Publicat: 19 Aprilie, 2018 - 12:03
Share

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut joi, 19 aprilie a.c., o alocuţiune în cadrul în cadrul seminarului "Redefinirea contextului de securitate în Europa de Sud-Est - o abordare de la Bucureşti".

Vă prezentăm în continuare textul alocuţiunii:

"Mr. Doran, President of CEPA,
Mr. Hirsch, Chairman of the Board of CEPA,
Domnilor parlamentari,
Doamnă viceprim-ministru,
General Hodges,
Domnule Şef al Statului Major,
Dear participants,
Doamnelor şi domnilor,

It is my pleasure to welcome you today at this seminar hosted by the Presidential Administration of Romania! The event today builds upon the fruitful collaboration we have with CEPA during many years already. / Îmi face deosebită plăcere să vă urez bun venit la acest seminar găzduit de către Administraţia Prezidenţială. Evenimentul de astăzi vine în completarea colaborării fructuoase pe care o avem cu CEPA de mai mulţi ani.

Indeed, the previous seminar hosted here, in June 2016, was very successful in generating in-depth debates and substantial policy analyses. / Într-adevăr, precedentul seminar găzduit aici, în iunie 2016, a generat cu succes dezbateri aprofundate şi analize politice substanţiale.

I am convinced that today we will all profit from the views of the experienced speakers present here and that the results of our debates will be equally valuable - as we approach two important moments on this year security agenda: the B9 Summit in Warsaw on the 8th of June and the NATO Summit in Brussels in mid-July. / Sunt convins că astăzi vom beneficia cu toţii de opiniile vorbitorilor experimentaţi prezenţi aici şi că rezultatul dezbaterilor noastre va fi la fel de valoros - pe măsură ce ne apropiem de două momente importante de pe agenda de securitate a acestui an: Summitul B9 de la Varşovia, din 8 iunie, şi Summitul NATO din Bruxelles de la jumătatea lunii iulie.

Doamnelor şi domnilor,
Tema propusă de CEPA pentru această dezbatere este foarte relevantă, întrucât se concentrează pe ideea de recalibrare şi redefinire ("reshaping") - ceea ce reflectă faptul că acest context de securitate în care ne aflăm, în regiunea extinsă a Mării Negre, este fluid, dinamic şi complex, marcat de impredictibilitate şi generând o nevoie constantă de adaptare.

Cred că suntem cu toţii de acord că regiunea Mării Negre are o greutate aparte în ecuaţia de securitate la nivel internaţional.

Regiunea Mării Negre se află la intersecţia Vecinătăţilor Estice şi Sudice ale NATO şi ale UE - cu ameninţările, riscurile şi provocările specifice: conflicte regionale îngheţate sau active, noi ameninţări de natură cibernetică, hibridă şi teroristă, migraţie ilegală. You name it we have it. Toate acestea trebuie abordate în mod coordonat şi coerent, ceea ce reprezintă în sine deja o provocare.

În prezent, o ameninţare importantă la adresa securităţii europene este reprezentată, evident, de comportamentul ostil care vine dinspre est, ca să nu fiu prea concret.

Pe fondul acestor evoluţii, obiectivul major al României este de a-şi consolida securitatea prin eforturi la nivel naţional şi valorificând cât mai bine parteneriatele strategice dezvoltate de-a lungul timpului, în mod special Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii - cel mai important parteneriat strategic al ţării noastre - precum şi rolul nostru în NATO, dar şi în cadrul Uniunii Europene.

Mediul actual de securitate generează, însă, şi o fereastră de oportunitate, care plasează această parte a Europei în prim-planul dezbaterilor transatlantice.

Şi pentru că am amintit de ferestre de oportunitate - aş vrea să menţionez că am participat ieri la deschiderea primei reuniuni parlamentare a Formatului Bucureşti, sau B9, cum este cunoscut, şi am avut, de asemenea, o discuţie foarte utilă cu generalul Curtis Scaparrotti, Comandatul Suprem al Forţelor Aliate din Europa.

Formatul Bucureşti este un exemplu foarte bun pentru a ilustra oportunităţile care se ivesc în situaţii de criză.
B9 a fost generată tocmai de necesitatea de a armoniza viziunile statelor de pe Flancul Estic şi de a articula în mod cât mai eficient contribuţiile ţărilor noastre la procesele aliate, însă în deplină concordanţă cu valorile solidarităţii şi unităţii pe care se fundamentează NATO.

Doamnelor şi domnilor,
În viziunea României - şi sunt convins că cele două paneluri care vor urma vor explora îndeaproape aceste idei - există trei linii de acţiune esenţiale care trebuie avute în vedere în perioada imediat următoare.

În primul rând, este necesară întărirea solidarităţii în interiorul NATO, inclusiv prin consolidarea relaţiei transatlantice. În NATO, relaţia transatlantică este garanţia funcţionării optime a Alianţei şi a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington.

De aceea - şi cred că acest lucru merită spus în contextul unui seminar organizat de CEPA la Bucureşti - România încurajează activităţile desfăşurate de militarii americani pe teritoriul nostru, în cadru aliat sau bilateral, şi creşterea prezenţei militarilor şi echipamentului militar american în România.

În al doilea rând, sprijinim dezvoltarea parteneriatului între NATO şi Uniunea Europeană. Sprijinim acest parteneriat în arii de interes comun - precum mobilitatea forţelor sau apărarea cibernetică - în baza complementarităţii şi sinergiei celor două organizaţii.

În acest mod, cooperarea NATO - Uniunea Europeană va aduce plus-valoare securităţii europene şi euro-atlantice şi va genera eficienţă instituţională. România s-a implicat activ în dezbaterile privind viitorul Uniunii Europene şi rolul acesteia în domeniul securităţii şi apărării. În acelaşi timp, pentru noi, NATO rămâne principalul garant al apărării colective a membrilor săi.

Nu în ultimul rând, ajungând la cea de a treia linie majoră de acţiune, este esenţială asigurarea unităţii, coerenţei şi consolidării măsurilor aliate pe Flancul Estic, în cadrul posturii de descurajare şi apărare a NATO. În acest sens, creşterea mobilităţii forţelor şi asigurarea forţelor de întărire sunt esenţiale pentru sporirea eficienţei aliate.

Suntem în plin proces de implementare a prezenţei înaintate (Forward Presence) a NATO în România şi în regiunea Mării Negre, dar aceasta nu şi-a atins deplinul potenţial şi evaluez că trebuie să îi conferim o şi mai bună capacitate de reacţie şi de mobilitate.

Într-adevăr, avem nevoie de un Flanc Estic mai bine apărat, inclusiv printr-o prezenţă înaintată unitară, bazată pe o abordare integrată de la nord la sud, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Aceste linii de acţiune se reflectă în priorităţile pe care România le urmăreşte la Summitul Aliat din iulie.

Astfel, având în vedere climatul de securitate actual, NATO trebuie să continue întărirea posturii de apărare şi descurajare şi să consolideze dimensiunea apărării colective faţă de riscurile, ameninţările şi provocările dinspre Est.

România este, totodată, conştientă de faptul că securitatea euro-atlantică este legată intrinsec de stabilitatea statelor de la graniţele acesteia. De aceea, Alianţa trebuie să crească contribuţia pe dimensiunea proiectării stabilităţii şi a creşterii rezilienţei partenerilor săi.

Sunt necesare, astfel, rezultate tangibile în vecinătatea strategică, atât în Est, zonă de interes specific ce trebuie să rămână prioritară pe agenda NATO, cât şi în Sud, inclusiv sub aspectul combaterii terorismului.

Totodată, ţara noastră va continua să susţină dezideratul aliat de partajare echitabilă a responsabilităţilor şi să îşi respecte angajamentele privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare.

România a înregistrat un progres important în acest domeniu, investind în propria securitate şi, implicit, în securitatea Alianţei.

Astfel, peste 33% din bugetul apărării a fost alocat, în anul trecut, pentru achiziţii de echipamente majore şi dezvoltarea de capabilităţi, procent semnificativ mai mare decât procentul de 20% recomandat de NATO. La acestea se adaugă şi contribuţia naţională consistentă la operaţiunile şi misiunile NATO.

Doamnelor şi domnilor,
Închei prin a evidenţia seriozitatea maximă pe care România o acordă securităţii şi responsabilităţilor care ţin de asigurarea ei.

Suntem pe deplin conştienţi că, în condiţiile mediului de securitate actual, apărarea începe cu teritoriul naţional.

Ne bazăm pe sprijinul Aliaţilor, dar, în acelaşi timp, continuăm eforturile naţionale în acest domeniu. Aşadar, România va continua să îşi asume, în mod credibil şi predictibil, rolul de furnizor de securitate şi stabilitate în regiune.

Eu vă mulţumesc şi vă doresc în continuare dezbateri bune, fructuoase! Aştept cu nerăbdare concluziile acestui seminar. And I am looking forward to our common seminar next year. Vă mulţumesc! Thank you!"

Tag-uri Institutii: