18 septembrie 2021

Ioana Mihăilă: Aprobarea PNRR este în linie dreaptă

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Ioana Mihăilă a prezentat, în această dimineaţă, bilanţul celor patru luni de guvernare la Ministerul Sănătăţii, în cadrul unei conferinţe de presă, în care a enumerat principalele măsuri adoptate.

„Împreună cu echipa de la minister, ne-am stabilit trei priorităţi, pe lângă gestionarea pandemiei COVID: fonduri europene pentru reforme şi investiţii în Sănătate, creşterea accesului la servicii medicale de bază şi reforma managementului spitalelor şi serviciilor de sănătate. În aceste luni, am reuşit să implementăm, să deblocăm, să demarăm măsuri şi proiecte esenţiale pentru toate cele 3 priorităţi anunţate”, a declarat Ioana Mihăilă.

La capitolul investiţii, Ioana Mihăilă a enumerat următoarele progrese realizate pentru construcţia spitalelor regionale:
– la Iaşi, contractul de finanţare în valoare de 250 de milioane de euro a fost semnat cu Banca Europeană de Investiţii în aprilie. Contractul de proiectare tehnică este pregătit pentru semnare luna septembrie anul acesta;
– la Cluj, contractul de finanţare se va semna în luna octombrie, iar în noiembrie se semnează contractul de proiectare (305 milioane de euro);
– la Craiova, contractul de finanţare se va semna în 2022, iar în decembrie se semnează contractul de proiectare (298 milioane de euro).

De asemenea, Ioana Mihăilă a deblocat proiectele de construire a celor trei centre de mari arşi: de la Timişoara, de la Târgu Mureş şi de la Bucureşti.

În ceea ce priveşte Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), componenta Sănătate are un buget de 2.85 de miliarde de euro:
– 1.95 de miliarde pentru infrastructura spitalicească;
– 400 de milioane de euro pentru digitalizarea sistemului de sănătate;
– 275 de milioane de euro pentru infrastructura medicală pre-spitalicească.

„Aprobarea PNRR este în linie dreaptă, versiunea finală, la care am lucrat împreună cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a fost transmisă chiar vineri, 3 septembrie, Comisiei Europene – aprobarea fiind preconizată pentru această lună”, a declarat Ioana Mihăilă.

La capitolul reforme, în ceea ce priveşte spitalele, Ioana Mihăilă:
– a creat cadrul legal pentru înfiinţarea consorţiilor medicale, cu scopul de a eficientiza activitatea administrativă şi medicală a acestor asocieri de spitale;
– a introdus, de asemenea, în legislaţie criterii pe care membrii consiliilor de administraţie ale spitalelor trebuie să le îndeplinească, iar consiliile de administraţie au primit responsabilităţi suplimentare: de monitorizare a achiziţiilor directe, de contractare de servicii de audit extern;
– a creat, totodată, cadrul legal pentru plata în funcţie de indicatori de performanţă şi calitate pentru spitalele publice.

Tot la acest capitol, în ceea ce priveşte profesioniştii din Sănătate, Ioana Mihăilă:

– a demarat concursurile pentru managerii de spitale din subordinea Ministerului Sănătăţii;
– a aprobat legislaţia pentru organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru managerii generali din cadrul serviciilor de ambulanţă judeţene;
– în iunie a fost organizat concursul pentru ocuparea posturilor de conducere (vicepreşedinte ştiinţific şi vicepreşedinte administrativ) la nivelul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDMR) – pentru prima dată de când a fost publicată legea de organizare şi funcţionare a ANMDMR în 2019, care prevede în mod expres modalitatea de ocupare a acestor posturi;
– a creat baza legală pentru înfiinţarea Registrului Naţional al Profesioniştilor din Sistemul de Sănătate, o platformă electronică în administrarea Ministerului Sănătăţii care va furniza datele necesare pentru managementul şi politicile de resurse umane în sănătate.

În ceea ce priveşte accesul la medicamente, în aceste patru luni, Ioana Mihăilă a implementat o serie de măsuri precum:
– lista medicamentelor esenţiale, în total aproximativ 1.000 de medicamente. Pe listă se regăsesc medicamente esenţiale din programul naţional de oncologie, cele necesare pentru boala Wilson, pentru diabet, precum şi pentru bolile endocrine;
– dezvoltarea Sistemului Electronic de Raportare (SER), principalul mecanism de monitorizare a pieţei medicamentului din România;
– reglementarea, pentru prima dată în România, în august, a punerii pe piaţă a medicamentelor autorizate în UE şi necesare pentru acoperirea unor nevoi de sănătate publică, printr-o procedură rapidă şi simplificată;
– deblocarea aprovizionării cu medicamente pentru nevoie speciale şi introducerea unei proceduri clare de selecţie pentru solicitanţii de autorizaţii, având ca prim criteriu timpul de punere pe piaţă a medicamentului (scopul este asigurarea de stocuri adecvate şi continue pe toată durata de valabilitate a autorizaţiei);
– crearea cadrului pentru evitarea întârzierilor în aprobarea studiilor clinice şi pentru aprobarea punerii pe piaţă a medicamentelor de uz uman. Până acum, Consiliul Ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România nu s-a putut întruni timp de 2 ani din cauza unei inadvertenţe legislative.

Pentru gestionarea pandemiei COVID-19 şi asigurarea asistenţei medicale pentru toţi pacienţii, Ioana Mihăilă:
– a schimbat modul de abordare privind organizarea spitalelor care asigură asistenţa medicală atât pacienţilor COVID-19, cât şi celor non-covid prin organizarea de circuite mixte;
– pentru pregătirea în faţa valului 4, spitalele au depus Planuri de rezilienţă care prevăd creşterea numărului de paturi ATI şi paturi pe secţii pentru pacienţi COVID în cazul creşterii incidenţei;
– a cerut DSP-urilor publicarea planurilor judeţene faţă de recrudescenţa COVID, verificarea şi asigurarea unui stoc suficient de materiale de protecţie sanitară;
– a modificat fluxul informaţional utilizat în raportarea datelor referitoare la infecţia cu virusul SARS-CoV-2;
– a creat cadrul legal pentru testare rapidă în farmacii pentru diagnosticul infecţiei cu SARS-CoV-2 şi am distribuit teste gratuite în farmacii;
– a creat cadrul legal pentru ca un număr semnificativ de persoane să poată fi imunizate de către medicul de familie la domiciliu. De asemenea, pentru pacienţii cu boli cronice poate începe vaccinarea în ambulatoriile de specialitate.