Publicat: 31 Ianuarie, 2019 - 11:50

Update:Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut joi, 31 ianuarie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă comună cu Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiei comune de presă:

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: 

Bună ziua!

Domnule Secretar General al NATO, dragă Jens, este o mare plăcere pentru mine că ne-am întâlnit astăzi la Cotroceni şi am avut ocazia să discutăm chiar în profunzime chestiunile care ne preocupă legate de NATO.

Această vizită este cu atât mai importantă cu cât ne aflăm la începutul unui an special pentru NATO, fiindcă vom aniversa la sfârşitul acestui an 70 de ani de existenţă a Alianţei, dar şi pentru România este un an important, se împlinesc 15 ani de când România a aderat la NATO. Aceste aniversări oferă, evident, un bun prilej pentru a trece în revistă realizările comune, dar şi pentru a arunca o privire spre viitor, spre evoluţia Alianţei, şi, în cazul nostru, sigur, spre rolul României în NATO, un rol pe care eu îl văd ca unul important, şi pentru asta ne implicăm.

Am avut o discuţie, cum am spus, pe toate temele majore care preocupă structurile NATO în această perioadă. Am reconfirmat în dialogul cu Secretarul General angajamentul nostru clar de a rămâne un aliat nu numai puternic, dar şi de încredere. 

România, după cum am spus de multe ori, susţine cu fermitate consolidarea Alianţei. Este cea mai puternică alianţă care a existat vreodată, dar ca să rămână aşa este nevoie de multă muncă. Ne bazăm pe o relaţie transatlantică solidă, care este indispensabilă pentru securitatea şi prosperitatea spaţiului euro-atlantic. 

România va continua să acţioneze ca furnizor de securitate şi stabilitate în regiune şi, evident, va continua să îşi îndeplinească toate responsabilităţile asumate, dintre care în această perioadă cea mai discutată este ceea ce se numeşte burden sharing, adică cheltuielile alocate pentru apărare. Romania s-a angajat pentru 2% şi ne ţinem de această promisiune. O bună parte din aceşti bani merge, după cum am stabilit în CSAT, în modernizarea armatei şi acest lucru a fost văzut, este văzut ca un exemplu pozitiv în NATO. 

Noi contribuim activ la consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, atât pe teritoriul propriu, cât şi pe teritoriul altor state şi aici aş da drept exemplu foarte bun prezenţa noastră în Polonia.

În acelaşi timp, România menţine o contribuţie substanţială la operaţiile şi misiunile aliate, şi aici exemplul cel mai elocvent este, sigur, prezenţa noastră în Afganistan. În Afganistan suntem foarte prezenţi, militarii noştri sunt foarte respectaţi şi fac o treabă excelentă acolo. Toate aceste eforturi confirmă importanţa pe care o acordăm solidarităţii aliate şi unei abordări cuprinzătoare a riscurilor.

În acelaşi timp, suntem deplin conştienţi că aceste contribuţii sunt absolut necesare în actualul context, un context marcat de încălcări ale dreptului internaţional şi de utilizarea forţei militare, inclusiv în vecinătatea noastră. 

Procesul de adaptare a NATO la aceste noi realităţi este în desfăşurare şi trebuie să continue. O postură de descurajare şi apărare credibilă şi eficientă este esenţială pentru a răspunde ameninţărilor complexe. 

Obiectivul este asigurarea implementării depline a măsurilor convenite, prin efort colectiv, sigur, şi de o manieră coerentă şi susţinută.

Apărarea pe flancul estic şi în regiunea Mării Negre, care ne interesează extrem de mult, trebuie să rămână o prioritate, cu atât mai mult cu cât situaţia de securitate din zona noastră reprezintă o sursă de preocupare majoră pentru NATO.

Am discutat cu domnul Secretar General despre progresele înregistrate în implementarea prezenţei aliate înaintate în regiunea noastră. Pe baza acestora, vom acţiona în continuare pentru consolidarea Brigăzii Multinaţionale de la Craiova, pentru asigurarea unei prezenţe constante a navelor aliate în Marea Neagră, foarte important în această perioadă, precum şi pentru stabilirea unor aranjamente militare de comandă şi control cât mai eficiente.

