7 mai 2021

Impactul vaccinării împotriva SARS-CoV-2/ COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Federația „Solidaritatea Sanitară” publică rezultatele studiului pe tema „Impactul vaccinării împotriva SARS-CoV-2/ COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate. Soluții posibile de optimizare”, realizat pe baza unor cercetări desfășurate de Centrul de Cercetare și Dezvoltate Socială „Solidaritatea” (CCDSS).

Importanța rezultatelor studiului este fundamentată de obiectivul principal al acestuia, respectiv identificarea impactului vaccinării asupra lucrătorilor din sănătate și a ponderii lucrătorilor vaccinați urmată de stabilirea soluțiilor posibile pentru creșterea numărului de lucrători vaccinați.

Dintre cele mai importate informații oferite de studiu fac parte procentul lucrătorilor din sănătate vaccinați, atitudinea respondenților față de vaccinare, incidența infectării în rândul celor vaccinați și impactul ei asupra moralului respondenților, deficiențele campanei de vaccinare sesizate de respondenți, atitudinea lucrătorilor nevaccinați respectiv condițiile și limitele efectelor unei campanii de vaccinare. De asemenea, cercetarea explorează principalele soluțiile la problemele existente, atât prin interogarea directă a respondenților cât și prin sinteza lor în baza răspunsurilor primite, propunând un set de intervenții specifice pentru creșterea numărului de lucrători vaccinați.

Sinteza concluziilor și a recomandărilor

Procentul lucrătorilor din sănătate vaccinați este de cca. 45%. Autoritățile greșesc atât în privința sumelor cât și în cea a consecințelor vehicularii unor date greșite. Dovezile modului în care sunt distorsionate cifrele și procentele sunt prezentate în secțiunea „Câți lucrători din sistemul sanitar sunt vaccinați în România?” din studiu, informațiile fiind relevante și pentru situația generală a vaccinării.

Ponderea lucrătorilor vaccinați din sistemul sanitar românesc nu este atipică, fiind situată la nivelul mediei statelor din Europa (cca. 44%).
Informațiile privind ponderea lucrătorilor vaccinați trebuie completate de cele ale lucrătorilor imunizați în urma infecției și a celor care nu se pot vaccina din motive medicale. Absența unor date oficiale corecte în privința lucrătorilor nevaccinați dar imunizați pe această cale amplifică problemele generate de necunoaștere.

24,7% dintre respondenții nevaccinați au indicat faptul că sunt în această situație deoarece au decis să nu se vaccineze. Dacă acest indicator se menține neschimbat până la final (și dacă-l raportăm la cei cca. 55% nevaccinați) atunci 13,58% dintre lucrători ar refuza să se vaccineze, nivelul maxim posibil ar fi de cca. 86,4%. Pe datele existente ținta de 80% propusă de U.E. este dificil de atins, noi fiind deocamdată departe de ea.

44% dintre lucrătorii nevaccinați se află în situația de ezitare vaccinală, ei fiind ținta potențială a unei campanii de convingere.
Elemente relevante pentru atitudinea generală a lucrătorilor din sănătate față de vaccinare:

Cca. 75% consideră că vaccinarea reprezintă o soluție pentru ieșirea din pandemiei, ea reducând riscul de a face boala COVID-19.
Cca. 2% au indicat că au fost depistați pozitivi SARS-CoV-2 după vaccinare; 40% au indicat că au avut pacienți aflați în aceeași situație. Acestea sunt elemente care le influențează decizia.
Cca. 31% consideră că lucrătorii care au trecut printr-un episod de infecție cu SARS-CoV-2 ar trebui să fie asimilați celor vaccinați.

Profilul lucrătorilor nevaccinați tinde să fie caracterizat de următoarele 5 caracteristici:
Nu sunt convinși de siguranța și eficiența vaccinului.
Tind să facă parte din colective cu puțini colegi vaccinați.
Tind să aibă o pondere invers proporțională cu nivelul studii.
Tind să aibă o pondere invers proporțională cu vârsta.
Nu au fost subiecții unor informării oficiale pe tema vaccinului. Doar cca. 4% dintre respondenți au indicat că au fost informați de organismul profesional (87% din totalul respondenților nevaccinați având obligativitatea de a fi membri unui organism profesional).

Cele mai important așteptări legitime ale lucrătorilor nevaccinați, ce i-ar putea determina (pe majoritatea) să se vaccineze:
Furnizarea unor dovezi clare privind eficiența și siguranța vaccinurilor
Informare și formare specifică
Protecție împotriva riscurilor asociate vaccinurilor
Nu doresc să fie forțați să se vaccineze, ci convinși (cu excepția celor care au indicat refuzul categoric al vaccinării).

Pot fi reținute câteva informații relevante în privința lucrătorilor vaccinați:
Peste 90% dintre ei sunt convinși în eficiența vaccinului și în posibilitatea acestuia de a combate pandemia COVID-19.
Este vizibil un „efectul Matei” al vaccinării: cu cât sunt mai mulți vaccinați la un loc de muncă cu atât tinde să crească ponderea vaccinaților din acea secție
Cca. 29% dintre ei recomandă măsuri de constrângere: 24,3% dintre lucrătorii vaccinați consideră că vaccinarea ar trebui să fie obligatorie iar alți cca. 4% că ar trebui să existe condiționări. Acesta este unul dintre semnele riscului unor distorsiuni în funcționarea echipelor medicale.

Recomandăm un set de intervenții pentru a crește numărul lucrătorilor vaccinați, cele mai importante fiind:
Mobilizarea organismelor profesionale pentru informare și formare
Prezentări clare ale vaccinurilor, ale riscurilor și eficienței acestora, făcute de specialiști
Instituirea unui sistem de despăgubire în caz de prejudicii în urma vaccinării
Asigurarea și menținerea transparenței din partea instituțiilor statului în toate acțiunile de comunicare pe tema COVID-19.
Prezentarea comparativă a categoriilor de risc
Crearea sistemelor de evidențiere voluntară a statusului vaccinal.

Deși varianta rezultatelor maxime posibile sugerează procentul de 90%, deoarece ea presupune atât măsuri de stimulare cât și de constrângere considerăm că ea nu este o variantă optimă, costurile depășind beneficiile.

Concluziile pe larg pot fi găsite aici și în anexele prezentului comunicat. Recomandăm lectura lor pentru o bună înțelegere a informațiilor.
Forma extinsă a recomandărilor poate fi găsită aici și în anexele comunicatului.
Informațiile privind metodele de cercetare utilizate pot fi găsite în secțiunea Precizări metodologice a studiului.