Publicat: 19 Septembrie, 2016 - 18:20

Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, a participat astazi la Comandamentul pentru analizarea problemelor urgente de mediu ale Capitalei, alaturi de Prefectul Bucurestiului, Paul Nicolae Petrova, Prefectul Judetului Ilfov, Adrian Petcu, de reprezentanti ai Agentiei pentru Protectia Mediului Bucuresti si Ilfov, ai Garzii Nationale de Mediu, ai Directiei de Sanatate Publice a Municipiului Bucuresti si a Judetului Ilfov, ai Autoritatii Nationale Sanitar- Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si ai Politiei Locale a Municipiului Bucuresti.

Au fost abordate pricipalele probleme de mediu cu care se confrunta Municipiul Bucuresti, dar si Judetul Ilfov, precum: dezvoltarea infrastructurii dedicate biciclistilor, imbunatatirea transportului public din Capitala, calitatea aerului, monitorizarea gropilor de gunoi, neutralizarea deseurilor si construirea instalatiei de tratare termica si valorificare energetica a acestora, spatiile verzi sau colectarea selectiva a deseurilor.
 
In cadrul sedintei, Primarul General, Gabriela Firea a subliniat importanta continuarii masurilor pentru implementarea sistemului de transport public.
„In ceea ce priveste pistele de biciclete - Implementarea sistemului de transport cu bicicleta in zona central a municipiului Bucuresti. Am solicitat demararea in regim de urgenta a licitatiei pentru studiul de fezabilitate necesar acestui proiect. Dupa demararea acestei proceduri si acceptarea de catre ANAP a documentatiei, vom putea anunta si calendarul desfasurarii proiectului. Pana in present, au avut loc 4 sedinte ale Unitatii de Implementare a Proiectului. Au existat de asemenea o serie de informatii privind faptul ca Primaria Generala nu a cheltuit nici un ban din suma de 10 milioane euro alocata de ministerul Mediului in 2014 pentru realizarea pistelor de biciclete. Dar, abia in luna noiembrie 2015 a fost semnata Conventia intre PMB si Ministerul Mediului privind finantarea proiectului. Bugetul Municipiului Bucuresti pe anul 2016 a fost votat in februarie, iar Planul Anual de achizitii publice in aprilie 2016. In perioada mai-iulie nu s-a facut nici un demers, un motiv obiectiv fiind si acela ca legislatia achizitiilor publice a fost modificata”.
 
In ceea ce priveste calitatea aerului, Gabriela Firea a aratat ca aceasta este o problema prioritara pentru Municipalitate, in conditiile in care zona de nord a Capitalei se confrunta cu o situatie deosebita.
“Calitatea aerului - este o problema de care sunt foarte preocupata. De altfel, am avut o prima intalnire pe aceasta tema chiar in luna iulie, intrucat ne confruntam cu o situatie deosebita, in special in zona de nord a Capitalei. De atunci si pana acum, cetatenii au trimis pe adresa Primariei Municipiului Bucuresti peste 150 de sesizari privind mirosul dezagreabil perceput in zona cartierelor Bucurestii Noi, Pajura, Militari, Giulesti Sarbi si in localitatile Chitila si Chiajna. Au aparut sesizari si din partea de sud a Capitalei”, a explicat Gabriela Firea.  
Referitor la spatiul verde din Capitala, Primarul General a aratat ca dupa intalnirea din luna iulie dedicata situatiei parcurilor, au fost luate deja primele masuri concrete: din 15 septembrie a demarat programul de curatenie in parcurile Capitalei. Acesta se va finaliza in luna octombrie. De asemenea, in fiecare dintre aceste parcuri vor fi plantati arbori si arbusti, dar si plante bienale crescute in serele proprii ale ALPAB.
Avand in vedere depasirile inregistrate pentru pulberile in suspensie si deschiderea procedurii de infringement pentru Romania in anul 2009, directorul Directiei de Mediu din cadrul Pmb, Oana Grigore, a aratat ca „luand act de aceste depasiri si primind scrisoarea motivata din partea CE, PMB a elaborat studiul privind calitatea aerului. Acest studiu cuprinde si 60 de masuri care prin implementarea lor pot duce la reducerea emisiilor de poluanti datorate traficului rutier, santierelor, terenurilor degradate etc. In acest moment suntem in ultima faza de analiza a actiunilor care vor face parte din planurile de calitatea a aerului, actiuni ce vor fi prezentate public pe site-ul pmb incepand cu sfasitul lunii septembrie”.       
Referitor la gropile de gunoi, Bogdan Trif, comisarul Garzii Nationale de Mediu a aratat ca au fost verificate atat groapile de gunoi Iridex si Giulesti Sarbi, cat si incineratorul de deseuri periculoase. In cazul Iridex, au fost trasate masuri reparatorii cu termen de 60 de zile iar in cazul in care aceste masuri nu vor fi respectate, activitatea Iridex urmeaza a fi suspendata pe o perioada de 6 luni, mergand pana la retragerea autorizatiei de mediu. La groapa Giulesti Sarbi a fost sanctionat operatorul precum si operatorii transportatori.
In acest sens, Gabriela Firea a artat ca pentru a urmari atent aceasta problema ”urmeaza sa fie incheiat un protocol intre Garda de Mediu, Politia Locala a Municipiului Bucuresti si politiile locale de sector si din comunele Chijna si Chitila, pentru stabilirea unor puncte fixe de control prin care sa se asigure monitorizarea permanenta a activitatii din zona cu echipe de specialisti, dar si cu montarea unor camere video”.
In cadrul sedintei au fost facute clarificari cu privire la asa-zisul incinerator de deseuri. Primarul Capitalei, Gabriela Firea a explicat ca este vorba despre realizarea unei instalatii de tratare termica si valorificare energetica a deseurilor municipale din Municipiul Bucuresti ce va neutraliza o cantitate de  300.000- 350.000 t deseuri/an, si va produce peste 120.000 MWh/an energie electrica si 335.000 MWh/an de energie termica. Exista 180 milioane euro alocati prin Programul Operational Infrastructura Mare, suma totala necesara fiind de  250 de milioane de euro iar instalatia trebuie finalizata pana in 2022.
 
O alta tema abordata in cadrul sedintei a fost neutralizarea deseurilor:
“Asa cum am anuntat in luna august, au fost facute deja primele demersuri pentru realizarea unei  banci de date in care vor fi inregistrate cantitatile de deseuri colectate selectiv din Capitala. PMB a soliciat deja operatorilor de salubritate sa raporteze lunar cantitatile de deseuri colectate separate. Dupa cum stiti, una dintre tintele impuse de UE este diminuarea cu 15% anual a cantitatilor de deseuri care ajung la gropile de gunoi”, a aratat Gabriela Firea.
Referitor la Managementul integrat al deseurilor, Gabriela Firea a explicat ca Strategia de dezvoltare si functionare pe termen mediu si lung a serviciului public  de salubrizare prevede realizarea  unui sistem de colectare integrata, bazat pe minimum 4 containere si anume: deseuri bio-degradabile, deseuri de hartie-carton, deseuri mase plastice si deseuri de sticla/metal. Colectarea direct la sursa se va face in primul an de la intrarea in vigoare a contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, pe 2 fractii: umeda si uscata. Dupa 2 ani se va extinde colectarea separata, acolo unde este posibil, la 4 fractii. Dupa 5 ani de la inceperea operarii serviciului de salubrizare, colectarea separata pe cele 4 fractii este obligatorie.
In cadrul comandamentului a fost luata in discutie si calitatea apelor din Capitala. Reprezentantii Sistemului de Gospodarire a Apelor au aratat ca, potrivit monitorizarilor efectuate, Lacul Morii este incadrat in acest moment in categoria I de calitate, iar Raul Dambovita in categoria a II de calitate. Din punct de vedere  al elementelor biologice, Raul Colentina, este incadrat in categoria I, iar din punct de vedere al elementelor fizico-chimice in cartegoria a II a.
 
 
19 septembrie 2016
Serviciul pentru Relatia cu Mass-Media

 

Prezentam comunicatul ecopolis pe acest subiect:

Comunicat de presă: Palmer, Firea și Aerul din București

Asociația Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis solicită Doamnei Ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer, și Doamnei Primar General al Capitalei, Gabriela Firea să colaboreze pentru rezolvarea problemei poluării aerului din București, ambele instituții având responsabilități pe care în acest moment nu le respectă. Considerăm că sănătatea publică și gestionarea unei probleme extrem de gravă pentru cetățeni sunt mult mai importante decât orgoliile de funcții. 

Precizăm că ultimul studiu independent realizat de Asociația Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis pe tema calității aerului a arătat depășiri substanțiale ale normelor prevăzute de Comisia Europeană și Organizația Mondială a Sănătății pentru substanțele poluante, la toate stațiile de monitorizare din București (http://ecopolis.org.ro/studii/calitatea-aerului-in-bucuresti-efecte-asup... ).  

Din 2011, când a fost făcută analiza, situația s-a înrăutățit:

•    stațiile de monitorizare a calității aerului, aflate în administrarea Ministerului Mediului, nu funcționează deloc (conform www.calitateaer.ro ) deși România are obligația prin Tratatul de Aderare de a face aceste înregistrări și de a le raporta Comisiei Europene;
•    toate stațiile de monitorizare a calității aerului din București, atunci când funcționau, raportau depășiri ale substanțelor monitorizate. În acest sens, Primăria Capitalei nu a dezvoltat nicio strategie și niciun program serios de rezolvare a problemei poluării aerului, în special la nivelul pulberilor în suspensie PM10 si PM 2,5.   

Soluții:
•    Punerea în funcțiune de urgență a stațiilor de monitorizare a calității aerului. 
•    Reducerea traficului auto și monitorizarea respectării normelor de mediu ale șantierelor din București. Precizam că, cel mai frecvent, șantierele publice nu respectă normele de mediu și reprezintă o sursă importantă de poluare. 
•    Captarea prafului din aer prin creșterea spațiilor verzi.

Redăm mai jos concluziile studiului Ecopolis:

În momentul de față, legislația românească privind calitatea aerului nu respectă cerințele europene, monitorizarea calității aerului este incompletă, mai multe substanțe poluante înregistrează valori peste limitele stabilite de către Uniunea Europeană sau cele recomandate de către Organizația Mondială a Sănătății, iar populația nu are o modalitate la îndemână pentru a evalua în mod realist și coerent calitatea aerului pe care îl respiră.
Comisia Europeană a cerut României aviz motivat pentru nerespectarea termenului de 11 iunie 2010 pentru transpunerea în legislația națională a Directivei 2008/50/CE referitoare la calitatea aerului. În același timp, România riscă declanșarea de către CE a procedurii de infringement din cauză că în mai multe zone din România se înregistrează depășiri ale valorilor limită pentru mai multe substanțe poluante.
Dincolo de întârzierile și carențele cadrului legislativ, monitorizarea calității aerului în România este la rândul ei problematică. Nu sunt monitorizate toate substanțele poluante și există perioade lungi fără măsurători din cauza proastei funcționări a stațiilor de monitorizare.
Instrumentul de informare privind calitatea aerului pus la dispoziție de către Agenția Națională Pentru Protecția Mediului (site-ul www.calitateaer.ro)  nu permite publicului larg obținerea măsurătorilor decât pentru perioade de câte doua zile (curentă și precedentă) și chiar mai grav, populația nu este informată în mod curent privind efectele nocive ale poluanților atmosferici asupra sănătății.
Ce facem noi:
Monitorizăm calitatea aerului în București folosind date furnizate de către ANPM pentru a atrage atenția asupra zonelor și substanțelor problematice pentru populație.
Evidențiem legătura dintre poluarea atmosferică din București, efectele poluării asupra sănătății populației și costurile umane și financiare pe care le atrage această problemă.
Căutam soluții pentru îmbunătățirea situației, atât în ceea ce privește monitorizarea și informarea, cât mai ales în ce privește reducerea efectivă a poluării atmosferice.
Concluziile studiului Ecopolis
•    Problema poluării atmosferice nu este specifică unei anumite zone din București. Deși există bine-înțeles zone, zile si ore ale zilei în care poluarea este mai intensă, fenomenul este generalizat în toată capitala. În anul 2010, toate studiile de monitorizare a calității aerului din zona București-Ilfov au înregistrat depășiri ale concentrațiilor limită pentru cel puțin o substanță poluanta (PM10). Unele au înregistrat depășiri pentru 2 sau chiar 3 substanțe poluante. Concentrațiile de PM10 și PM2,5 depășesc limita pentru protecția sănătății umane la toate stațiile la care sunt măsurate (PM10 la toate cele 8 stații din București, iar PM2,5 la stațiile B1, B5 si B6). La 7 din cele 8 stații au existat mai multe depășiri ale limitei zilnice decât este permis prin normele europene (35). 
•    Dintre substanțele poluante din aerul din București, cele mai periculoase pentru sănătatea populației sunt pulberile în suspensie PM10 și PM2,5. Au fost înregistrate depășiri maxime de peste 5 ori mai mari decât limita zilnică pentru PM10 și de peste 6 ori mai mari decât limita zilnică pentru PM2,5. Mediile anuale, atât pentru PM10 cât și pentru PM2,5, sunt mai mari decât limita anuală la toate stațiile la care sunt măsurate.
•    Costurile umane ale poluării din București sunt uriașe și cer măsuri imediate pentru atenuarea problemei. Numeroase studii de specialitate, Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Sănătății apreciază efectele poluării atmosferice asupra sănătății oamenilor (în special în privința pulberilor în suspensie) ca fiind extrem de serioase. O serie de estimări conservatoare bazate pe studii de specialitate demonstrează că, dintre adulții și copiii sub 1 an care mor în fiecare an în București, câteva zeci ar putea fi salvați dacă aerul ar fi mai curat. La nivelul perioadei de 6 ani urmărită în acest studiu, cifra se ridică la peste 800 de adulți și peste 200 de nou-născuți al căror deces poate fi pus pe seama poluării cu PM10.
•    Tot prin reducerea poluării cu PM10 ar putea fi redus numărul persoanelor internate cu afecțiuni respiratorii cronice de ordinul sutelor. Numai în 2009 in București, numai în rândul persoanelor cu afecțiuni cronice, am estimat că spitalizarea a aproximativ 300 de persoane poate fi pusă pe seama acutizării simptomelor lor din cauza poluării.