Publicat: 23 Octombrie, 2018 - 11:53
Discursul pe care nu l-au ascultat decât cei câțiva europarlamentari prezenți în sală

Update:
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut marţi, 23 octombrie a.c., la Strasbourg, un discurs în cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European privind viitorul Europei.

Vă prezentăm în continuare textul discursului:

"Domnule Preşedinte al Parlamentului European,

Doamnelor şi Domnilor,

Este o onoare şi un privilegiu să mă aflu astăzi în Parlamentul European. Vă mulţumesc pentru invitaţia de a participa la dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene!

Uniunea a fost marcată de-a lungul timpului, dar mai ales în ultimul deceniu, de provocări multiple, care ne-au testat coeziunea şi unitatea, de la criza financiară şi economică, criza migraţiei, atacurile teroriste, până la ascensiunea mişcărilor populiste. A fost un deceniu în care Uniunea a trebuit să "înveţe să se adapteze din mers".

Pe fondul acestor provocări, Uniunea a fost marcată de căutarea unei viziuni comune, definită prin nevoia unui echilibru "înţelept" între realităţile specifice din fiecare stat membru şi dorinţa de a consolida împreună o Uniune veritabilă, o Uniune orientată spre viitor.

Principala constatare pozitivă a acestei perioade este că există un element care ne uneşte: identitatea europeană bazată pe principii, valori şi interese comune. Iar aceste valori comune trebuie mereu redescoperite, re-apreciate şi repuse în valoare, pentru că universalitatea valorilor stă tocmai în caracterul lor regenerator.

Parcurgem un nou capitol în devenirea şi consolidarea proiectului european, în care avem nevoie de elaborarea unei noi viziuni cu privire la viitorul Uniunii.

Din această perspectivă, pledez ferm pentru unitate, coeziune, solidaritate şi pentru calea europeană comună în eforturile de consolidare a proiectului european.

Cheia centrală a demersurilor noastre trebuie să rămână "unitatea". Pentru România, acest principiu reprezintă însăşi esenţa proiectului european, care i-a dat acestuia capacitatea de a face faţă provocărilor multiple cu care Uniunea s-a confruntat până în prezent.

Uniunea Europeană este un proiect evolutiv. Noile realităţi, atât de la nivelul statelor membre, cât şi din plan global, impun o dezvoltare şi o consolidare a proiectului european şi, în niciun caz, o repunere în discuţie a principiilor fundamentale pe care proiectul european a fost clădit.

O Uniune puternică nu trebuie să fie realizată în detrimentul unităţii. Avem nevoie de o Uniune incluzivă, care nu lasă în urmă niciun stat şi niciun cetăţean european.

Din acest punct de vedere, idei precum o Europă cu mai multe viteze sau o Uniune a cercurilor concentrice nu pot reprezenta o soluţie, în măsura în care dorim menţinerea caracterului unitar şi indivizibil al Uniunii Europene, care îi conferă valoare şi credibilitate în relaţia sa cu restul lumii.

Preşedintele Juncker spunea anul trecut că Europa trebuie să îşi regăsească suflul, să respire cu ambii plămâni, cel estic şi cel vestic.

Eu sper că viitorul nostru împreună ne va arăta, de asemenea, că Europa are o singură inimă.

O inimă care bate prin noi toţi, care ne uneşte, de la est la vest şi de la nord la sud, care face ca cetăţenii noştri să se identifice şi să se definească în mod natural ca europeni.

Trebuie să ne asumăm acest ideal comun şi, dacă este necesar, să ne adaptăm şi să recalibrăm instrumentele prin care putem să îl atingem.

Am încredere că noua etapă în care va intra Uniunea Europeană începând cu anul 2019 şi pe care România, în calitatea sa de Preşedinţie rotativă a Consiliului Uniunii Europene, o va pregăti împreună cu celelalte state membre şi cu instituţiile europene va fi una fructuoasă.

Sunt încrezător că Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, va reprezenta un reper în proiecţia privind viitorul unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive şi mai democratice.