Aceste măsuri fac parte dintr-o abordare strategică, pe termen a lung, o abordare care priveşte întreaga regiune a Mării Negre, care este, evident, de o importanţă majoră pentru noi, dar prin implicarea noastră, prin efortul nostru am reuşit să facem pe toţi aliaţii să înţeleagă importanţa acestei regiuni a Mării Negre, şi am reuşit.

În acelaşi timp, am susţinut importanţa continuării unui sprijin activ al NATO pentru partenerii săi care sunt vizaţi de ameninţări, fie de natură convenţională, fie de natură hibridă.

Nu în ultimul rând, în contextul deţinerii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, am abordat relaţia NATO cu Uniunea Europeană. Amândoi suntem de părere că este nevoie a) de o colaborare, cooperare strânsă; b) de o implicare şi de o parte şi de alta în proiecte care se completează reciproc şi nu se concurează reciproc. Noi credem că o abordare serioasă, de perspectivă, solidă - este o abordare de tip complementar care creează sinergii. Din poziţia de stat puternic, dedicat în egală măsură proiectului european şi consolidării în continuare a NATO, şi foarte important, a relaţiei transatlantice, România va valorifica toate oportunităţile pentru susţinerea dezvoltării Parteneriatului Strategic între NATO şi Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc!

Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg: Mulţumesc, domnule Preşedinte, prietenul meu Klaus!

Este o mare plăcere să mă aflu din nou la Bucureşti, într-adevăr, şi aş dori, de asemenea, să îţi mulţumesc pentru angajamentul puternic, personal către alianţa noastră şi securitatea transatlantică şi cooperarea transatlantică şi pentru calităţile de conducere de care daţi dovadă în NATO.

Încă o dată vă mulţumesc pentru că m-aţi primit aici la Bucureşti! Tocmai am avut o întâlnire excelentă, am discutat o grămadă de chestiuni care sunt foarte importante pentru toţi aliaţii. NATO se adaptează la mediul de securitate mai imprevizibil, mai nesigur, şi România este de mare importanţă în acest context.

Aşadar, mulţumesc pentru contribuţia României la adaptarea NATO pentru a putea reacţiona la mediul de securitate mai complex. Anul acesta, România aniversează 15 ani în calitate de membru NATO şi, astăzi, contribuiţi la efortul nostru de apărare comună în multe maniere şi în foarte multe locuri diferite. În Afganistan, sute de militari români ajută la stabilizarea ţării şi a împiedica acesta să devină un adăpost al teroriştilor.

Militarii români contribuie şi în alte părţi. KFOR, de exemplu, tot aşa, stabilitate la descurajare. Aici, în România, găzduiţi o bază de apărare antibalistică. Aveţi contribuţii esenţiale şi la securitatea regiunii Mării Negre, inclusiv Brigada Multinaţională, condusă de România, de la Craiova, Poliţie Aeriană şi o prezenţă puternică navală.

Trebuie să investim, într-adevăr, în Apărare, pentru a creşte securitatea într-o lume mai periculoasă. Aşadar, salut planurile României de a cheltui 2% din PIB şi de a-şi moderniza forţele armate în următorul deceniu. Capabilităţile moderne şi contribuţiile dumneavoastră la misiunile şi operaţiile noastre fac NATO mai puternică şi fac România mai sigură.

De asemenea, vă felicit pentru prima Preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene. Mulţumesc României pentru că a făcut din cooperarea dintre NATO şi Uniunea Europeană o prioritate pentru Preşedinţia dumneavoastră!

Domnul Preşedinte Klaus Iohannis şi cu mine am discutat, de asemenea, şi Tratatul INF. Rusia a implementat un nou tip de rachetă, care încalcă Tratatul. Această rachetă, SSC-8, are capacitate nucleară, este dificil de depistat, poate ajunge în oraşele europene.

La întâlnirea din decembrie a miniştrilor de externe NATO, Statele Unite ale Americii, care sprijină, sigur, toţi aliaţii, au anunţat că vor da Rusiei 60 de zile la dispoziţie pentru a reveni în limitele tratatului. Această perioadă expiră în două zile şi, din nefericire, constatăm că nu există nici un semn de progres în această direcţie.

Trebuie să ne pregătim, deci, pentru o lume fără Tratatul INF şi autorităţile militare NATO au început deja să se intereseze de consecinţe. NATO trebuie să menţină un element eficient de descurajare, precum şi o apărare foarte credibilă şi puternică.

Trebuie să avem în vedere însă şi noi iniţiative, pentru că o nouă cursă a înarmărilor nu ar fi în interesul nimănui.

Aşa cum aţi menţionat, am vorbit şi de Afganistan. Toţi aliaţii sprijină o pace condusă şi păstrată de afgani. Salutăm în mod special eforturile reprezentantului special al SUA, domnul Khalilzad în acest sens. Situaţia din Afganistan a reprezentant şi una dintre temele de discuţie în cadrul întâlnirii mele cu domnul ministru Pompeo, de săptămâna trecută.

NATO continuă să creeze condiţiile pentru rezolvări paşnice. Trupe din 39 de state contribuie la aceste eforturi, mai bine de jumătate provenind din alte state aliate, în afară de SUA. Am pornit împreună pe acest drum şi vom rămâne împreună până când va fi momentul potrivit pentru a ne retrage trupele. Afganistanul va fi un subiect important în cadrul întâlnirii miniştrilor apărării NATO, care va avea loc la Bruxelles în luna februarie.

Am discutat şi angajamentul continuu faţă de politica uşilor deschise, şi vreau să felicit atât Skopje, cât şi Atena. Felicit şi Prim-ministrul Tsipras, şi Prim-ministrul Zaev pentru curajul şi pentru calităţile de lideri, pentru că au reuşit să rezolve şi să facă problema numelui ţării să fie ceva de domeniul trecutului. Acum, privim către viitor. Mă aştept ca toţi cei 29 de aliaţi să semneze protocolul de aderare curând. Apoi, Skopje va lua parte la două reuniuni ca invitat.

Odată ce toţi 29 aliaţi au ratificat protocolul, vom putea să urăm bun venit Republicii Macedonia de Nord ca cel de-al 30-lea membru al NATO. Acest lucru va consolida pacea şi stabilitatea în regiune şi Europa per total.

Domnule Preşedinte Iohannis, vă mulţumesc încă o dată pentru angajamentul puternic al României către NATO! Aştept cu nerăbdare să vă primesc la întâlnirea liderilor ţărilor aliate din acest an.

Sesiune de întrebări şi răspunsuri:

Jurnalist: O întrebare comună, cum văd NATO şi România atât din perspectiva intereselor sale strategice, cât şi în calitate de Preşedinţie în exerciţiu a Consiliului UE, evoluţia apărării europene, în aşa fel încât ea să nu concureze cu NATO şi mai ales să nu provoace o dezbinare transatlantică, aşa cu, vedem şi în anumite discursuri de la Washington din partea Preşedintelui Trump?

Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg: Eu mă bucur foarte mult de eforturile de apărare ale Uniunii Europene pentru că acestea ajută la dezvoltarea de noi capacităţi militare şi rezolvă o parte din fragmentarea industriei de apărare europene şi, de asemenea, îmbunătăţesc cheltuielile pentru apărare. Şi Uniunea Europeană, şi NATO colaborează mai strâns acum decât în orice alt moment din trecut. În acelaşi timp, este important de reţinut că eforturile UE pentru apărare sunt complementare şi nu concurente cu ale NATO. Trebuie să ne fie clar că Uniunea Europeană nu are cum să înlocuiască NATO. Unitatea europeană nu se poate substitui unităţii transatlantice. NATO rămâne piatra de temelie a securităţii europene, îndeosebi după Brexit. 80% din cheltuielile de apărare ale NATO vor proveni de la aliaţi care nu sunt membri UE. Patru din grupurile de luptă din zona Baltică şi Polonia vor fi conduse de aliaţi NATO non-membri UE, adică SUA, Canada şi Marea Britanie. Eforturile UE pentru apărare trebuie, deci, să fie complementare şi nu concurente cu cele ale NATO, trebuie să evităm suprapunerile, trebuie să ne asigurăm că întărim, nu slăbim legătura transatlantică. Ca o modalitate de a întări pilonul european în interiorul NATO, suntem foarte bucuroşi, repet, salutăm eforturile UE în direcţia apărării.

