Publicat: 20 Mai, 2016 - 14:02

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis vineri, 20 mai a.c., un mesaj Consiliului Tineretului Partidului Popular European. Mesajul a fost prezentat de către Laurențiu-Mihai Ștefan, Consilier Prezidențial, Departamentul Politică Internă.
Vă prezentăm în continuare textul mesajului:
„Stimați participanți la Consiliul Tineretului Partidului Popular European,
Doresc să încep prin a vă ura bun venit în țara noastră și a saluta tematica aleasă pentru ediția din acest an. Este, cu siguranță, nevoie de implicarea tinerilor în găsirea de soluții pentru provocările serioase cu care se confruntă astăzi proiectul european.
Experiența mea de om politic și de Președinte al României m-a făcut să văd cu claritate care sunt beneficiile implicării tinerilor în deciziile politice și în actul de guvernare: de la înaltul grad de profesionalizare pe domenii specifice, până la participare activă și deschiderea pentru dialog prin mecanisme flexibile și inovatoare. Mai mult, am obținut mandatul de Președinte al României şi datorită mobilizării la vot a tinerilor, şi de aceea mă bazez pe ei pentru a îndeplini multe din proiectele de reformă din programul meu, iar în momentele critice pentru guvernare au fost parteneri de dialog deosebit de valoroși.
Proiectul european, dar și sistemele politice naționale, traversează astăzi dificultăți care sunt, în opinia mea, înrădăcinate mai curând în deficitul democratic despre care vorbim de decenii, și mai puțin în natura specială a crizelor cu care ne confruntăm. Criticile privind mecanismele europene rigide, ineficiente și insuficiente, reflectă, de fapt, nivelul înalt de așteptare privind dialogul real, consultarea și participarea, dublate de transparență și de răspundere politică. Iar istoria ne arată că tinerii sunt cei mai deschiși, în mod natural, către aceste valori și cei mai dispuși să le respecte în calitatea lor de cetățeni sau de lideri politici.
Să ne reamintim că Uniunea Europeană reprezintă un proiect bazat pe dialog, cooperare şi solidaritate în beneficiul comun al statelor membre şi, mai presus de orice, al cetăţenilor acestora. Ea este, în mod egal, rezultatul unei viziuni care a ținut permanent pasul cu realitățile, al unei voințe politice mereu confirmate. Esența acestui proiect este, așadar, în antiteză cu tot ceea ce înseamnă deficit democratic.
Cetățenii europeni sunt azi marcați de neîncredere, resemnare, scepticism incertitudine și temeri; toate acestea sunt indicii ale unei crize de legitimitate politică cauzate de acest deficit democratic. Lipsește sentimentul că sunt consultați și ascultați, că cei care decid, răspund apoi politic. Criza de legitimitate pune sub semnul întrebării deciziile luate la nivel național sau comunitar și se concretizează în susținere oferită soluțiilor populiste, în ascensiunea forțelor extremiste, în opțiunea pentru poziții anti-sistem, în replieri cu valențe naționaliste și xenofobe.
Cu toate acestea, nevoia de pace și prosperitate, idealuri care i-au inspirat pe fondatorii Uniunii și care reprezintă rațiunea acesteia de a fi, sunt aceleași și astăzi. În mod egal, valorile europene, valori ale democrației liberale și ale dreptei, nu și-au pierdut susținerea cetățenilor. Euroscepticismul și extremismul se dezvoltă tocmai pentru că aceste valori sunt puse în practică uneori prea rar sau prea formal, mai ales în momente de criză. Nu ar trebui să uităm că instrumentele democrației liberale sunt extrem de eficiente pentru a lua și legitima decizii, tocmai în momente critice și pe teme critice.
Aici rezidă, de fapt, principala soluție în a aborda pericolele externe cu care se confruntă azi Uniunea: depășirea provocărilor din interiorul proiectului european enumerate mai sus.
Cele mai pesimiste scenarii referitoare la viitorul Uniunii Europene iau în considerare o posibilă destrămare a acestui proiect. Am spus-o de nenumărate ori, un astfel de scenariu este inacceptabil pentru noi. Tocmai aceste provocări ne amintesc de ce am construit proiectul european, de ce ne-am dorit să facem parte din el, dar ne amintesc şi că există ceva mai puternic ce ne ţine împreună. Realizările proiectului european nu s-au născut brusc sau fără efort, iar a crede că ele pot fi păstrate fără acțiune comună și continuă ar fi o mare eroare.
De altfel, România își propune să fie o sursă de stabilitate și democrație într-o regiune complicată cum este cea a noastră, inclusiv prin loialitatea față de valorile și principiile proiectului european. Mă bucur, de altfel, să constat că cetățenii români susțin cu tărie proiectul european. Sprijinim, de asemenea, eforturile statelor ca Republica Moldova, Ucraina şi Georgia pentru integrarea pe traseul european, dar și extinderea Uniunii către Balcanii de Vest.
Criticile privind criza de legitimitate și deficitul democratic sunt prea mult îndreptate către instituții, însă soluțiile vor veni tot din zona cetățenilor și a partidelor – actorii principali în democrația liberală. Partidele trebuie să-și revitalizeze funcția de canale de transmisie între cetățeni și instituții. Vedem azi o creștere a interesului cetățenilor, în special al celor tineri, pentru forme noi de participare și implicare, flexibile și neconvenționale. În opinia mea, aceasta este o oportunitate pentru partidele politice de a se reconecta la societate și de a guverna eficient, revitalizând astfel solidaritatea și principiile pe care se bazează proiectul european.
Nu cred într-o criză a ofertei și soluțiilor politice ale partidelor tradiționale, în mod particular ale dreptei, ci într-un deficit de atenție și de comunicare în relația dintre partide şi cetățeni. Participarea politică, în sensul ei clasic, a fost cheia succesului dreptei în România, în fiecare din momentele cheie ale istoriei noastre postcomuniste, inclusiv în alegerile prezidenţiale din 2014, când am câştigat mandatul de Președinte al României.  Cel mai probabil, istoria statelor din care proveniți oferă o lecție similară.
Este important să nu ne lăsăm intimidați de ascensiunea discursurilor extremiste și populiste. Lideri politici maturi, lideri ai partidelor politice cu repere doctrinare solide, așa cum sunt cele care aparţin dreptei europene şi în special Partidului Popular European, știu că partidele extremiste nu pot oferi soluții reale problemelor curente ale cetățenilor și statului; nu propun politici fezabile în educație, sănătate, infrastructură, etc. Dar forța acestei convingeri poate fi transmisă doar dacă și-au construit parteneri de dialog în societate.
Mesajul meu de azi către dumneavoastră este unul de solidaritate, de încredere şi de susţinere a proiectului european și a dreptei europene, încurajându-vă să multiplicați scenele și partenerii de dialog la nivel național și european. Numai împărtăşind cunoştinţe, competenţe şi idei, cu mult dincolo de granițele lumii politice, pot fi identificate soluțiile la provocările pe care le trăim azi în Europa și în întreaga lume.
În încheiere, permiteţi-mi să vă urez să aveţi în aceste zile, în întâlnirea dumneavoastră de la Bucureşti, discuţii fructuoase care să ducă la o revitalizare a discursului şi acţiunii politice a dreptei europene.
Mult succes!”