31 ianuarie 2023

Învăţământul dual ar putea reprezenta un traseu educaţional pentru cel puţin 50% dintre elevi vs. 17% în prezent

Rear view of large group of students raising their arms to answer the question on a class at elementary school.

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Înainte de Revoluţie, şcolile profesionale formau anual cca 200.000 elevi. Acestea erau înfiinţate pe lângă întreprinderi în care tinerii îşi făceau practică şi unde, la terminarea studiilor, se angajau. După 1989, închiderea acestor întreprinderi a dus automat şi la dispariţia acestor şcoli, de aici şi perpetua criză a forţei de muncă şi exodul românilor în afara graniţelor pentru a-şi face un rost.

Mai mult decât atât, elevii care nu s-au regăsit în formele de învăţământ post-gimnaziale au ales să renunţe de tot la educaţie, astfel că, azi, 1 din 4 copii care intră în clasa a 1-a nu termină liceul.

Cum a evoluat învăţământul profesional după Revoluţie ?

Răspunsul este unul singur: în strânsă legătură cu evoluţia întreprinderilor mici şi mijlocii, nemaiexistând fabrici care să susţină formarea şi angajarea a sute/ mii de elevi odată. Astfel că aproape toate liceele tehnologice s-au transformat în licee teoretice. Şi tot o „teorie” a rămas siexpresia”Meseriae brăţară de aur”…

După anii 1990 meseriile existente la acea vreme s-au împărţit în 20 grupuri, apărând şi prima lege care stabilea durata studiilor în şcolile profesionale la 2 sau 3 ani.

La începutul anilor 2000 se introduc Şcolile de Arte şi Meserii drept formă de învăţământ secundar cu durata de 2 ani accesibilă absolvenţilor de clasa a 8-a. La final, elevul putea opta să-şi continue liceul la zi, în loc de seral. Din păcate la finalul anilor 2000, acelaşi ministru, Ecaterina Andronescu, care le-a introdus, le-a şi desfiinţat.

În 2016 a apărut cadrul legislativ pentru învăţământul profesional dual, provocarea de a convinge operatorii economici să contribuie financiar la formarea viitorilor angajaţi căzând exclusiv pe umerii liceelor tehnologice.

În 2019 un alt ministru a semnat un ordin prin care învăţământul profesional a devenit obligatoriu pentru elevii care obţin sub media 5 la Evaluarea Naţională din 2020, aceştia nemai având dreptul să se înscrie la liceu.

Noutate: din septembrie 2023 şcolile profesionale vor fi din nou desfiinţate, toţi elevii de la aceste şcoli trecând la liceele profesionale înfiinţate în locul celor tehnologice din prezent. Să vedem dacă va fi doar o schimbare de nume…

Chiar dacă printre principalii „inamici” ai acestei noi forme de învăţământ se numără mentalitatea de tip „Profesionala e o soluţie secundară”, sunt speranţe că beneficiile pe termen lung îi vor determina pe mulţi părinţi să-şi încurajeze copiii să urmeze această cale, în loc că elevul care a aplicat pentru un liceu teoretic să pice BAC-ul.

Învăţământul profesional azi în România

Formele de învăţământ profesional existente se adresează unor grupuri diferite:
1. Învăţământul profesional cu durata de 2 ani se adresează absolvenţilor clasei a IX-a
2. Învăţământul profesional cu durata de 3 ani se adresează absolvenţilor clasei a VIII-a
3. Învăţământul dual se organizează pentru absolvenţii clasei a VIII-a pe baza unui contract de muncă semnat cu agentul economic

Sistemul de învăţământ este denumit „dual” deoarece combină ucenicia într-o companie cu învăţământul profesional într-o scoală profesională/ un liceu tehnologic. Această formă de organizare a învăţământului profesional & tehnic are la bază un contract de parteneriat între operatorul economic, unitatea de învăţământ şi unitatea administrativ-teritorială, precum şi contracte individuale de pregătire practică între operatorul economic,elev-părinte/ tutoresiunitateade învăţământ.

Instituţia educaţională asigură formarea teoretică tehnică (1-2 zile de studiu pe săptămână), iar angajatorul oferă resursele umane şi financiare (inclusiv bursă) pentru a organiza formarea practică la locul de muncă (3-4 zile pe săptămână). Dacă în primul an pregătirea practică realizată în atelierele şcolii şi la operatorul economic reprezintă aproximativ 20% din timpul total alocat programului, în al doilea an aproximativ 60% din timp este alocat pregătirii practice, ca în anul al treilea, aproximativ 72% din timp să fie alocat pregătirii practice. Iar cine doreşte să îşi continue studiile, făcând cel de-al 4-lea an de liceu, dă Bacalaureatul care-i va certifica competenţele de bază în egală măsură.

De anul acesta s-a făcut un pas în faţă pentru ruta duală completă, guvernul validând şi învăţământul universitar dual, invitând instituţiile de învăţământ pre şi universitar duale să se înscrie – alături de UAT şi operatori economici – în consorţii pentru a accesa fonduri guvernamentale şi a dezvolta împreună campusuri profesionale integrate.

Filiera profesională universitară va avea 4 profiluri: tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului.

Cele mai interesate industrii de sistemul dual sunt auto & mecatronică, aeronautică, agroalimentar, silvicultură-prelucrarea lemnului-industria lemnului, industria uşoară, sectorul IT & industriile creative, sănătate şi turism.

Oferta la Profesional e de două ori mai mare decât cererea din cei peste 110.000 elevi admişi în învăţământul liceal (anul şcolar 2022-2023) peste 44.000 au fost repartizaţi la licee tehnologice, însă puţin peste 18.000 elevi au optat pentru rute de şcolarizare în învăţământul profesional, astfel rămânând libere 23.000 de locuri (din cele 41.000 prevăzute). Există scoli profesionale şi licee tehnologice în doar 28 judeţe, respectiv 58 şcoli în care există 400 clase duale, acestea având 19 certificări. Anul trecut peste jumătate dintre absolvenţii certificaţi au rămas angajaţi în companiile cu care au semnat contractul de muncă la început.

De menţionat că în anul şcolar 2020-2021, numărul absolvenţilor de învăţământ profesional a fost de 25.000, adică 17% din cei peste 144.000 absolvenţi liceu, potrivit INS.

Despre învăţământul dual în Europa

La un eveniment desfăşurat în Oct’22 pe această temă la Braşov, invitaţii din mai multe ţări au prezentat situaţia acestei forme de învăţământ întitulată Vocaţional Education & Training (VET):

În Germania, ţara care investeşte masiv în sistemul dual de formare profesională, sunt peste 330 specializări, rata de angajare a absolvenţilor e de 90% şi 500.000 persoane obţin anual certificatul de competenţe profesionale, 400.000 de companii fiind implicate în proces.

În Elveţia, liceenii nu sunt repartizaţi pe o specializare, ca la noi, ci şi-o aleg ei, fiind încurajaţi să îşi caute şi semneze contractul de muncă cu firma la care şi doresc să rămână angajaţi. 4 din 5 locuri de ucenicie sunt oferite de IMM-uri, cele mai căutate meserii fiind: angajat comercial, lucrător socio-medical/ asistenţial, informatician, electrician, angajat în logistică, bucătar, muncitor necalificat în industria confecţiilor.

În Austria există şi programe de 13 luni pentru orice vârstă, nu doar pentru absolvenţii de gimnaziu.
În Bulgaria sunt 159 şcoli cu clase duale şi 654 companii implicate (în comparaţie cu România, unde doar 200 firme au semnat astfel de parteneriate până acum).

Despre primul campus preuniversitar din mediul rural axat pe învăţământul dual

Prin programul” Renovare şcoli în mediul rural”, sub motto-ul Împreună CONSTRUIM oameni, în 2020-2022, Asociaţia BookLand a renovat şi dotat 67 de instituţii de învăţământ din satele şi comunele României, transformându-le în locuri în care 15.000 de copii merg cu plăcere să înveţe. Fără granturi europene, pur şi simplu mobilizând sute de companii să contribuie cu bani, produse sau servicii (prin redirecţionarea celor 20% din impozitul pe profit/ venit conform Legii Sponsorizării nr. 32/ 1994), dar şi motivând autorităţile şi comunitatea locală să se implice. Şi tocmai pentru că a remarcat puterea şi determinarea mediului de afaceri privat în a schimba lucrurile în domeniul educaţiei, asociaţia şi-a anunţat intenţia de a veni cu un pachet complet de servicii educaţionale (inclusiv metodă de predare şi conţinut), prin construcţia primului Campus Preuniversitar Dual din mediul rural cu ciclurile primar-gimnazial-liceal-postliceal. Va asigura inclusiv profesorii care vor preda după o curriculă comparabilă cu cea occidentală. O şcoală 100% modernă (cu cantină, bibliotecă, laboratoare, ateliere de lucru, sală spectacole, facilităţi sportive, spaţii relaxare, livadă, dar şi solar în care vor fi crescute propriile legume) pusă GRATUIT la dispoziţia copiilor din satele şi comunele României, asigurându-le la final un loc de muncă în cadrul companiilor cu care se vor derula programe de învăţământ profesional dual.

Dacă pe elevii din mediul urban urmarea unei şcoli profesionale nu-i „onorează”, pe cei din rural îi avantajează foarte mult, absolvenţii acestora nefiind consideraţi ca având un statut inferior în societate, cum se întâmplă la oraş, dimpotrivă. În mediul rural tinerii trebuie să contribuie financiar în familie încă de la vârste fragede, aşadar bursa acordată de Liceul Profesional Dual şi locul de muncă garantat după 3 ani de studiu&practică sună foarte atractiv pentru ei. Faptul că nu vor mai avea motive să îşi caute de lucru în afara ţării va însemna şi o consolidare a relaţiilor intrafamiliare şi o creştere a bunăstării psihologice, părinţii şi copiii nemaifiind nevoiţi să traiscă despărţiţi.

În plus, este de apreciat că iniţiativele legislative curente încurajează schimbarea percepţiilor asupra meseriilor de dulgher, zugrav, electrician, sudor, buldo-excavatorist etc, ca să nu mai vorbim despre veniturile consistente pe care aceşti meseriaşi deja le obţin în prezent.

Cine are nevoie de absolvenţii sistemului de învăţământ dual profesional ?

Orice companie producătoare de bunuri sau prestatoare de servicii ! Găsirea unei forţe de muncă bine instruită reprezintă o provocare, şi nu de ieri de azi. Sistemul de învăţământ dual poate în mod cert rezolva această problemă.

„Acum 3 ani, când am început să renovăm şcoli în mediul rural, nimeni nu ne dădea nicio şansă. Companiile ne priveau cu suspiciune şi aşteptau să vadă primele rezultate înainte de a se implica. Am stăruit, am convins, am început să facem rost de primele materiale de construcţii şi primii bănuţi pentru plata manoperei şi, uşor-uşor, am ajuns la 67 de şcoli în aproape toată ţara. În 2023 vom renova încă minimum 8 şcoli în ultimele judeţe rămase neacoperite. Un vis la fel de nebun poate părea şi primul Campus Preuniversitar Dual din mediul rural pe care vrem să-l inaugurăm în 2024, însă, ştim că acolo unde este voinţă se găseşte şi o cale. Are atât de mult sens să facem acest pas, încât nu cred că mai e nevoie de argumente, cei mai buni candidaţi pentru învăţământul profesional aflându-se deja în mediul rural. În fiecare judeţ în care ne vom lăsa amprenta vom schimba nu numai mentalităţi, destine, ci şi economia locală. Ne dorim ca tot mai puţini tineri să plece din România şi tot mai multe companii să lucreze la un nivel înalt de profesionalism cu specialiştii pe care noi o să-i recrutăm şi formăm în numele lor. Investiţia în educaţie reprezintă salvarea României şi, cu toate acestea, în 2023 Ministerul Educaţiei va beneficia de cel mai mic procent din PIB, respectiv 2,1%. Dacă mediul de afaceri nu intervine, analfabetismul funcţional, aflat acum la cota incredibilă de 70%, nu va scădea…” – Mihaela Petrovan, Preşedinta Asociaţiei BookLand Comunicat de presă – Asociaţia BookLand

Sursa foto Pixabay