Publicat: 21 Septembrie, 2018 - 09:45
Share

Federația „Solidaritatea Sanitară” publică concluziile studiului Influența calității vieții profesionale asupra tendinței de migrare pentru muncă a personalului din sănătate. Cercetarea a fost comandată de Federația „Solidaritatea Sanitară”, fiind desfășurată de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (CCDSS) în perioada 12-18 septembrie 2018 pe un eșantion de 1253 salariați din sectorul de sănătate. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile profesionale medici și asistente medicale. Cercetarea face parte din Strategia de acțiune bazată pe dovezi, implementată de Federația „Solidaritatea Sanitară” din România.
    Din perspectivă sindicală analiza concluziilor studiului evidențiază următoarele:
- Creșterea salariilor de bază ale medicilor și asistentelor medicale are un impact pozitiv restrâns asupra tendinței de migrație, cu mult mai mic decât cel estimat. Impactul optim a fost ratat din cauza distorsiunilor pe care legea salarizării le-a introdus în sistemul de sănătate. Cel mai relevant aspect îl constituie procentul pe care-l are tendința de migrație asupra medicilor – categoria care a beneficiat de cele mai mare creșteri ale veniturilor salariale.
- Există instrumente care pot reduce impactul migrației, dar care nu sunt utilizate. Cel mai evident aspect îl constituie mulțimea intervențiilor pozitive, în favoarea creșterii calității vieții profesionale a salariaților din sănătate și a scăderii tendinței de migrație, pe care le permit negocierile colective, respectiv Contractul colectiv de muncă la nivel de sector. Deși negocierea și încheierea unui contract colectiv de muncă la nivel de sector a fost asumată prin Acordul cu Guvernul, această obligație nu a fost îndeplinită nici până la ora actuală.
- Din cauza discontinuităților din politica de salarizare, fenomenul migrației, care afecta până acum în special medicii și asistentele medicale, tinde să se extindă rapid, în masă, la toate categoriile profesionale. În condițiile în care acest efect survine pe fondul unui deficit în creștere de forță de muncă, impactul negativ riscă să fie  unul foarte puternic, aproape similar cu cel pe care îl are migrația medicilor și asistentelor medicale.
- Singurul aspect pozitiv îl constituie faptul că în absența măsurilor adoptate împreună cu Ministerul Sănătății în această primăvară situația ar fi fost de-a dreptul dezastruoasă. Reținem însă că Ministerul Sănătății nu a reușit încă să utilizeze eficient toate instrumentele pe care le are la îndemână în combaterea fenomenului migrației.
Concluziile studiului vor fi prezentate astăzi în cadrul seminarului „Trei ani după agendele privitoare la migrație și securitate: Unde se află sectorul public?” care se desfășoară la Novotel, București.
Studiul integral poate fi găsit aici.
Concluziile studiului pot fi găsite mai jos.

Comitetul Director  
  

Concluzii

1)    Intenția de migrație
    Cca. 78% dintre respondenți (83,7% dintre respondenții medici și 74,4% dintre respondenții asistente medicale) au indicat că au luat în considerare posibilitatea de a migra pentru muncă. Cca. 26% dintre medici și cca. 19% dintre asistentele medicale au indicat că au lucrat anterior în străinătate pe perioade variabile de timp.
    Intenția clară de a migra pentru muncă este situată la nivelul a cca. 23% (cca. 24% dintre medici și cca. 19% dintre asistentele medicale). 17% dintre respondenți au indicat că sunt hotărâți și foarte hotărâți să-și caute un loc de muncă în străinătate.
Per ansamblul, dorința expresă de a rămâne în țară este situată între 16% și 19%; doar cca. 23% dintre asistentele medicale și cca. 17% dintre medici au indicat faptul că nu au intenționat niciodată să migreze pentru muncă, aceasta putând fi considerată zona de stabilitate certă a profesioniștilor din sănătate.
Specialitățile cu procentele cele mai mari de salariați care au indicat hotărârea de a migra sunt următoarele:
-    ATI    6,46%
-    Chirurgie    5,44%
-    Upu    4,08%
-    Pediatrie    3,06%
-    Radiologie    1,70%
-    Oncologie    1,36%
Precizăm că procentele nu exprimă suficient impactul de unele singure, fiind necesară raportarea la numărul total de personal din secțiile respective și la distribuția geografică a intenției de migrație.

2)    Cauzele migrației și soluții pentru diminuarea fenomenului
    Din perspectiva factorilor locali (tip push) care influențează/determină decizia de a migra distribuția răspunsurilor - date de toți subiecții - pentru cele mai importante variabile este următoarea:
-    Condițiile de lucru din unitățile sanitare românești: 23,62%;
-    Condițiile de viață/civilizație din România: 21,95%;
-    Nemulțumirea față de venitul actual: 19,15%;
-    Dificultățile de realizare profesională în România: 10,3%.
    În privința factorilor externi (pull) care influențează/determină decizia de a migra, respectiv atrag specialiștii din sănătate să lucreze în alte state distribuția răspunsurilor - date de toți subiecții - pentru cele mai importante variabile este următoarea:
-    Condițiile de viață mai bune din țara de destinație (nivelul de civilizație): 26,34%;
-    Veniturile salariale mai mari: 21,31%;
-    Respectul de care se bucură profesioniștii: 19,79%;
-    Condițiile de lucru mai bune: 15,48%.
    În domeniul schimbărilor care ar putea reduce tendința de migrație îmbunătățirea condițiilor de muncă este soluția indicată de numărul cel mai mare de respondenți (56%) – dintre cei care intenționează să plece - ca măsură ce ar putea determina renunțarea la intenția de a migra, urmată de creșterea veniturilor salariale (44%);  asistentele medicale optează în primul rând pentru creșterea veniturilor salariale în timp ce medicii pun un accent mare pe îmbunătățirea condițiilor de muncă. Distribuția răspunsurilor sugerează necesitatea a două direcții complementare de intervenții pentru diminuarea tendinței de migrație: creșterea veniturilor pentru asistentele medicale și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru medici.
    Abordarea de ansamblu indică faptul că veniturile salariale actuale nu se situează pe primul loc al factorilor care contribuie la reținerea salariaților în țară, acesta fiind ocupat de obligațiile de familie. Dacă ținem cont de acest răspuns cea mai eficientă abordare pare să fie cea privitoare la armonizarea vieții profesionale cu viața de familie. Veniturile salariale actuale sunt indicate în măsura cea mai mare de medici ca factori ce determină rămânerea în țară. 43% dintre salariații care nu au declarat în mod explicit că nu doresc să plece indică drept motiv al plecării condițiile de lucru și de avansare profesională acesta fiind un domeniu relevant de intervenție în vederea stopării migrației. Condițiile de viață mai bune din țările de destinație, ca factor de atracție, constituie numitorul comun pentru toate categoriile profesionale.
    Compararea valorilor pe care le au cele mai importate variabile pe cele două mari categorii de tipuri de cauze ale  migrației indică următoarea distribuție:
    
Variabila/cauza    Push („împingere”)    Pull
(atracție)
Condițiile de lucru    23,62%    15,48%
Veniturile salariale    19,15%    21,31%
Condițiile de viață și de civilizație    21,95%    26,34%

După cum se poate observa, condițiile de viață/civilizație și condițiile de lucru ocupă ceea mai mare parte a tabloului cauzal.
3)    Efecte ale migrației
3.1) Colegii plecați în alte țări
    Abordarea acestei perspective are în vedere două obiective: obținerea unor informații relevante pentru tabloul general al migrației și rolul de rețete de succes pe care îl au reușitele în urma migrației asupra celor rămași în țară.
    Cca. 85% dintre respondenți au indicat faptul că au colegi/colege de secție / compartiment / departament plecați/plecate la muncă în străinătate. În privința informațiilor pe care aceștia le oferă despre cei plecați situația este următoarea (principalele tușe ale imaginii de ansamblul pe care o au cei rămași în țară): 
-    89% indică faptul că, colegii plecați lucrează în unități sanitare (cca. 6% în unități de asistență socială).
-    Cca. 69% indică faptul că, colegii plecați nu intenționează să se întoarcă (doar 7,2% indică intenția colegilor de a se întoarce). 
-    Cca. 80% arată că, colegii plecați și-au luat cel puțin un membru al familiei cu ei (cca. 40% și-au luat toți membrii familiei).
    În măsura în care intenția de întoarcere va fi confirmată și de alte cercetări (având ca subiecți pe cei plecați) putem lua în considerare faptul că, creșterile salariale ar putea să nu aibă efect semnificativ asupra dorinței de întoarcere/nu constituie un element de atracție. În măsura în care un astfel de efect există, el poate fi generat de contribuția altor variabile la tendința de migrare și rămânere în țările de destinație, cum ar fi condițiile de muncă și de civilizație.

3.2) Colegii întorși din alte țări
    Cca. 42% dintre respondenți au indicat că au colegi/colege care au lucrat în străinătate și s-au întors să lucreze în România. Principalele efecte asupra celor care au lucrat anterior în străinătate sunt legate de creșterea pregătirii și eficienței profesionale, respectiv a atitudinii față de pacienți.

3.3) Deficitul de personal
    Cca. 80% dintre respondenți au indicat fie că au personal insuficient (46%), fie deficit de personal (34%). Chiar dacă asocierea migrației cu deficitul de personal este un loc comun în mentalul colectiv, precizăm că fenomenul caracterizează într-o măsură foarte mare trecutul (impactul lui fiind mai redus în prezent), având la bază două cauze: plecările din cauza migrației (la care s-au adăugat plecările firești, în special prin pensionare) și blocarea posturilor. Cu alte cuvinte, statul a acționat ca un potențator al efectelor migrației o bună perioadă de timp, situația cunoscând acum schimbări semnificative.

4)    Protecția prin intermediul ghidurilor de bune practici în domeniul recrutării
    Doar cca. 22% dintre respondenți consideră că ghidurile de bune practici în domeniul recrutării constituie o măsură eficientă de protecție împotriva efectelor migrației. Marea majoritate a respondenților nu au cunoștință despre existența unor ghiduri de bune practici în domeniul recrutării. Răspunsurile la întrebările deschise indică salariați care le confundă cu protocoalele de practică.
În condițiile în care firmele de specialitate ca sursă de informații pentru migrație reprezintă doar cca. 30% impactul ghidurilor de bune practici în domeniu recrutării este extrem de limitat, acestea fiind mai curând o soluție de formă decât una de fond. 
5)    Creșterile salariale și intenția de migrație
    Analiza de ansamblul arată că, creșterile salariale din ultimii 3 ani au determinat scăderea tendinței de migrației în cazul a cca. 31% dintre salariați. În același timp însă reținem faptul că cca. 43% dintre respondenți au indicat că aceste creșteri salariale nu le-au modificat intenția de a migra pentru muncă.
    55% dintre asistentele medicale au indicat că creșterile salariale nu au efect asupra intenției salariaților de a migra în timp ce doar 42% dintre medici au indicat același lucru.
    Majoritatea medicilor se declară mulțumiți și foarte mulțumiți de veniturile obținute în timp ce asistentele medicale sunt împărțite în mod aproape egal între mulțumire și nemulțumire față de veniturile obținute. Mai exact, 64,55% dintre medici se declară mulțumiți și foarte mulțumiți de veniturile obținute; doar 13,66% dintre ei se declară nemulțumiți și foarte nemulțumiți. În același timp, 39,21% dintre asistentele medicale se declară mulțumite și foarte mulțumite de veniturile obținute; doar 38,99% dintre ele se declară nemulțumiți și foarte nemulțumiți. Respondenții aparținând restului categoriilor de personal se situează în marea lor majoritate de parte nemulțumiților.

6)    Imigrația
    Doar cca. 30% dintre respondenți agreează în mod explicit recurgea la lucrători migranți (în România) pentru a anula deficitul de personal; cca. 31% o consideră o soluție greșită. În același timp, doar 5,5% dintre respondenți consideră că s-ar simți amenințați de colegii de muncă ce provin din alte state.
    Cca. 16% dintre respondenți au indicat că au deja colegi de serviciu care provin din alte state.
    Cca. 66% dintre respondenți declară că nu se simt amenințați de valul de migranți ce doresc să vină în/să tranziteze România; doar 15,45% au indicat că se simt amenințați.

7)    O sinteză a răspunsurilor la întrebările deschise

    Condițiile inadecvate de muncă, lipsa dotărilor necesare pentru tratarea pacienților și supraîncărcarea cu sarcini de serviciu în contextul lipsei de personal sunt frecvent invocate.
    Cauzele deficitului de personal sugerate de răspunsurile la întrebările deschise:
-    Migrația
-    Absența angajărilor
-    Creșterea responsabilităților profesionale.
    Un număr semnificativ de medici au reclamat încărcarea cu sarcini birocratice și timpul redus rămas pentru comunicarea cu pacienții. De asemenea, absența eficienței asigurărilor de malpraxis constituie un motiv de stres adus în discuția despre cauzele migrației.
    O bună parte dintre respondenți se simt înșelați de Guvern, inclusiv din categoria celor care au beneficiat de creșterea salariilor de bază în acest an. Reducerea sporurilor și impozitarea indemnizație de hrană în regim de drepturi salariale (asimilate unui furt) sunt cel mai des invocate ca exprimând lipsa de respect cu care sunt tratați, aceasta din urmă constituind una dintre cauzele importate pentru decizia de a migra pentru muncă.
    Creșterile salariale din ultimii 3 ani nu au scăzut semnificativ dorința de migrație pentru muncă – este punctul de vedere exprimat într-o mare parte a răspunsurilor deschise.
Deși întrebările se referă în mod explicit la creșterile salariale din ultimii doi ani, un număr mare dintre respondenți au preferat să se refere doar la efectele Legii nr. 153/2017. Spre exemplu, răspunsul „Sunt farmacist si nu am beneficiat de mărire salarială!” „ratează” în mod evident că farmaciștii au beneficiat de o creștere semnificativă a salariului de bază prin Legea nr. 250/2016 (care îi așezase pe aceeași poziție cu medicii). În discuție este efectul pe care-l generează contextul: amploarea creșterii salariilor medicilor a determinat un nivel de referință pentru așteptările tuturor categoriilor de salariați „învecinate”, generând efectul de nemulțumire prin comparație.

8)    Precizări privind alte categorii de personal
    Studiul are ca subiecți exclusiv salariații din sănătate, fiind reprezentativ pentru categoriile profesionale medici și asistente medicale, pentru restul categoriilor profesionale datele având doar caracter informativ. Precizăm că informațiile privitoare la alte categorii de personal indică o pondere în creșterea intenției de a migra pentru muncă. În măsura în care aceste informații vor fi confirmate de cercetări ulterioare fenomenul poate fi considerat unul îngrijorător, fiind de natură a afecta semnificativ activitatea unităților sanitare, deoarece el survine în contextul unui deficit de forță de muncă, înlocuirea celor plecați – indiferent de calificarea lor – devenind din ce în ce mai dificilă. Cu alte cuvinte, deficitul de specialiști din sectorul public de sănătate (valabil mai ales pentru unele specializări) tinde să fie dublat de un deficit general de personal.
    Personalul auxiliar (infirmiere și îngrijitoare – în special) este în ascensiune din perspectiva tendinței de migrație, probabil și datorită unei nișe specifice de activitate existentă în occident (ex. îngrijire bătrâni la domiciliu).