12 aprilie 2021

Importanţa energiei nucleare în mixul energetic actual şi viitor al UE

Distribuie pe rețelele tale sociale:

România, alături de alte şase State Membre ale Uniunii Europene, susţine, în cadrul unei scrisori comune de poziţie adresată Comisiei Europene, importanţa energiei nucleare în mixul energetic actual şi viitor al Uniunii şi dezvoltarea în continuare a proiectelor strategice de investiţii in acest domeniu.

Scrisoarea semnată de prim ministrul României Florin Cîţu, precum şi prim miniştrii din Ungaria, Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Slovenia, precum şi de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a fost înaintată preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreşedintelui Executiv Frans Timmermans, comisarului pentru Stabilitate Financiară, Servicii Financiare şi Uniunea Pieţelor de Capital, Mairead McGuinness şi comisarului pentru Energie, Kadri Simson.

Scrisoarea comună reprezintă un apel către factorii de decizie pentru asigurarea unui cadru echitabil de dezvoltare a energiei nucleare in UE, asigurând posibilitatea de accesare a fondurilor de dezvoltare sustenabilă în cadrul proiectelor nucleare, având în vedere rolul pe care îl are energia nucleară în atingerea obiectivelor de decarbonare ale Uniunii Europene şi asigurarea securităţii energetice la nivel European. Energia nucleară asigură în prezent aproximativ 50% din totalul energiei cu emisii scăzute de carbon produse la nivelul UE, 1,1 milioane locuri de muncă şi o cifră de afaceri anuală de 103 miliarde de euro.

Semnatarii scrisorii solicită Comisiei Europene să asigure că planurile UE în domeniul schimbărilor climatice includ toate sursele cu emisii scăzute de carbon, în conformitate cu principiul neutralităţii tehnologice, drept garantat prin Tratatul de Funcţionare al UE (TFUE).

Liderii celor 7 state europene subliniază faptul că „toate sursele disponibile cu emisii zero sau emisii scăzute de carbon care contribuie la reducerea emisiilor de CO2, care in acelaşi timp contribuie substanţial la atingerea obiectivelor climatice, ar trebui nu doar recunoscute, ci şi activ susţinute in cadrul UE”.

Semnatarii îşi exprimă, totodată, îngrijorările asupra faptului că „dezvoltarea energiei nucleare este contestată de către anumite State Membre în pofida contribuţiei acestei surse de energie la lupta împotriva schimbărilor climatice şi a sinergiilor, încă neutilizate, între tehnologiile nucleare şi energia regenerabilă. Având în vedere faptul că energia nucleară este o sursă de producţie în bandă, aceasta permite o dezvoltare asigurată pentru sursele regenerabile intermitente. Energia nucleară se prefigurează a fi de asemenea o sursă de producere în condiţii eficiente a hidrogenului curat la un preţ redus şi poate contribui de asemenea la integrarea sectorială. Industria nucleară asigură un număr semnificativ de locuri de muncă de calitate, element important în planurile de relansare economică post-COVID”.

Scrisoarea comună susţine, de asemenea, dreptul Statelor Membre de a-şi alege mixul energetic (articolul 194 din TFUE), drept care în prezent este puternic afectat de tendinţele UE de promovare şi sprijinire în mod discriminatoriu a surselor regenerabile de energie în raport cu alte tehnologii cu emisii reduse de carbon care şi-au dovedit rolul incontestabil în combaterea schimbărilor climatice, precum este energia nucleară. Liderii semnatari susţin, de asemenea, că scoaterea din funcţiune a centralelor nucleare existente fără a fi asigurat un cadru de dezvoltare pentru noi proiecte nucleare vor conduce în timp la pierderea unui număr semnificativ de locuri de muncă la nivelul UE”.

Pentru România, energia nucleară este o opţiune strategică în vederea atingerii obiectivelor naţionale în domeniul energiei şi schimbărilor climatice, având un rol important în asigurarea securităţii energetice şi decarbonarea sectorului de producere a energiei electrice, fiind susţinută de o infrastructură ce acoperă întreg ciclul de combustibil nuclear.

În România, energia nucleară deţine o pondere de 18% din totalul producţiei de energie electrică, asigurând 11.000 locuri de muncă în producţie, cercetare, inginerie, lucrări, producţie de echipamente, inovaţie, educaţie, cifră care ar putea creşte la 19.000 în contextul demarării unor noi proiecte nucleare.

În prezent, România derulează un proiect major de investiţii, retehnologizarea Unităţii 1 de la CNE Cernavodă, care va conduce la extinderea duratei de viaţă cu încă 30 de ani, după anul 2028, in aceleaşi condiţii de siguranţă şi cu o eficienţă economică crescută. De asemenea, extinderea capacităţii de producţie din surse nucleare este vitală pentru asigurarea nevoilor de energie ale României, în special după ieşirea din producţie a capacităţilor bazate pe combustibili fosili solizi.