Depinde de puterea, înţelepciunea şi voinţa noastră - state membre, instituţii europene şi cetăţeni europeni - ca acest obiectiv să devină realitate.

Doamnelor şi domnilor,

Summitul de la Sibiu este un moment important pentru consolidarea fundaţiei acestui viitor. Un viitor comun, un viitor democratic, un viitor optimist.

Viitorul Uniunii Europene nu se poate edifica decât cu participarea şi implicarea directă şi activă a cetăţenilor europeni. Îmi doresc ca Sibiul să fie un moment de sensibilizare pentru cetăţenii europeni.

Cetăţenii vor măsuri concrete şi rezultate tangibile.

Vor veşti pozitive despre pace, securitate şi prosperitate. De asemenea, cetăţenii trebuie să vadă că lucrăm pentru a proteja şi consolida simbolurile majore ale Uniunii: moneda Euro, piaţa internă, Spaţiul Schengen şi libertatea de circulaţie.

În acelaşi timp, cetăţenii noştri au nevoie de mai multă coeziune. Iar coeziunea nu este doar ambiţia noilor state membre, care au un nivel mai redus de convergenţă economică, ci este o necesitate pentru membrii mai vechi ai Uniunii.

Coeziunea este unitate, este expresia acţiunii comune, concertate şi coordonate la nivelul Uniunii.

Trebuie să ne întoarcem la esenţa principiului coeziunii, aşa cum este acesta reflectat în Tratatele Uniunii - forţă centripetă a unei comunităţi de viziune şi acţiune, generatoare de plus valoare pentru întreaga Uniune.

Uniunea Europeană se află astăzi într-un moment de redresare economică. Acest lucru nu ar fi fost posibil în absenţa unei viziuni şi acţiuni comune în crearea şi consolidarea unei Uniuni Economice şi Monetare.

Siguranţa economică este la fel de importantă ca cea a frontierelor, iar prosperitatea Uniunii depinde de capacitatea noastră de a asigura o Uniune Economică şi Monetară puternică, capabilă să răspundă aşteptărilor cetăţenilor, dar şi să facă faţă unor noi provocări.

În vederea atingerii acestui obiectiv, avem nevoie de măsuri şi decizii cuprinzătoare, care să garanteze participarea tuturor statelor membre la eforturile comune de realizare a unei Zone Euro mai puternice, mai stabile şi mai competitive.

Pentru România, aderarea la Zona Euro, cât mai curând posibil, când toate condiţiile vor fi îndeplinite, este un obiectiv naţional fundamental.

Anul acesta sărbătorim 25 de ani de piaţă internă. Am parcurs un drum lung în ceea ce priveşte libertăţile şi oportunităţile de a călători, de a studia şi de a lucra în cadrul Uniunii Europene pentru cetăţenii noştri.

Nu putem să ne imaginăm Uniunea Europeană fără piaţa unică şi fără cele patru libertăţi fundamentale ale acesteia, libera circulaţie a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor şi capitalurilor.

Avem nevoie de o piaţă internă funcţională, competitivă şi incluzivă. O piaţă internă în care cetăţenii resimt în viaţa de zi cu zi beneficiile acesteia.

În acelaşi timp, Europa este şi trebuie să rămână un lider pe plan internaţional în multiple domenii, cu precădere în ceea ce priveşte revoluţia tehnologică şi digitală.

Europa are capacitatea şi forţa de a se transforma şi de a fi lider în conectivitate.

Creşterea şi stabilitatea, competitivitatea, securitatea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor europenilor depind de cât de ambiţioasă şi hotărâtă este Europa în privinţa digitalizării, respectiv cercetării şi inovării.

În acelaşi timp, trebuie să asigurăm o mai bună adaptare a forţei noastre de muncă la nevoile, cerinţele şi evoluţiile pieţei interne, pentru a garanta că progresul social şi competitivitatea merg mână în mână.

Trebuie să fim, de asemenea, conştienţi de faptul că transformarea digitală a societăţii nu va putea fi înfăptuită fără o investiţie masivă în educaţie şi în noile aptitudini necesare.

