Publicat: 23 Martie, 2015 - 12:16
Share

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor Grațiela GAVRILESCU a participat luni, 23 martie, la evenimentul de celebrare a Zilei Mondiale a Meteorologiei, desfășurat în Aula Academiei de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești“.
“Anul 2014 a fost cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice. În 2014, din cauza dezastrelor meteo, economia globală a pierdut peste 300 de miliarde de dolari iar pagubele cumulate în ultimii 40 de ani au fost de 2300 de miliarde de dolari. În România, cei mai calzi ani s-au înregistrat după anul 2000. Acest lucru demonstrează că schimbările climatice și efectele lor se resimt tot mai puternic din 2000 încoace”, a avertizat ministrul Grațiela Gavrilescu.
Conform statisticilor în domeniu, dintre toate disciplinele științifice, meteorologia și climatologia sunt domeniile care au înregistrat cele mai semnificative progrese în ultimii 50 de ani. 
Cunoștințele din domeniul climei, acumulate în ultima decadă, constituie un suport important pentru luarea de decizii strategice si elaborarea de politici de dezvoltare și planuri de acțiune pentru sporirea rezistenței populației în fața dezastrelor naturale, combaterea efectelor negative ale schimbărilor climatice și încurajarea unei economii mai curate și mai eficiente.
“Schimbările climatice ne privesc pe toți și afectează aproape toate sectoarele economico-sociale, de la agricultura la turism și de la infrastructură la sănătate. Ele au un impact deosebit asupra resurselor de apă, hrană și energie și tot ele încetinesc sau chiar pun în pericol dezvoltarea durabilă. Costurile inacțiunii sunt din ce în ce mai mari și de aceea se impune să luăm măsuri imediate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea sistemelor ecologice la efectele variabilității climatice. Pentru a avea efecte pozitive, adaptarea trebuie direcționată luând în considerare prioritățile dezvoltării durabile”, a subliniat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Ministrul Mediului a reamintit că “în ultimele decenii schimbările climatice au determinat noi provocări și de aceea se impun să fie adoptate măsuri pentru un mediu mai curat şi sănătos si care să nu afecteze posibilităţile de dezvoltare a generaţiilor viitoare. În pofida tuturor eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, temperatura medie globală va continua să crească ca urmare a inerţiei sistemului climatic, drept pentru care vor deveni tot mai importante măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice cu care ne confruntăm deja”.
Guvernul României, prin Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor a răspuns rapid acestor priorităţi şi provocări, atât la nivel instituţional, cât şi legislativ.  Astfel, în anul 2013 a fost aprobată Strategia Națională privind Schimbările Climatice 2013-2020 (HG 529/2013). Această inițiativă abordează două componente principale: cea de reducere a concentraţiei de gaze cu efect de seră şi cea de Adaptare la efectele schimbărilor climatice (ASC). 
Elaborarea Agendei Naţionale de Adaptare la Efectele Schimbărilor Climatice şi integrarea ei în politica existentă şi viitoare reprezintă un obiectiv major în cadrul componentei de adaptare și se va baza, în principal, pe acțiuni de prioritizare, termene de aplicare și instrumente specializate privind managementul riscurilor climatice la nivel național și regional.
În cadrul Strategiei Naţionale privind schimbările climatice, resursele de apă și protecția împotriva inundațiilor și a secetelor, precum și agricultura reprezintă unele dintre cele 13 sectoare prioritare identificate în țara noastră, care necesită o atenție sporită pentru promovarea politicilor și măsurilor de minimizare a efectelor negative ale schimbărilor climatice. 
“În dinamica actuală, pentru combaterea schimbărilor climatice și promovarea politicilor și a măsurilor de adaptare, comunicarea joacă un rol cheie. Este absolută nevoie de un dialog consistent cu instituţiile care decid la nivel european şi naţional asupra obiectivelor cheie din domeniile care vizează protecţia mediului”, a conchis ministrul Grațiela GAVRILESCU.

Începând din anul 1961, Statele Membre ale Organizației Meteorologice Mondiale sărbatoresc intrarea in vigoare, la 23 martie 1950, a Convenției pentru înființarea Organizației Meteorologice Mondiale, la care România este Membru cu drepturi depline. 
Astfel, în fiecare an, pe data de 23 martie, comunitatea meteorologică din întreaga lume celebrează Ziua Mondială a Meteorologiei.
Scopul sărbătoririi acestui moment istoric este acela de a face cunoscută activitatea Serviciilor Meteorologice Naţionale de către factorii decizionali, utilizatorii din domeniul economic, societatea civila, mass-media. 
În acest context, misiunea primordială a Serviciilor Nationale de Meteorologie constă, în primul rând, în asigurarea siguranței și protectiei vietii si a bunurilor materiale prin elaborarea și furnizarea de prognoze si avertizari de fenomene periculoase de natură meteorologică, climatologică și hidrologică. 
În fiecare an, Ziua Mondială a Meteorologiei se concentrează pe o temă specifică. Tema din acest an se refera la “Cunoașterea climei pentru prevenirea schimbărilor climatice”, în contextul în care în decembrie 2015, în cadrul Summit-ului de la Paris comunitatea internațională este pregatită să ia decizii importante și să întreprindă acțiuni ambițioase pentru a face față schimbărilor climatice, care sunt din ce în ce mai evidente și mai prezente în viața nostră.