Publicat: 21 Martie, 2014 - 10:56
Share

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut joi o întrevedere oficială cu omologul său german, Frank-Walter Steinmeier, în contextul vizitei pe care o efectuează la Berlin. Pe agenda convorbirilor s-au aflat teme de interes bilateral, cooperarea dintre cele două ministere de externe, precum şi dosare de actualitate ale politicii europene şi internaţionale.
Cei doi miniştri au evidenţiat stadiul foarte bun al colaborării în plan politic şi economic între România şi Germania, marcat de contactele frecvente la nivel înalt din ultimii ani şi de consolidarea poziţiei Germaniei de prim partener comercial al României. Atât ministrul Titus Corlăţean, cât şi omologul german, au subliniat importanţa minorităţii germane din România pentru relaţia bilaterală. Alături de comunitatea românească din Germania, aceasta reprezintă o punte solidă şi contribuie la crearea unei relaţii apropiate între cele două ţări.
Ambii interlocutori au subliniat dorinţa dinamizării cooperării economice bilaterale. Ministrul Titus Corlăţean s-a referit la puternica prezenţă investiţională germană în economia românească, pledând în acelaşi timp pentru creşterea, în continuare, a investiţiilor germane. Cele două părţi şi-au propus organizarea la Bucureşti, în cursul acestui an, a unei noi sesiuni a Consiliului de cooperare economică româno-german.
Referitor la agenda europeană, discuţiile s-au concentrat pe teme de actualitate aflate pe agenda europeană şi internaţională, cu accent pe evoluţiile din vecinătatea imediată a Uniunii, respectiv pe situaţia din Ucraina. De asemenea, cei doi miniştri au avut un schimb de opinii privind evoluţiile instituţionale la nivel UE în contextul alegerilor europarlamentare din luna mai 2014, cooperarea româno-germană în cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării şi politica de extindere a UE.
Au fost trecute în revistă evoluţiile din Vecinătatea Estică a UE, acordându-se o atenţie specială situaţiei din Ucraina, dar şi cooperării cu statele din Parteneriatul Estic şi relaţiilor UE cu Federaţia Rusă. Cei doi miniştri au reafirmat sprijinul pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Au respins acţiunea Federaţiei Ruse de anexare a Crimeei, arătând că aceasta încalcă flagrant normele şi principiile dreptului internaţional şi Constituţia Ucrainei. Ambii miniştri s-au arătat preocupaţi faţă de riscul extinderii instabilităţii în regiune. Din această perspectivă, au accentuat necesitatea unei poziţii a statelor membre ale Uniunii Europene care să fie unitară, coerentă, fermă şi coordonată cu partenerii transatlantici, care să permită angajarea Federaţiei Ruse într-un proces politic de dialog.
Şeful diplomaţiei române a subliniat, în context, necesitatea urgentării semnării Acordului de Asociere şi a Acordului Cuprinzător şi Aprofundat de Comerţ Liber între UE şi Republica Moldova, pentru a sprijini eforturile acesteia de apropiere de UE.
Ministrul Titus Corlăţean a exprimat apreciere pentru gestionarea corectă a dezbaterii din Germania privitoare la aşa-zisele abuzuri la adresa mobilităţii pe piaţa forţei de muncă, cât şi apreciere faţă de poziţia principială referitoare la libertatea de circulaţie, ca unul din drepturile fundamentale în UE. Această poziţie a fost reconfirmată de ministrul Steinmeier în cadrul discuţiilor purtate astăzi la Berlin.
Şefii celor două diplomaţii au examinat cu deschidere subiectul aderării României la spaţiul Schengen. În acest context, şeful diplomaţiei române a exprimat încrederea, că pe fondul îndeplinirii de către România a criteriilor pentru aderarea la spaţiul Schengen, să fie adoptată o decizie pozitivă în cursul acestui an, în baza abordării etapizate agreate la nivel UE.
Cei doi miniştri au avut, de asemenea, un schimb de vederi asupra politicii de extindere a UE, exprimându-şi sprijinul pentru perspectiva europeană a statelor din Balcanii de Vest, în baza îndeplinirii criteriilor de aderare. În acest context, ministrul Titus Corlăţean a prezentat priorităţile Preşedinţiei-în-exerciţiu române a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), subliniind interesul pentru intensificarea interacţiunii dintre SEECP şi UE şi subliniind maniera incluzivă promovată la nivelul ansamblului regiunii Balcanice. Totodată, a evidenţiat interesul României de sincronizare a obiectivelor privind cooperarea regională cu cele legate de extinderea europeană şi euro-atlantică în regiune.