21 mai 2022

Întrevederile ministrului Bogdan Aurescu cu miniştri ai afacerilor externe şi înalţi reprezentanţi diplomatici din state din America Centrală, Caraibi, Pacific şi Africa

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a găzduit, în marja participării la lucrările celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite la New York, trei întâlniri de lucru cu miniştri ai afacerilor externe şi cu înalţi reprezentanţi diplomatici din grupurile regionale America Centrală şi Caraibi, Pacific şi Africa, agenda discuţiilor fiind centrată pe subiecte de interes comun atât pentru planul bilateral, cât şi în cadrul mai larg al relaţiilor UE cu statele din aceste regiuni şi cooperarea în sistemul multilateral.

Astfel, ministrul român de externe s-a întâlnit cu miniştrii afacerilor externe din Republica Gambia, Republica Capului Verde şi Republica Democrată Sao Tome şi Principe, precum şi cu alţi 15 înalţi reprezentanţi diplomatici din Republica Honduras, Saint Vincent şi Grenadine, Republica El Salvador, Republica Insulelor Marshall, Statele Federate ale Microneziei, Palau, Tuvalu, Samoa, Republica Nauru, Republica Kiribati, Insulele Solomon, Republica Insulelor Fiji, Republica Vanuatu, Republica Seychelles şi Statul Eritreea. Aceste contacte se înscriu în practica interacţiunilor din marja AG ONU, care permit întâlniri de lucru şi cu reprezentanţi ai unor state din regiuni mai îndepărtate geografic, cu care contactele bilaterale sunt mai rare în mod obişnuit, dar care sunt foarte necesare şi utile pentru promovarea obiectivelor naţionale în context multilateral şi bilateral.

Sesiunile de lucru au prilejuit un schimb substanţial şi cuprinzător de opinii cu privire la temele de interes pentru dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor bilaterale ale României cu statele din aceste regiuni şi au facilitat prezentarea unor propuneri concrete pentru materializarea oportunităţilor sectoriale de cooperare.

Şeful diplomaţiei române a evidenţiat contribuţia oferită de ţara noastră acestor regiuni prin Asistenţa Oficială pentru Dezvoltare (AOD), oportunităţile în domeniul educaţiei, prin burse şi programe de pregătire, precum şi cele de potenţare a dezvoltării cooperării economice, a turismului şi schimbului de bune practici în domenii precum agricultură, lupta împotriva criminalităţii organizate, securitate energetică şi cibernetică şi rezilienţa sistemelor de sănătate.

O temă transversală a celor trei reuniuni de lucru a fost combaterea schimbărilor climatice şi gestionarea efectelor acestui fenomen, interlocutorii prezentând un interes deosebit faţă de expertiza României în domeniul gestionării şi reducerii riscurilor de dezastre. Şeful diplomaţiei române a prezentat maniera integrată a României în acest domeniu şi a propus stabilirea unor mecanisme de consultare pentru facilitarea schimbului de bune practici şi de pregătire şi dezvoltare a capacităţilor în acest domeniu, inclusiv prin programe de training.

Totodată, interlocutorii au fost interesaţi în mod special de expertiza ministrului român al afacerilor externe pe tema soluţiilor juridice la efectele negative ale creşterii nivelului mărilor şi oceanelor, inclusiv în calitatea ministrului Aurescu de membru în Comisia de Drept Internaţional ONU şi de co-preşedinte al Grupului de Studiu al CDI dedicat temei creşterii nivelului mărilor şi oceanelor în relaţie cu dreptul internaţional. Acest fenomen climatic afectează însăşi existenţa unora dintre statele mici insulare, inclusiv a unora dintre cele prezente în cadrul acestor întâlniri de lucru. Ministrul Bogdan Aurescu a arătat importanţa acordată de ţara noastră acestei teme, inclusiv prin promovarea diplomaţiei climatice şi pregătirilor pentru conferinţa COP26 de la Glasgow din acest an.

Şeful diplomaţiei române a menţionat educaţia ca prioritate orizontală în cadrul asistenţei pentru dezvoltare acordate de România, precizând că, în ultimii ani, România a alocat, în plan bilateral, peste 80% din asistenţa pentru dezvoltare în acest domeniu. Totodată, demnitarul român a exprimat interesul ţării noastre de a extinde reţeaua de consulate onorifice în aceste regiuni, pentru a stimula cooperarea bilaterală la nivel multisectorial, precum şi contactele inter-umane.

În cadrul reuniunii de lucru cu state din Caraibi şi America Centrală de luni, 20 septembrie 2021, şeful diplomaţiei române a avut un schimb de opinii cu reprezentanţi din Republica Honduras, Saint Vincent şi Grenadine şi Republica El Salvador. Ministrul Bogdan Aurescu a evocat angajamentul de durată al României în regiunea Americii Latine şi Caraibilor. Şeful diplomaţiei române a trecut în revistă principalele proiecte de dezvoltare finanţate de România prin fondurile AOD dedicate statelor mici insulare în curs de dezvoltare din regiunea Caraibi şi statelor din America Centrală, subliniind că bugetul AOD dedicat acestor zone a fost, în 2020, de circa cinci ori mai mare decât în 2019. A evocat, în acest context, creşterea numărului de burse academice acordate de România tinerilor din statele Americii Centrale şi din Caraibi. De asemenea, ministrul român de externe a prezentat eforturile ţării noastre la nivel european de consolidare a cooperării UE – CELAC (Comunitatea Statelor Latino-Americane şi Caraibiene), inclusiv prin sprijinirea unor instrumente de consolidare a cooperării economice între cele două regiuni, precum şi interesul român de a formaliza cooperarea cu Organizaţia Statelor Est-Caraibiene (OECS).

Ministrul român a arătat deschidere faţă de solicitările interlocutorilor de schimburi de bune practici pentru reconstrucţia după dezastre şi combaterea criminalităţii organizate. Şeful diplomaţiei române a prezentat, la solicitarea interlocutorilor, manierele procedurale prin care Comisia de Drept Internaţional poate sprijini statele mici şi insulare afectate de schimbările climatice şi a subliniat importanţa unei abordări integrate pentru eficientizarea multilateralismului.

Marţi, 21 septembrie 2021, ministrul Bogdan Aurescu a găzduit o reuniune de lucru cu reprezentanţii a zece state din Pacific – Republica Insulelor Marshall, Statele Federate ale Microneziei, Palau, Tuvalu, Samoa, Republica Nauru, Republica Kiribati, Insulele Solomon, Republica Insulelor Fiji şi Republica Vanuatu. Ministrul român a punctat interesul ţării noastre de consolidare a cooperării cu statele din această regiune, inclusiv cu formatele de cooperare regională precum Forumul Insulelor din Pacific şi Programul de mediu regional din Pacificul de Sud (South Pacific Regional Environment Program). A prezentat eforturile depuse în această privinţă, inclusiv prin triplarea, în 2020, faţă de 2019, a sprijinului acordat prin ODA, creşterea numărului de burse de studiu oferite de ţara noastră pentru studenţii din aceste state, precum şi proiecte punctuale, precum cele pentru pregătirea răspunsului la dezastre, creşterea securităţii cibernetice si energetice, a apei şi biodiversitate şi conservarea resurselor.

Ministrul român de externe a evidenţiat, totodată, importanţa acordată de ţara noastră consolidării cooperării cu această regiune la nivel european, evocând sprijinul acordat dialogului UE-Pacific, precum şi Acordului Post-Cotonou, care a fost unul dintre principalele dosare ale Preşedinţiei române a Consiliului UE exercitate de ţara noastră în 2019. Totodată, discuţiile au fost centrate pe maniere concrete juridice şi aplicate de gestionare a efectelor schimbărilor climatice şi creşterii nivelului mărilor şi oceanelor, de interes imperativ pentru state insulare participante la reuniunea de lucru, care sunt afectate în mod direct de acest fenomen, interlocutorii exprimând apreciere faţă de activitatea ministrului român în cadrul CDI cu privire la acest subiect.

În cadrul sesiunii de lucru cu statele insulare şi costiere din Africa de joi, 23 septembrie 2021, ministrul român a găzduit o serie de omologi – ministrul afacerilor externe, comunităţilor şi apărării din Republica Cap Verde, Rui Alberto Figueiredo Soares; ministrul afacerilor externe, al cooperării internaţionale şi al cetăţenilor de peste hotare din Republica Gambia, Mamadou Tangara; ministrul afacerilor externe, al cooperării şi comunităţilor din Republica Democrată Sao Tome şi Principe, Edite Tenhua; precum şi reprezentanţii permanenţi la ONU ai Republicii Seychelles şi Statului Eritreea. Sesiunea de lucru a oferit cadrul pentru prezentarea interesului României de consolidare a legăturilor tradiţionale ale ţării noastre cu statele din această regiune, inclusiv de continuare a cooperării pe linie academică.

Ministrul Bogdan Aurescu a precizat că educaţia este o prioritate a ţării noastre în abordarea raporturilor cu continentul african şi a amintit, în context, că ţara noastră a crescut aproape de două ori, în anul academic 2020-2021, numărul de burse acordate studenţilor africani, faţă de anul precedent. Ministrul de externe a subliniat că ţara noastră prioritizează sprijinul acordat dezvoltării acestui continent, 47% din AOD fiind canalizată pentru proiecte concrete în statele africane, care răspund necesităţilor imediate pentru consolidarea rezilienţei societăţilor. A subliniat, totodată, ajutorul umanitar acordat de România statelor din Africa Sub-sahariană, precum şi contribuţia cu trupe de menţinere a păcii pentru a sprijini eforturile de stabilizare şi consolidare a păcii în această regiune. De asemenea, ministrul român a evocat importanţa proiectelor desfăşurate în cadrul mişcării francofone cu statele din acest continent. Totodată, a exprimat deschidere pentru sprijinirea acestor state pentru combaterea efectelor generate de pandemia de COVID-19.

Şeful diplomaţiei române a reiterat că ţara noastră sprijină în mod activ consolidarea relaţiilor UE-Africa, fiind implicată în conturarea setului de instrumente UE pentru Africa.

Seria de reuniuni regionale găzduite de ministrul Bogdan Aurescu în marja Segmentului de Nivel Înalt al Adunării Generale a ONU se înscrie pe linia eforturilor României de consolidare a implicării sale diplomatice în regiunile Caraibe, America Centrală, Pacificul de Sud şi Africa, ce vizează mai buna valorificare a oportunităţilor de cooperare atât în plan bilateral, cât şi multilateral. De asemenea, demersul României are în vedere şi importanţa sporită acordată acestor regiuni în cadrul politicii externe a Uniunii Europene.