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Domnul Secretar General v-a dat un răspuns exhaustiv, nu aş vrea să reiau decât două idei foarte importante, complementaritatea eforturilor de modernizare, de dotare între NATO şi Uniunea Europeană este vitală. Nu îşi doreşte nimeni, şi asta pot să vă spun fiindcă am discutat şi în Consiliul European şi în discuţii bilaterale şi informale cu lideri europeni, nu-şi doreşte nimeni să creeze o competiţie, o concurenţă între NATO şi Uniunea Europeană. Noi toţi ne dorim să facem în aşa fel încât proiectele pe care le are NATO şi proiectele care se dezvoltă în Uniunea Europeană să fie complementare, adică să se întărească reciproc, nu să concureze. A doua chestiune, au fost voci, ştiţi foarte bine, care, la un moment dat, au afirmat că Europa face prea puţin pentru apărarea proprie. Ei, iată, acum face şi cred că acest efort este şi important, şi vizibil şi va fi un beneficiu net pentru NATO. Faptul că Uniunea Europeană a dezvoltat proiecte comune cum este PESCO, arată că noi am înţeles că trebuie să jucăm un rol foarte important în NATO, încă o dată, în NATO, nu în locul NATO sau paralel cu NATO, şi cred că acesta este un lucru bun. Până la urmă, burden sharing, adică alocarea de fonduri pentru dotare, pentru modernizare, trebuie să creeze şi proiecte noi, proiecte care vin să îmbunătăţească inclusiv pilonul european al NATO şi asta se întâmplă.

Jurnalist: O întrebare pentru amândoi, pentru că v-am tot auzit vorbind despre această alocare. Ştim foarte bine, şi noi avem angajamentul de 2% din PIB pentru apărare, însă reuşim să cheltuim undeva la 1,8% şi, în plus, achiziţiile important sunt tot amânate şi v-aş da un simplu exemplu: suspendarea licitaţiei pentru corvete. V-aş întreba, domnule Secretar General, care este opinia NATO cu privire la această chestiune cu amânarea achiziţiilor importante şi, domnule Preşedinte, ce am putea face să rezolvăm această problemă?

Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg: Mai întâi de toate, aş vrea să spun că mă bucur să văd creşterea semnificativă a cheltuielilor pe care am văzut-o în România, în ultimii ani, este un lucru care e de mare ajutor pentru a îmbunătăţi situaţia şi asigură României mai multe fonduri pentru a investi în capacităţi moderne, a-şi dota forţele armate, a-şi pregăti oamenii, a-şi finanţa contribuţia la operaţiunile NATO, şi în Afganistan, şi în Kosovo şi prin alte părţi. Aşa că sunt bucuros să văd o creştere mare a cheltuielilor pentru apărare. În al doilea rând, în ceea ce priveşte planul de a atinge 2%, înţeleg că cifra este aşteptată pentru 2019 şi mă aştept ca toată lumea să se ţină de cuvânt în vederea cheltuirii de 2% pentru apărare şi România este foarte aproape şi sper că anul acesta va reuşi să atingă, într-adevăr cei 2%. Constatăm că din ce în ce mai mulţi aliaţi investesc mai mult în apărare din 2016 încoace, şi Canada a adăugat 41 de miliarde în plus la bugetul de apărare. Şi, pe baza planurilor naţionale pe care le-am primit de la aliaţi, ne aşteptăm ca această cifră să crească la 100 de miliarde dolari până la sfârşitul anului viitor. Aşa că face progrese în această direcţie, România este şi ea parte a acestui progres şi sper că veţi reuşi să astupaţi acest gol

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: România s-a angajat să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare. Asta este o sumă intensă, care este pusă la dispoziţia apărării şi în CSAT am luat aceste chestiuni în discuţie de la început şi ne-am dat seama că avem o mare oportunitate de tip strategic aici. Putem, pentru dată de mulţi, mulţi ani încoace să abordăm înzestrarea, dotarea armatei din punct de vedere strategic pe termen mediu, aproape lung. Avem un plan pentru 10 ani. Asta face posibile achiziţii care până acum nu au fost deloc la îndemâna Ministerului Apărării sau a Armatei. Avem programele de înzestrare strategică şi suntem dispuşi noi, în România, să ducem aceste înzestrări la bun sfârşit. Unele au demarat foarte bine şi sunt în desfăşurare. Deci nu trebuie să spunem că nu se întâmplă nimic. Se întâmplă, avem programe strategice în desfăşurare. Sigur, neavând practic de la Revoluţie încoace exerciţiul unor mari programe de înzestrare de tip strategic, lucrurile se mişcă parţial mai greu. Nu poţi să aştepţi de azi pe mâine ca departamente care s-au ocupat mai degrabă de achiziţii mai mici, dintr-odată, să fie superperformante la achiziţii strategice mari. Asta este, apar sincope, apar probleme neprevăzute şi toate acestea trebuie depăşite. În CSAT am discutat, în fiecare an, cum adaptăm aceste programe strategice, suntem în grafic. De ce nu se progresează chiar pe corvete este o întrebare la care, probabil, o să vă răspundă mai bine Ministerul Apărării. Din punctul meu de vedere, lucrurile din punctul de vedere al CSAT sunt clare, Guvernul, în speţă, Ministerul Apărării trebuie să livreze şi sper că această abordare se găseşte şi la Ministerul Apărării. Răspunsul concret la licitaţia cu corvetele o să-l primim, probabil, când ministerul primeşte răspuns la acea sesizare pe care au făcut-o având - zic ei - nişte elemente de incertitudine. Dar, în ansamblu, noi ştim ce vrem. Avem la dispoziţie fondurile, fiindcă este un angajament al României, nu este un angajament doar al Guvernului sau doar al CSAT, este un angajament al României şi vom duce aceste lucruri la bun sfârşit.

Jurnalist: O întrebare pentru domnul Secretar General. Vreau să vă rog să comentaţi pe tema detenţiei canadienilor din China. Este vorba de o problemă mai largă de securitate internaţională? Vă interesează ca secretar General NATO?

Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg: Urmăresc cu mare atenţie şi cu îngrijorare acest caz. Aliaţii NATO, inclusiv Canada şi Statele Unite ale Americii, au transmis clar că cei doi canadieni reţinuţi în decembrie trebuie eliberaţi. Fac apel la Beijing să ia în considerare preocupările Canadei. Să nu uităm că NATO se bazează pe valori fundamentale precum libertatea individuală, democraţia, statul de drept; de acea urmărim acest caz cu foarte mare îngrijorare. NATO aşteaptă ca cetăţenii săi să fie trataţi corect, respectând procedurile legale. Este un lucru exprimat de mulţi dintre aliaţi şi ne interesează într-adevăr foarte mult ca acei cetăţeni care au fost reţinuţi în decembrie să fie trataţi corect, în spiritul legii.

 

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, într-o conferinţă comună cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg că nimeni nu vrea să creeze o competiţie între UE şi NATO.

„Complementaritatea eforturilor de modernizare, de dotare între NATO şi UE e vitală. Nu îşi doreşte nimeni, şi am discutat şi în Consiliul European şi în discuţiile bilaterale, să creeze o competiţie între NATO şi UE. Au fost voci care au afirmat că Europa face prea puţin pentru apărarea proprie. Iată că acum face şi cred că acest efort e şi important şi vizibil şi va un beneficiu evident pentru UE şi NATO. Faptul că UE a dezvoltat PESCO arată că noi trebuie să jucăm un rol important în NATO, nu paralel cu NATO. Până la urmă burden sharing, adică alocarea de fonduri pentru modernizare trebuie să creeze şi proiecte noi care vin să îmbunătăţească inclusiv pilonul european al NATO şi asta se întâmplă”, a spus Klaus Iohannis, întrebat despre cum vede NATO şi România evoluţia apărării europene în aşa fel încât să nu concureze cu NATO.

În acelaşi context, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat: „Eu mă bucur de eforturile de apărare ale UE pentru că ajută la dezvoltarea de noi capacităţi militare. Şi UE şi NATO colaborează mai stâns acum decât în alt moment. Forţele UE sunt complementare cu NATO şi nu concurente. UE nu are cum să înlocuiască NATO. NATO rămâne piatra triunghiulară a UE. 80% din cheltuieli vor proveni de la alianţii NATO care nu sunt membri UE, adică SUA, Canada şi UK. Eforturile pentru apărare trebuie să fie complementare şi nu concurente, trebuie să arătăm că întărim securitatea transatlantică”.

Tag-uri Nume: