3 iulie 2022

Impactul actual și potențial al sectorului pădure-lemn în România. Viziunea 2030

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Academia Română, Secția de Științe Agricole și Silvice, Academia de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești”, Secția de silvicultură, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea” și Asociația Industriei Lemnului – Prolemn au organizat, miercuri, 25 mai, simpozionul cu tema „Sectorul pădure-lemn în contextul schimbărilor climatice și contribuția acestuia la dezvoltarea sistemului socio-economic. Viziune 2030”.

Starea pădurilor României

În cadrul simpozionului s-a arătat că potrivit Institutului Național de Statistică (INS ) suprafața acoperită cu păduri în fondul forestier național  este de 6, 6 mil. m3 , inclusiv suprafața pășunilor împădurite, de  260.000 ha,  cu consistență mai mare de 0,4, incluse  progresiv, până în prezent în fondul  forestier. Raportul IFN din anul  2018 evidențiază  că  suprafața acoperită cu păduri este de 6,9 mil. ha (29%), aceasta cuprinzând și suprafețe de vegetație forestieră  situate în afara fondului forestier,  încadrate în  categoria „pădure”,  potrivit  definiției pădurii (FAO) .

De asemenea, s-a arătat că România are un fond forestier unanim apreciat la nivel european în ceea ce privește biodiversitatea, starea de sănătate și stabilitatea și funcționalitatea pădurilor, precum și existența structurilor naturale, a pădurilor virgine și cvasivirgine.  Suprafața pădurilor situată în fond forestier inclusiv a celor  din afara fondului forestier al României este în ușoară creștere, conform raportărilor României pe segmentul LULUCF.

An 1980 1990 2000 2012 2018 2020
Suprafața pădurilor (mii ha) (din fond forestier și din afara acestuia) 6.819 6.869 6.919 6.979 6.986 6.989

De asemenea, stocul de de lemn pe picior  în păduri a crescut cu 133 milioane m3 în intervalul de timp dintre ciclulurile  I și al doilea ale  Inventarului Forestier Național, corespunzând unei creșteri brute   a volumului  de lemn existent pe picior de 26 milioane m3 anual, respectiv 45% din creștere.

Evoluția balanței import-export, de la exporturi de buștean de peste 1,5 milioane m3 anual anterior 2013 la importuri actuale de 4,1 milioane m3 lemn brut în 2021 în condițiile cvasi-dispariției exporturilor de lemn brut din România, arată o creștere progresivă a eficienței măsurilor de combatere a tăierilor ilegale și echilibrarea cererii de produse din lemn pentru piața internă și industria lemnului prin creșterea importurilor.

Datele furnizate de Recensământul General Agricol arată că între 2010 și 2020 s-a înregistrat o scădere cu aproape 800.000 ha a suprafețelor utilizate ca pășuni, iar în total există minim 2.000.000 ha terenuri care nu au nici utilizare agricolă, nici forestieră. Această lipsă de valorificare a potențialului terenurilor României se poate transforma într-o uriașă oportunitate prin finanțarea adecvată a extinderii fondului forestier al României.

Lemnul din păduri gestionate durabil este un motor al dezvoltării

În aceste condiții, s-a arătat că resursa de lemn provenită din păduri gestionate durabil reprezintă unul dintre pilonii economiei verzi, circulare, curate, bioeconomie ce reprezintă viitorul dezvoltării.

Impact economic substanțial – 16% din industria României, 3,5% din PIB

Cifra de afaceri a industriilor bazate pe resursa de lemn, rezultată prin prelucrarea datelor a 13.790 companii din industria lemnului și industria mobilei, este de 6,1 mld Euro, iar dacă includem și industria celulozei și hârtiei, practic bazată tot pe resursa de lemn plus reciclare, ajungem la o cifră de 7,36 mld Euro.

Aceste cifre de afaceri reprezintă 16% din cifra de afaceri a industriei României și 3,5% din PIB-ul României.

Concomitent, industriile bazate pe resursa de lemn creează 142.000 locuri de muncă atractive, foarte multe în zona rurală. În județe precum Maramureș și Satu Mare, industria mobilei reprezintă principala ramură industrială a județului. În județele precum Suceava și Neamt, industria de prelucrare a lemnului reprezintă principala ramură industrială.

Prin localizarea în zona rurală, fabricile din industria lemnului sunt supranumite și „fabrici de pâine” prin aportul în menținerea viabilității economice a comunităților în care activează. Sunt foarte multe localități rurale și orașe mici în care industriile bazate pe lemn reprezintă principalul angajator.

Prin impactul pe orizontală în industrii și servicii conexe, transporturi, impactul direct și indirect ajunge la 300.000 locuri de muncă create.

Remarcabil este și aportul în balanța comercială de import export a României, prin aportul valutar net anual de 2,2-2,4 miliarde Euro al industriilor bazate pe lemn

Astfel, România a devenit treptat după 2013 un mare importator de lemn brut, cu importuri anuale în 2021 de 4,1 milioane m3, și un exportator de produse cu valoare adăugată mare. Practic, din 4,5 mld. Euro exporturi, peste 80% o reprezintă exporturile de mobilă, binale (uși și ferestre), PAL, OSB, MDF, alte produse finite cu valoare adăugată ridicată.

Biomasa regenerabilă poate asigura securitatea energetică a României

În contextual războiului din Ucraina și a strategiei de renunțare accelerată la combustibilii fosili a crescut în importanță rolul biomasei forestiere în asigurarea securității energetice.

Biomasa forestieră, în diferite forme, de la clasicul lemn de foc la deșeuri din prelucrarea primară a lemnului, peleți și bricheți, susține încălzirea a 3,5 milioane gospodării în România, cu un consum estimat în strategia energetică a României la 14 milioane tone!

Energia termică generată este de 40.000.000 MWh anual. Pentru substituirea încălzirii pe lemne cu încălzire pe gaze, la costul actual de peste 100 Euro/MWh, ar fi necesare importuri anuale de 4 mld. Euro și investiții în extinderea rețelei de gaze de 17 mld. Euro!

În condițiile țintelor asumate de tranziție către energii regenerabile, trebuie subliniat că energia din biomasă contribuie cu nu mai puțin de 62% din energia regenerabilă produsă de România, conform raportărilor României pe plan internațional. Hidroenergia furnizează 24% din energia regenerabilă a României, iar energia eoliană10% iar cea solară2,9%.

Structura istorică a consumului de energie termică în sectorul rezidențial (încălzirea cu lemne a aproape jumătate din sectorul rezidențial al României) a condus la atingerea țintelor de producție de energie regenerabilă în România pentru anul 2020.

Țintele pentru 2030 presupun însă o foarte bună strategie integrată pentru energie și schimbări climatice, iar biomasa este practic singura resursă de energie regenerabilă disponibilă pentru componenta încălzire/răcire în sectorul rezidențial, cu uriașe oportunități de creștere a eficienței energetice a utilizării biomasei, promovarea utilizării în cogenerare și efect de substituție uriaș prin înlocuirea cărbunelui în sistemele SACET din marile orașe care utilizează cărbune și care au rapid nevoie de soluții de energie regenerabilă.

Rolul major al sectorului pădure-lemn în combaterea schimbărilor climatice

De asemenea, sectorul pădure – produse din lemn este singura activitate economică cu bilanț pozitiv în combaterea schimbărilor climatice prin fixarea carbonului. Astfel, sectorul pădure-lemn fixează anual 30% din emisiile tuturor celorlalte activități economice, în bilanțul gazelor cu efect de seră, conform raportărilor internaționale ale României.

Astfel, avem o contribuție directă de 24 mil. tone CO2 bilanț de fixare netă de carbon în păduri și produse din lemn.

Suplimentar, sunt cuantificabile 14 mil. tone CO2 salvate de la emisii prin utilizarea lemnului, prin efect de substituție al produselor din lemn, prin evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare, cum este plasticul, ambalajele care nu sunt biodegradabile, betonul sau oțelul.

Un efect de substituție suplimentar, de minim 13 mil. tone CO2, se înregistrează prin folosirea biomasei lemnoase, prin evitarea folosirii combustibililor fosili, pentru încălzirea celor 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemne!

Așadar, impactul sectorului pădure-lemn în combaterea schimbărilor climatice, prin bilanțul sectorului în balanța emisiilor gazelor cu efect de seră, este echivalentul a 50 milioane tone CO2 sechestrate sau evitate a fi emise, cu o valoare de piață în certificate de carbon de 4 miliarde de Euro.

Sectorul suferă din cauza subfinanțării

Până în prezent, domeniul pădure – industrii bazate pe lemn nu s-a regăsit între prioritățile de finanțare din Planul Național Strategic și Planul Național de Recuperare și Reziliență, deși oferă un uriaș potențial pentru decarbonarea economiei, eficiență energetică și reducere a costurilor. Efectul multiplicator în economie al investițiilor în sectorul pădure-lemn este unic.

Astfel, cu 1 miliard de Euro investiți, care  ar putea fi  alocați  din  Fondul  de  Mediu,  pentru o primă unică de includere a pășunilor împădurite în fond forestier de 2.500 Euro/ha, ar putea fi extinsă suprafața fondului forestier național cu 400.000 ha!

Cu 1 miliard de Euro   din PNRR investiți în accesibilizarea pădurilor, infrastructură de depozitate și sortare, în executarea lucrărilor de îngrijire a pădurii ar putea fi redus impactul de mediu al recoltării masei lemnoase,   recoltă  sustenabilă la nivelul posibilității stabilite prin amenajamentele silvice, respectiv 22 milioane m3 anual.

Cu 1 miliard de Euro  din  componenta  pentru  energie  regenerabilă  a PNRR, investiți în creșterea cu numai 25% a randamentului energetic pentru încălzirea celor 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemne, s-ar elibera pentru utilizare în cogenerare echivalentul a 10.000.000 MWH biomasă, cantitate suficientă pentru salvarea și trecerea tuturor SACET-urilor pe cărbune din orașele mari pe biomasă, concomitent disponibilizării unei cantități suplimentare de 2 milioane m3 din acestă resursă pentru utilizare în produse din lemn, conform principiului utilizării în cascadă a resursei de lemn.