26 mai 2022

GUSTURI ÎN CUPRU. Bucătărie şi fascinaţia formei

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă, la Sala Irina Nicolau, să vizitaţi expoziţia GUSTURI ÎN CUPRU. Bucătărie şi fascinaţia formei. Expoziţia aduce în faţa publicului o colecţie valoroasă de forme pentru copturi, jeleuri şi aspicuri aparţinând familiei Magda şi Vlad Manoliu.

„În secolul al XVIII-lea încep să se folosească masiv la curţile imperiale şi regale prăjituri făcute în forme de astea stranii, ciudate. Nu-s deloc simple, unele au o formă arhitecturală extraordinară. Eu, când am început să adun formele, am şi zis, o parte din astea pentru copturi le voi băga într-o categorie care se va chema forme arhitecturale de copt. Exact aşa arată.” (Vlad Manoliu)

Formele de acest tip s-au răspândit în Europa apuseană începând cu secolul al XVIII-lea, perioada lor de maximă înflorire fiind însă secolul al XIX-lea. Piesele sunt caracteristice pentru inventarul bucătăriilor nobiliare occidentale, fiind utilizate şi în Transilvania, cu precădere de către saşi, dar şi de landleri sau maghiari. Mesele de banchet tipice acestei perioade permiteau, prin forma şi dimensiunea lor, punerea în valoare a bogăţiei şi diversităţii de forme, culori şi texturi ale produselor culinare preparate, decorativ modelate şi asamblate în forme arhitecturale complicate. Toate aceste elemente contribuiau la crearea acelei atmosfere somptuoase şi rafinate proprii curţilor regale şi nobilimii din epocă, dar şi burgheziei de mai târziu.

Adunată cu efort în ani de zile, bine conservată şi documentată, colecţia Magda şi Vlad Manoliu include 125 de forme de cupru de diferite dimensiuni şi modele, datând din secolele XIX – XX. Fiecare piesă este unicat, iar printre acestea se află şi un vas de gătit cu monograma Regelui Carol I. Raportul dintre dimensiunea estetică a materialului (cuprul/arama) şi ansamblul formelor precum şi frumuseţea surprinzătoare a detaliilor (marca poansonată, decorurile cizelate, ştanţate, detaliile constructive) fascinează. Traseul alcătuirii acestei colecţii, de la primul obiect achiziţionat până la ansamblul expus astăzi, sugerează o construcţie care a stat permanent sub semnul călătoriei; aşa o descrie şi colecţionarul însuşi.

Colecţiile de forme de cupru de o asemenea amploare sunt relativ rare pe teritoriul românesc. Astfel de obiecte se mai află în colecţiile unor muzee, mai ales din Transilvania, dar nu avem informaţii până în prezent care să certifice existenţa unei alte colecţii la fel de bogate prin număr şi diversitate. De aceea colecţia este contextualizată şi ca aport la ansamblul patrimoniului românesc, prin referinţe ilustrate la modul de constituire a unor colecţii similare în instituţii publice, cu sprijinul partenerilor în proiect.

Cândva, această colecţie îşi va găsi un loc binemeritat în patrimoniul Muzeului Naţional al Ţăranului Român, prin bunăvoinţa creatorului ei. Deocamdată îi suntem oaspeţi şi admiratori, împreună cu publicul nostru.

Expoziţia va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până pe 16 ianuarie 2022, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00.
Lunea este închis.

Preţul biletului de intrare: adulţi – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi şi studenţi, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau uşor – 2 lei.

* * *
SALONUL NAŢIONAL DE MINIATURĂ TEXTILĂ 2021 ZESTREA
8 decembrie 2021 – 9 ianuarie 2022

Uniunea Artiştilor Plastici din România, filiala Arte Decorative, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român, vă invită, la Sala Noua Galerie, la cea de-a X-a ediţie a Salonului de Miniatură Textilă 2021, care aduce în discuţie o temă atipică: „ZESTREA”.

Conform Dicţionarului Explicativ 2009:
” ZESTRE s. f. 1. Avere (mobilă sau imobilă) care se dă unei fete când se mărită.”
Tranzacţional, conjugal, termenul a sărăcit oarecum în conotaţii, umbrind etimologia sa mult mai radicală ce face trimitere la termenul latin: dextrae cel care însemna „făgăduinţă solemnă”.

Şi totuşi, zestrea, îndreptată etimologic spre viitor ca promisiune sau, mai acut, ca „făgăduinţă solemnă”, este, de fapt o arhivă. Un mod de a documenta provenienţa, istoria, trecutul. Zestrea este o formă de memorie.

Personală sau colectivă, resuscitată într-un rit de trecere, într-un prag – zestrea e o alternativă la ADN pentru că ea documentează genetic, în aceeaşi măsură în care proiectează în viitor.

Salonul Naţional de Miniatura Textilă, la 10 ani de la relansare sub curatoriatul soţilor Marijana şi Relu Biţulescu şi Alexandra Crăciun, deschide un prag: între memoria unui timp consumat şi făgăduinţa unei alte durate.

Expoziţia va putea fi vizitată la Sala Noua Galerie până în ziua de 9 ianuarie 2022, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis.

Preţul biletului de intrare: adulţi – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi şi studenţi, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau uşor – 2 lei.

* * *
GRĂDINA CU ÎNGERI
Expoziţie de Silvia Radu
14 decembrie 2021 – 9 ianuarie 2022

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă, la Sala Acvariu, să vizitaţi expoziţia pictorului şi sculptorului, Silvia Radu, Grădina cu Îngeri.

Despre Silvia Radu, criticul de artă Dan Hăulică scria următoarele:

„Spiritul nu se eliberează prin rarefracţie, prin salturi compoziţionale, el stă au ras du sol, s-ar spune, ca un tremur secret, al ierbii şi al florilor, umil ghemuite în desişul la care consimt în chip ferice. Nici nu există sus şi jos în această viziune, totul e plin cu încântare, cu o bucurie a fiinţei care nu se împiedică în zadarnice distincţii, în paupere segmentari.

De fapt, sculptura, spumegând voios în alburile ghipsului şi în culorile purtate de îngeri ca o panoplie, unifică şi ea, paradoxal, vocile diversităţii, din creaţia recentă a Silviei Radu. A fi divers nu înseamnă a fi marginal şi precar, ci a participa efectiv, de oriunde, la surpriza necurmată a existenţei, la robusta încredere care fundează totalitatea. Îmi vine în minte, fără efort, la acest nod rodnic de înţelesuri, o imagine frecvent întâlnită, vreme de veacuri, de la Philon la Isidor din Sevilla şi Abelard, veghind ades nobile speculaţii contemplative.

Cu sorginte ilustră, în textul platonician al dialogului, Timeu ar fi în stare, cred, să rostească expresiv fertila putere ce dilată o asemenea plinătate. Căci ne conduce la un înţeles radios, – omul, ca o plantă celestă, avându-şi spre înalt, în cer, rădăcinile. La o asemenea sublimă imposibilitate mă face să visez grădina cu îngeri îndrăznită de Silvia Radu.”

Expoziţia va putea fi vizitată la Sala Acvariu, până pe 9 ianuarie 2022, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis. Intrarea este liberă.

* * *
IA STRĂMOŞEASCĂ, IZVOR DE FRUMUSEŢE ŞI CREATIVITATE
Expoziţie de Tamara Stănciulescu
9 decembrie 2021 – 9 ianuarie 2022

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă, la Sala Tancred Bănăţeanu, să vizitaţi expoziţia Ia strămoşească, izvor de frumuseţe şi creativitate. Expoziţia cuprinde o colecţie de ii vechi şi colaje realizate de Tamara Stănciulescu.

La începutul deceniului şase al secolului trecut, când m-am căsătorit în satul din Argeş în care s-a născut soţul meu, femeile purtau numai costumul nostru tradiţional: zilnic pe cel simplu care rezolva doar problemele de vestimentare, iar în zilele de sărbătoare, costumele bune, care erau împodobite cu modele complicate, minuţioase, frumoase.

Soacra mea, care era preoteasă, avea câteva ii foarte frumoase, dar avea şi două fete.

Cu câţiva ani înainte de a ne părăsi, a venit la mine cu un braţ de ii vechi, uzate, bucăţi recuperate de la alte ii rupte, câteva fragmente de pânză pe care erau cusute diferite modele şi chiar o mânecă de la o ie începută şi neterminată. Soacra mea ştia că nu îmi place să lucrez.

A venit cu braţul de bucăţi şi uşor stânjenită mi-a spus:
– Mamă, pe astea ţi le dau ţie. Ştiu că ai să faci ceva frumos din ele.

Nu s-a înşelat. Am făcut într-adevăr câteva hăinuţe foarte frumoase pentru fetiţa mea care avea atunci cinci ani.

I-am rămas recunoscătoare soacrei mele pentru că dacă mi-ar fi dăruit ii întregi le-aş fi admirat, le-aş fi pus într-un dulap şi le-aş fi îmbrăcat poate ca orice româncă în zilele de sărbătoare.

În schimb, bucăţile primite m-au făcut să le acord mai multă atenţie, să le admir şi să le preţuiesc. În mintea mea mai era ceva: amintirea unei expoziţii de tapiserie de la sala Dalles în care tapiseriile erau făcute tot din ii vechi recuperate. Era vorba despre Lena Constante, o artistă care s-a născut în cea mai neagră epocă a ţării noastre.

Ideea recuperării şi refolosirii măiestriei înaintaşelor noastre prindea contur şi în capul meu. M-am întrebat întotdeauna cum reuşeau bunicile şi străbunicile noastre, care departe de înlesnirile pe care le avem noi azi, puteau să lucreze la câmp alături de soţii lor, puteau să-şi întreţină gospodăria, să-şi nască şi să-şi crească copiii, dar să-şi satisfacă şi nevoia de creativitate şi frumos. Uneori îmi pun întrebarea „oare noi femeile din ziua de azi chiar am evoluat?”
Tamara Stănciulescu

Expoziţia poate fi vizitată la Sala Tancred Bănăţeanu, până pe 9 ianuarie 2022, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis.

Preţul biletului de intrare: adulţi – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi şi studenţi, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau uşor – 2 lei.

* * *
OVIDIU FENEŞ ŞI NAPOLEON TIRON
4 decembrie 2021 – 30 ianuarie 2022

„Căci, acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sunt şi Eu în mijlocul lor.”
(Matei 18:20)

Muzeului Naţional al Ţăranului Român vă învită la Sala MNŢRpusC să vizitaţi expoziţia Căci, acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sunt şi Eu în mijlocul lor (Matei 18:20). Ovidiu Feneş şi Napoleon Tiron, doi artişti din generaţii distincte, care preferă intimitatea atelierului oricărei afişări publice, se întâlnesc în spaţiul MNŢRplusC în luna decembrie şi încheie primul an calendaristic al programului cu acelaşi nume.
Curator: Silvian Sferlea

Ideea acestei expoziţii a funcţionat sub semnul experimentului, prin facilitarea unui dialog spontan între lucrări, ţinând cont de faptul că artiştii nu şi-au propus să se întâlnească fizic şi nici nu şi-au trasat o strategie mutuală de construcţie a cadrului expoziţiei, preferând să se axeze pe intuiţie.

Ovidiu Feneş s-a născut în 1978 în Târgu Mureş şi a absolvit Institutul Nicolae Grigorescu în anul 2002. Referindu-se la el însuşi, Feneş îl parafrazează pe Jean Dubuffet: „am darul uitării”… „totul merge înainte şi ce e în urmă e rămas în urmă”.

Ovidiu Feneş ne-a obişnuit prin rarele sale expoziţii anterioare cu recuperări sau, mai bine zis, cu reutilizări ale diferitelor materiale pe care le folosea în lucrările lui. În cel mai recent corp de lucrări nu face decât să evidenţieze, prin minimalismul lui, ceea ce este deja obţinut, deja concret, folosind materiale simple, uneori chiar şi naturale, considerându-se un artist poverist şi bazându-se ca principiu de lucru pe simplitate.

Toată ideea lui de azi despre artă, spune el, a plecat de la răspunsul pe care părintele Iustin Pârvu i l-a dat la întrebarea: „Ce este arta?”. Acesta i-a răspuns: „Arta este artă!” Un răspuns atât de complex şi, în acelaşi timp, atât de minimalist, aşa cum sunt şi lucrările lui actuale. Cum ar spune el, „Să punem început bun!”.

Napoleon Tiron s-a născut în comuna Oasele, azi, Rediu (judeţul Galaţi), în 1935. Este absolvent al Institutului Nicolae Grigorescu în 1970, secţia sculptură. A expus la Simeza în 1976 şi 1977 şi la Sala Dalles în 1986. În anul 1988, participă la Bienala de la Veneţia. Primeşte Premiul UAP pentru sculptură în 1970 şi Bursa de creaţie în 1971.

Napoleon Tiron este un sculptor care preferă să nu pună nume propriilor creaţii. Lasă privitorul să facă asta pentru că el consideră că fiecare vede altceva şi nu vrea să inducă nimic imaginaţiei celui care-i priveşte lucrările. Preferând lemnul, lucrările lui sunt forme simple la prima vedere, dar care abia după o atentă examinare îţi dezvăluie complexitatea lor. Sculptura lui nu îşi arată cu uşurinţă înţelesurile, dar nici nu le ascunde. E suficient că există!
text de Silvian Sferlea

Program de vizitare:
În fiecare sâmbătă, cu excepţia zilei de Crăciun şi a primei zile din 2022 (25 decembrie, respectiv 1 ianuarie), expoziţia este deschisă între 15:00-18:00. Pentru cei ce nu pot ajunge în acest interval, se poate programa o vizită la 0726343263.

– sâmbătă, 08 ianuarie 2022, 15:00 – 18:00
– sâmbătă, 15 ianuarie 2022, 15:00 – 18:00
– sâmbătă, 22 ianuarie 2022, 15:00 – 18:00
– sâmbătă, 29 ianuarie 2022, 15:00 – 18:00

Coordonator MNŢRplusC: Ilina Schileru
Despre MNŢRplusC: Pornind de la premiza că Muzeul Ţăranului a fost şi va fi mereu un spaţiu viu, propunerea de a transforma sala de la subsolul muzeului (în care se desfăşoară din aprilie 2021 programul MNŢRplusC), într-un teren de experiment artistic este o iniţiativă care urmăreşte să coaguleze o comunitate nouă, formată din artişti activi pe scena de artă şi urmăritorii ei. Unele din expoziţiile deschise în sala MNŢRplusC vor purta referinţe la patrimoniul material şi imaterial al muzeului.

Organizatori: MNŢRplusC, Muzeul Naţional al Ţăranului Român
Cu sprijinul Policolor şi Aqua Carpatica