cu toate acestea, Parisul reamintește că, indiferent de participare sau neparticipare la NATO, țările UE „se confruntă cu amenințări comune și au obiective comune”. Prin urmare, este important ca aceștia să poarte discuții adecvate înainte de viitorul summit NATO de la Madrid, din iunie. Liderul francez împărtășește ideile pe această temă ale fostului șef al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a susținut crearea unei „armate europene”.

Printre inițiativele Parisului, există și o întruchipare concretă a ideii de „serviciu public european”. În Franța însăși, un astfel de serviciu există pentru al doilea deceniu. Acesta reunește tineri voluntari cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani care sunt dispuși să participe la acțiuni de solidaritate timp de opt luni. Ei primesc o taxă lunară pentru acest serviciu.

Parisul este interesat de unele dintre reformele instituționale pe care le propune Berlinul, precum acordarea dreptului Parlamentului European de a iniția legislație. Astăzi aparține exclusiv Comisiei Europene.

Și despre istorie

Mai rece rămâne atitudinea Parisului față de proiectele Berlinului privind modificarea actelor statutare ale uniunii, ceea ce ar permite pe viitor să conducă spre transformarea UE într-un „stat federal european construit pe principiile descentralizării”.Experții consideră că această idee nu este atât de populară în Franța, mai ales în condițiile maratonului electoral care s-a desfășurat în ajunul alegerilor prezidențiale, care ar trebui să aibă loc, după toate probabilitățile, în două tururi – 10 și 24 aprilie.

Pentru perioada postelectorală, președinția ar dori să amâne punerea în aplicare a concluziilor Conferinței privind viitorul Europei. Până în iunie, ultima lună a președinției franceze, Parisul intenționează să amâne și discuția asupra problemelor trecutului istoric, menită să aducă o viziune comună asupra istoriei europene.

Parisul, este de așteptat să publice noi detalii despre proiectele sale conduse de UE în a doua jumătate a acestei luni. Acest lucru este probabil să se întâmple în legătură cu discursul planificat pentru ianuarie al lui Macron în fața membrilor Parlamentului European.

Ciprian Pop