Toţi cetăţenii - din orice regiune şi orice grup social - trebuie angrenaţi în aceste evoluţii. Acesta trebuie să fie angajamentul nostru, al celor ce conduc Europa, şi în această diversitate şi cuprindere va sta tăria continentului nostru în competiţia globală ce va urma.

Vorbim şi de un viitor în care Uniunea îşi va recâştiga propriii cetăţeni, prin întărirea sentimentului lor de securitate aici, acasă, în interiorul Uniunii.

Provocările generate de migraţie şi securitate sunt aspecte de maxim interes pentru noi toţi. Trebuie să acţionăm astfel încât proiectul european să reclădească siguranţa cetăţenilor, să acordăm o atenţie sporită combaterii terorismului şi radicalizării.

Este necesar să acţionăm astfel încât să devenim mai pro-activi şi să mărim capacitatea de prevenire a Uniunii.

Răspunsul la crize cu măsuri contextuale nu constituie o modalitate eficientă şi, în această cheie, avem nevoie de soluţii durabile.

Uniunea Europeană trebuie să rămână un spaţiu de liberă circulaţie, în care toţi cetăţenii noştri să se poată deplasa liber şi să poată munci oriunde în spaţiul comunitar, unde tinerii să poată călători, studia, beneficiind astfel pe deplin de unul dintre cele mai vizibile şi ambiţioase proiecte ale construcţiei europene - Spaţiul Schengen.

Pentru România, aderarea la Spaţiul Schengen reprezintă un obiectiv important. Acest demers va contribui semnificativ la consolidarea securităţii pentru întregul spaţiu de liberă circulaţie din Uniune.

Corolarul unei Uniuni sigure şi puternice ar trebui să fie o Uniune lărgită. Pentru că mărimea conferă putere - o noţiune cât se poate de adevărată şi relevantă într-un context global foarte competitiv. Iar politica de extindere a Uniunii şi-a demonstrat în mod clar valoarea prin valurile succesive de primire de noi membri, contribuind, de o manieră incontestabilă, la prosperitatea şi securitatea continentului.

Lărgirea Uniunii nu trebuie să rămână doar un deziderat pentru generaţiile viitoare, ci continuă să fie o necesitate reală, în care statele candidate şi potenţialii candidaţi trebuie să îşi ancoreze eforturile de continuare a reformelor şi de asumare autentică şi consecventă a valorilor şi principiilor europene.

Onoraţi parlamentari europeni,

Nu putem fi cu adevărat relevanţi la nivel global dacă nu reuşim să influenţăm semnificativ mediul din vecinătatea noastră.

Păstrarea statelor din vecinătatea sudică şi estică ancorate ferm în valorile europene şi menţinerea angajamentului lor pentru reforme structurale ireversibile depind şi de capacitatea noastră de a ne îndeplini angajamentele în raport cu ele.

Nu în ultimul rând, vorbim şi de un viitor în care Uniunea va avea un rol de prim-plan pe scena internaţională, un viitor în care statele membre vor sprijini, pe baza intereselor împărtăşite şi a solidarităţii reciproce, afirmarea Uniunii ca actor global, cu o contribuţie decisivă la promovarea sistemului multilateral bazat pe reguli.

Implementarea Strategiei Globale a UE a înlesnit deja evoluţii importante atât în domeniul securităţii şi apărării, cât şi în ceea ce priveşte consolidarea legăturilor dintre politicile interne şi externe ale Uniunii.

Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că, în anii care vin, Uniunea va dispune de instrumentele necesare pentru a răspunde noilor provocări.

Continuarea iniţiativelor din domeniul securităţii şi apărării comune în condiţii care să asigure cooperarea strânsă şi evitarea paralelismelor cu NATO, consolidarea rezilienţei Uniunii şi a partenerilor săi, îmbunătăţirea comunicării strategice sunt obiective care necesită o atenţie sporită şi acţiuni constante.

Consistenţa politicii Uniunii în vecinătatea sa, menţinerea parteneriatului transatlantic solid, onorarea angajamentelor - de la continuarea politicii de extindere în parametrii agreaţi, până la consolidarea relaţiei instituţionale cu ONU şi susţinerea fermă a multilateralismului şi virtuţilor sale - sunt tot atâtea domenii în care Uniunea va fi chemată să demonstreze că poate să acţioneze eficient.

Distinşi membri ai Parlamentului European,

În urmă cu 11 ani, când România s-a alăturat marii familii europene, mă simţeam deosebit de mândru, ca român, că trăiesc acest moment important pentru ţara mea.

Anul viitor, când România preia pentru prima dată Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, Summitul de la Sibiu va reprezenta un moment de răscruce pentru familia noastră europeană.

Este datoria noastră, este responsabilitatea noastră să creionăm viitorul Europei. Alături de toţi românii, mă simt mândru în calitate de cetăţean român şi, în egală măsură, de cetăţean european. Pentru că mândria naţională sau mândria europeană nu reprezintă concepte erodate şi nici realităţi paralele. Este o stare asumată, care întreţine şi dă forţă şi conţinut acestei identităţi.

Pentru că Europa este parte din fibra noastră. O Europă care însumează din diversitatea noastră. O Europă clădită pe baza conceptului de unitate în diversitate. De aceea Europa este România şi România este Europa.

2018 este anul Centenarului României Moderne, care înseamnă pentru noi nu atât analize retrospectiv-istorice, cât, mai ales, proiecţii de viitor.

În aceşti 100 de ani, am învăţat unele lecţii importante, trecând prin experienţe şi perioade nefericite. Iar lecţia democraţiei este una dintre cele mai importante. De aceea apreciem cu atât mai mult valorile familiei europene.

Din acest motiv, România este o ţară profund ataşată proiectului european. Avem o societate vibrantă şi dinamică, în continuă evoluţie.

Suntem o democraţie tânără, care are resursele pentru a se perfecţiona. Românii sunt conectaţi activ la valorile civice.

Au dovedit-o cât se poate de clar, şi-au făcut auzită vocea atunci când a fost nevoie să apere statul de drept şi democraţia.

Românii au voinţa şi forţa de a merge mai departe pe drumul european pe care şi l-au asumat. Este ambiţia de a depăşi orice obstacole pentru a rămâne puternic ancoraţi în marea familie europeană din care facem parte în mod fundamental.

Tânăra generaţie crede în Europa şi se implică în dezbateri privind viitorul nostru de o manieră pozitivă şi, mai ales, optimistă.

Din entuziasmul acestor tineri remarcabili se hrăneşte şi optimismul nostru privind viitorul Europei. Totodată, entuziasmul lor ne obligă în mod deosebit la responsabilitate.

Avantajul acestui val de entuziasm care vine dinspre România provine, în primul rând, din forţa lui de a inspira şi a retrezi reflexul apărării democraţiei, care nu este un dat, ci presupune o responsabilitate continuă de a o îngriji, apăra şi promova.

România este în prezent o ţară dinamică şi orientată spre viitor, care a îmbrăţişat rapid şi a valorificat noile tendinţe tehnologice şi serviciile digitale.

Una dintre companiile româneşti este de câţiva ani lider mondial în soluţii de apărare şi securitate cibernetică.

Pe de altă parte, o companie iniţiată de doi tineri ingineri a devenit, în această primăvară, primul Ťunicornť românesc. În numai şase luni, compania şi-a triplat valoarea, ajungând la o evaluare de 3 miliarde de euro, a devenit unul dintre liderii globali în roboţi software, automatizare şi inteligenţă artificială.

Peste tot în România, de la Iaşi la Timişoara, de la Cluj la Bucureşti, de la Craiova şi Constanţa, mii de ingineri români talentaţi - femei şi bărbaţi - lucrează pentru a avansa tehnologiile digitale, fie că e vorba de maşini conectate şi sisteme inteligente de transport, de telecomunicaţii 5G şi Internetul lucrurilor, de cercetare şi inovare în blockchain, tehnologii spaţiale sau agricultură digitală.

Economia datelor este viitorul, iar sectoarele româneşti de IT&C şi creativ au una dintre ponderile cele mai mari din PIB-ul naţional din întreaga Uniune.

Nu trebuie, aşadar, să mire pe nimeni că România îşi doreşte şi are capacitatea să contribuie la consolidarea rolului global al Uniunii în acest domeniu.

România susţine activ o Uniune care investeşte în siguranţa cetăţenilor săi. Unitatea europeană este esenţială când vorbim de consolidarea securităţii interne a Uniunii.

Pentru România, în calitate de stat membru care gestionează una dintre cele mai mari frontiere externe ale UE, securitatea este un domeniu prioritar, în care am demonstrat deja că performăm în toate privinţele.

Suntem capabili, astăzi, să fim un furnizor de securitate, la cele mai înalte standarde, pentru întreaga Uniune, aşa cum o facem deja în cadrul NATO.

Ca stat membru al Uniunii, vom acorda o importanţă specială continuării măsurilor menite să reducă fragmentarea spaţiului european de securitate.

Avem datoria de să protejăm toţi cetăţenii, indiferent dacă aceştia se află sau nu în statele din Spaţiul Schengen. Acest lucru este posibil doar printr-o aplicare integrală la frontiera externă a Uniunii, de către toate statele membre, a instrumentelor de securitate de ultimă generaţie.

Distinşi membri ai Parlamentului European,

Uniunea Europeană s-a clădit pe o dorinţă cât se poate de umană şi profundă, aceea de pace pe continentul european.

Această pace internă - cu toate ingredientele sale: cooperarea între statele membre, principiul statului de drept, drepturi şi libertăţi fundamentale, diversitate, prosperitate, standarde sociale, de muncă - a devenit un bun de export extrem de preţios.

A venit momentul să ne reîntoarcem cu acest model către interior şi să arătăm cetăţenilor noştri ce am reuşit să creăm împreună. Să vedem cum protejăm, împreună, pacea şi cum se traduce nevoia de pace astăzi, la nivelul intereselor cetăţeanului.

Am mereu în minte cuvintele extrem de actuale ale lui Jean Monnet: "il n'y a pas pour les peuples d'Europe d'autre avenir que dans l'union" (Nu există un viitor al cetăţenilor Europei altul decât unitatea).

Vă îndemn să păstrăm unitatea drept cuvânt de ordine al viitorului. O unitate însă care nu va veni de la sine. O unitate pe care trebuie să o protejăm şi să o consolidăm în mod constant, îngrijindu-ne în acelaşi timp de diversitatea atât de caracteristică culturii europene.

Vă mulţumesc!"

 

 

Preşedintele Klaus Iohannis participa marţi, la Strasbourg, la dezbaterea organizată de Parlamentul European (PE) privind viitorul Uniunii Europene, unde a declarat că "Europa cu două viteze" nu este o soluţie.

"Este un privilegiu să mă aflu în Parlamentul European. Vă mulţumesc pentru invitaţia de a participa la dezbaterea privind viitorul UE. Uniunea a fost marcată de provocări multiple care ne-au testat unitatea, de la criza economică, a migraţiei, atacurile teroriste. A fost un deceniu în care UE a trebuit să înveţe să se adapteze din mers. Ne uneşte identitatea europeană, bazată pe principii, valori, iar aceste valori comune trebuie mereu redescoperite, reapreciate şi repuse în valoarea, pentru că universalitatea valorilor stă în caracterul lor regerenator. (...) Pledez ferm pentru unitate, coeziune, solidaritate şi pengtru calea europeană comună în eforturile de consolidare a propiectului european. Cheia centrală trebuie să rămână unitatea.Uniunea Europeană este un proieect evolutiv, noile realităţi impun o dezvoltare şi în niciun caz o repunere în discuţie a principiilor fundamnetale. O Uniune puternică nu avem nevoie să fie creată în detrimentul unităţii. Avem nevoie de o Uniune care nu lasă în spate niciun cetăţean european. Din acest punct de vedere o Europă cu două viteze nu poate reprezenta o soluţie", a declarat Klaus Iohannis, în Parlamentul European.
 

Tag-uri Nume: