Publicat: 16 Mai, 2014 - 14:58
Share

Ministrul afacerilor externe Titus Corlăţean a avut vineri convorbiri la sediul MAE cu Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Vizita înaltului oficial la Bucureşti se desfăşoară în contextul evoluţiilor de securitate din Ucraina şi a pregătirilor pentru Summit-ul NATO din Marea Britanie (Ţara Galilor), din 4-5 septembrie 2014, dar şi al aniversării în acest an a 10 ani de la aderarea României la Alianţă.
Cu prilejul întrevederii, ministrul afacerilor externe a reiterat preocuparea profundă faţă de evenimentele din vecinătatea României şi a NATO, apreciind că acţiunile Rusiei, în totală contradicţie cu normele internaţionale, determină un impact major la nivelul securităţii euro-atlantice, impunând o atenţie specială pe care NATO trebuie să o acorde politicilor şi măsurilor pe dimensiunea estică, inclusiv regiunea Mării Negre.
Ministrul român al afacerilor externe, exprimând satisfacţia cu privire la măsurile adoptate de NATO pentru reasigurarea imediată a țării noastre şi a celorlalţi Aliaţi estici, a subliniat că România va continua să contribuie activ la conturarea reacţiei pe termen lung a NATO faţă de situaţia de securitate din regiune, urmărind consolidarea dimensiunii apărării colective în cadrul NATO, inclusiv prin asigurarea unei prezenţe concrete în regiune. A punctat imperativul ca abordarea Alianţei să pornească de la interesele fundamentale de securitate ale Alianţei şi statelor membre.
Reiterând sprijinul constant al României pentru politica NATO a uşilor deschise, şeful diplomaţiei române a evidenţiat că progresele statelor aspirante, în special Muntenegru şi Georgia, trebuie recunoscute şi recompensate la Summit-ul NATO. Demnitarul român a subliniat convingerea că valorile şi principiile pe care se fundamentează Alianţa trebuie cât mai larg împărtăşite cu statele partenere din vecinătatea estică care şi-au exprimat liber consimţământul faţă de apropierea de NATO.
Ministrul român al afacerilor externe a accentuat importanţa relaţiilor cu partenerii estici, exprimând opinia că Ucraina şi Republica Moldova trebuie să se numere printre beneficiarii importanţi ai iniţiativelor ce vor fi adoptate la reuniunea la vârf din Marea Britanie în domeniul parteneriatelor.
Cei doi înalţi oficiali au împărtăşit viziunea comună cu privire la  importanţa consolidării relaţiei transatlantice, şeful diplomaţiei române evidenţiind, în context, progresul înregistrat în dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă, prin intermediul Bazei de la Deveselu, precum şi interesul ca angajamentul Aliat faţă de acest proiect să fie reiterat la Summit-ul din acest an.
Au fost trecute în revistă şi alte priorităţi ale Summit-ului Alianţei din Marea Britanie, în special necesitatea intensificării eforturilor vizând consolidarea capacităţilor de apărare ale Aliaţilor europeni. Şeful diplomaţiei române a evidenţiat, drept exemplu concret al angajamentului ţării noastre pentru dezvoltarea capabilităţilor Aliate, decizia Guvernului României de a spori alocările pentru bugetul apărării astfel încât, la orizontul anului 2017,  să fie asigurată o finanţare pentru apărare de 2% din PIB, în conformitate cu standardele NATO. De asemenea, seful diplomaţiei române a reconfirmat angajamentul României faţă de participarea la operaţiunile Aliate.
Secretarul General al NATO a calificat România drept un partener de încredere căruia a ţinut să îi mulţumească pentru contribuţia sa conceptuală şi militară în cei 10 ani de apartenenţă la Alianţa Nord-Atlantică, evidenţiind participarea românească de succes la operaţiunile Aliate. 
Totodată, înaltul oficial NATO, a susţinut necesitatea consolidării dimensiunii apărării colective, inclusiv sub aspectul unor măsuri concrete privind prezenţa în regiune, care vor fi dezbătute la Summit-ul din Marea Britanie. De asemenea, împărtăşind evaluările privind consolidarea relaţiei transatlantice şi procesul de extindere a NATO, Secretarul General al NATO a exprimat apreciere pentru angajamentul concret al ţării noastre de a contribui la asigurarea capacităţii Alianţei de a răspunde provocărilor de securitate actuale şi viitoare.