Publicat: 12 Iunie, 2019 - 11:50

Update:

Vă prezentăm în continuare textul alocuţiunii şi transcrierea intervenţiilor Preşedintelui României:

"Mie dialogul cu dumneavoastră mi se pare de-a dreptul normal.
Stimaţi membri ai Coaliţiei pentru Dezvoltarea României,
Dragi întreprinzători şi reprezentanţi ai mediului de afaceri,
Excelenţe,
Doamnelor şi domnilor,

Îmi face mare plăcere să fiu astăzi alături de dumneavoastră şi să vă felicit pentru modul în care doriţi să vă implicaţi în dezbaterea politicilor publice, pentru consecvenţa cu care promovaţi nevoia de dialog în privinţa măsurilor guvernamentale, de calitatea cărora depinde prosperitatea noastră, a tuturor.

Cunosc priorităţile dumneavoastră, care răspund nu doar exigenţelor mediului de afaceri, ci şi nevoilor societăţii în general, neglijate, din păcate, sistematic de către autorităţile responsabile. Îmi doresc să transformăm împreună aceste priorităţi în propuneri de politici sănătoase pentru România.

Dumneavoastră ştiţi cel mai bine faptul că, în economie, măsurile greşite sau falsele priorităţi lasă urme adânci pentru mai mulţi ani. Tocmai de aceea România are nevoie, poate mai mult decât oricând, să revină la realism şi la dialog fundamentat, la echilibru şi responsabilitate în privinţa deciziilor de politică economică.

Doamnelor şi domnilor,
În afaceri, ca şi în politică, promisiunile trebuie să fie urmate de rezultate. Am văzut cu toţii deja celebrul program de guvernare al PSD, unde pe hârtie apar sute de kilometri de autostradă, investiţii în şcoli, investiţii în spitale, dar, în fapt, au rămas doar promisiuni. În schimb, nu există în acest program de guvernare vreo referire la sutele de modificări din legislaţia fiscală care, putem să spunem elegant, au afectat economia, sau, putem chiar să spunem, care v-au dat peste cap planurile de afaceri. Şi dacă vorbesc de sutele de modificări, nu este o chestiune aşa simbolică. Codul fiscal a fost modificat de mai multe ori decât zile ale anului trecut. Este o contraperformanţă rarisimă şi sunt convins că aţi avut foarte mult de lucru să rămâneţi updated.

Afacerile nu pot creşte sustenabil dacă nu se bazează pe investiţii, care să aducă dezvoltare în viitor. Acelaşi lucru este valabil şi la scara economiei naţionale. Însă, partidul de guvernământ a neglijat total investiţiile în favoarea unei politici a efectelor pe termen scurt, ceea ce ne va costa pe toţi în viitor.

Dumneavoastră aţi simţit probabil cel mai acut lipsa predictibilităţii şi a responsabilităţii la nivelul decidenţilor, care a afectat profund calitatea mediului investiţional din România. Şi nimic nu este mai periculos pentru economie decât lipsa încrederii, pentru că reduce apetitul de a investi şi dorinţa de dezvoltare.

În ultima perioadă, mediul de afaceri a fost bulversat prin măsuri hazardate şi intempestive, prin accidente de decizie precum renumita Ordonanţă de urgenţă 114, care arată calitatea deplorabilă a guvernării actuale.

Investitorii şi angajatorii privaţi resimt acut nevoia României de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii. Şi nu mă refer doar la autostrăzi, ci la tot ceea ce înseamnă un standard de viaţă modern pentru cetăţeni: spitale, şcoli, căi ferate, aeroporturi, infrastructură energetică şi de utilităţi publice, infrastructură digitală şi de formare în privinţa industriilor viitorului, chestiune mult discutată şi, în principiu, total neglijată.

În schimb, guvernele PSD care s-au perindat în ultimii ani au avut o singură mare grijă: să lupte cu justiţia şi să şi-o subordoneze. Şi, pentru a-şi rezolva această problemă, au sacrificat, pur şi simplu, dezvoltarea României pe termen lung. Cea mai elocventă dovadă, care demonstrează indiferenţa faţă de nevoile reale ale românilor, este neglijarea investiţiilor din fondurile europene, care sunt la dispoziţia noastră.

Este adevărat, beneficiem de rate record de creştere economică, dar aş spune că aceasta este creşterea care amăgeşte. La nivelul economiei se resimte acumularea de deficite şi dezechilibre, indiferent că ne referim la piaţa muncii, la buget, la deficitul comercial sau deficitul contului curent. De exemplu, deficitul comercial şi cel de cont curent plasează România pe contrasensul evoluţiilor regionale, de vreme ce ţările din regiune înregistrează excedente.

Simţim cu toţii efectele volatilităţii şi ale incertitudinii în cursul de schimb şi în creşterea preţurilor, ajungând astfel la cea mai ridicată inflaţie din Uniunea Europeană. În plus, apetitul tot mai crescut al Guvernului pentru împrumuturi ne-a condus la cel mai ridicat cost al finanţării guvernamentale din întreaga Uniune Europeană.

Politica bazată pe împrumuturi pe termen lung pentru a finanţa cheltuieli curente nu face altceva decât să transfere în viitor nota de plată a unei guvernări dezastruoase. Vă amintiţi faptul că am retrimis bugetul spre reexaminare în Parlament. Iată că, între timp, vulnerabilităţile se adâncesc - vedeţi, de exemplu, situaţia bugetară la nivelul administraţiilor publice, care încep să explice cum stau problemele.

Solicit Guvernului să ia măsuri de consolidare rapidă a finanţelor publice şi a colectării veniturilor bugetare.

Stimaţi întreprinzători,

Un viitor care să corespundă aşteptărilor românilor nu se construieşte doar de către guvernanţi. Sunt absolut convins că dumneavoastră, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai dialogului social, puteţi avea un rol determinant în această schimbare.

Trebuie să asigurăm cadrul implicării autentice şi oneste a partenerilor sociali în dezbaterea şi fundamentarea deciziilor guvernamentale. Actualmente, cadrul de dialog social denotă deficienţe, discreţionarism şi lipsă de respect faţă de partenerii sociali.

O demonstrează multitudinea de acte normative neconstituţionale, nefundamentate, nediscutate cu cei direct vizaţi, dar care ajung să producă efecte distructive majore în economie.

Îmi doresc ca deciziile guvernamentale să nu mai trateze mediul de afaceri ca subiect pasiv, obligat doar să se conformeze, fără suportul instituţional de a spune dacă şi unde se greşeşte şi de a cere măsuri discutate şi fundamentate.

Doamnelor şi domnilor,
În cadrul reuniunilor de la nivel european, inclusiv cu ocazia Summitului de la Sibiu, am reafirmat, împreună cu liderii statelor membre, imperativul consolidării economice a Uniunii, ca sursă indispensabilă pentru prosperitatea Europei în viitor.

Scrutinul din 26 mai a arătat, fără echivoc, că românii îşi doresc un parcurs european pentru ţara noastră. Prin vot, românii au transmis un mesaj clar, pro-european. Eu cred puternic în acest mesaj şi voi întreprinde tot ceea ce este necesar pentru a face respectată voinţa românilor de apărare a democraţiei, a statului de drept şi a valorilor europene.

România europeană, în favoarea căreia românii au votat, trebuie să genereze un viitor mai bun, prin implicarea tuturor. Includ aici şi românii din Diaspora. Ar fi trebuit ca guvernările din ultimii ani să propună soluţii concrete, reale, pentru românii din Diaspora, care privesc cu speranţă către ţară.

Stimaţi reprezentanţi ai Coaliţiei pentru Dezvoltarea României,

Am invitat recent partidele politice să semneze un pact pentru România europeană. Doresc să adresez şi Coaliţiei pentru Dezvoltarea României o provocare similară. Dezbateţi deschis şi formulaţi soluţii concrete de îmbunătăţire a cadrului de guvernanţă publică. Nu mai putem permite accidente administrative de tipul ordonanţelor de urgenţă care, lansate peste noapte, bulversează economia şi societatea.

Vă invit să căutăm împreună soluţiile menite să ofere credibilitate şi încredere, care să transforme dialogul social dintr-un exerciţiu formal, adesea în favoarea guvernanţilor, într-un mijloc real de creştere a calităţii guvernării în România.
Vă mulţumesc şi vă doresc mult succes!"

Sesiune de întrebări şi răspunsuri:
Intervenţie: Dacă ne puteţi spune viziunea dumneavoastră legată de punctele roşii pe care ar trebui să nu le mai trecem de acum încolo?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că este important de subliniat în acest context o dată faptul că un dialog instituţional autentic, nu unul simulat, a existat cel puţin în ultimii 4 ani şi jumătate între dumneavoastră şi mine. Ne-am întâlnit cam cu toţi dintre dumneavoastră, nu într-un format, ci în multe formate, şi am discutat aceste chestiuni. În măsura în care, sigur, acest dialog a putut să fie transferat în politici publice, acest lucru s-a întâmplat.

Chiar în ultimii doi ani şi jumătate a fost un pic mai dificil, dar cred că, şi acesta este al doilea lucru pe care l-aş sublinia în acest context, totuşi, în clasa politică încet-încet, s-a înţeles că nu se poate guverna împotriva oricărei logici economice şi împotriva bunului-simţ, ca să nu mai vorbim că în niciun caz nu se poate guverna împotriva celor guvernaţi. Este absurd. Pur şi simplu! Pentru a scoate în evidenţă că şi întreaga societate vede că aşa nu mai merge, am formulat întrebările la referendum expres în acest fel. Ştiu că au fost mulţi cârcotaşi care au crezut că întrebările sunt ba primitive, ba prea simple, ba prea complicate, ba inutile, ba prea multe.

Oricum, răspunsul românilor a fost atât de clar, încât cel puţin pentru câteva zile, cârcotelile au încetat, că nu aveau ce să mai spună. Şi răspunsul a fost între timp interpretat şi de politicieni în singurul mod posibil: haideţi să revenim la normalitate. Ordonanţele de urgenţă au fost introduse în Constituţie exact pentru cum spune numele, pentru situaţii de urgenţă, pentru catastrofe, pentru o criză economică, deci pentru situaţii care nu pot fi prevăzute şi unde este urgentă nevoie de o legiferare fie şi din partea Guvernului.

Acest Guvern încă nu a înţeles chiar bine, dar dacă continuaţi să le spuneţi şi dacă societatea insistă pe bună guvernare, şi cu ghidajul dumneavoastră, eu sunt convins că lucrurile se vor înţelege uşor-uşor mai bine. Iar pentru o foarte bună înţelegere a acestor lucruri s-a inventat ceva ce este la baza democraţiei şi se numeşte alegeri. Vom avea în continuare alegeri şi românii vor putea să dea nişte lecţii foarte importante politicienilor. Alegerile europarlamentare cu referendumul au fost doar primul rând, urmează prezidenţiale, urmează alegeri locale şi urmează alegeri parlamentare, tot atâtea ocazii valoroase pentru români de a explica politicienilor ce îşi doresc. Sper să o facă în număr mare!

(...)

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Diaspora a fost, este şi rămâne în atenţia mea. Am spus acest lucru de la început şi, din păcate, problemele nu s-au rezolvat nici măcar în partea administrativă banală.

Înainte să îmi încep mandatul a existat un mare scandal la alegerile în străinătate, din noiembrie 2014. Am modificat atunci legislaţia însă se vede că insuficient şi iată, acum, la europarlamentare şi referendum s-a repetat problema. Dar să nu vă imaginaţi că cineva şi-a luat răspunderea. La noi s-a dezvoltat, în ultimii ani, o perfecţiune nebănuită la capitolul "fuga de răspundere": "Ministrul de Externe? Doamne fereşte, cum să fie domnul ministru vinovat? Nu, Preşedintele, că de ce a convocat referendum? Cei care au organizat? Vai de mine, cum să fie dânşii vinovaţi? Ambasadorii pe care eu i-am numit sunt vinovaţi! Ei trebuiau să se ocupe!" Şi aşa mai departe.

În fine, pot să anunţ o chestiune care poate vă interesează, dar pe cei din Diaspora cu siguranţă îi interesează. Am anunţat imediat după alegeri că voi constitui un grup de lucru la Administraţie care elaborează propuneri pentru îmbunătăţirea cadrului organizatoric şi legislativ. Pot să va spun ca acest grup a fost înfiinţat, a lucrat şi încă în această săptămâna vom finaliza documentul care va fi înaintat tuturor autorităţilor responsabile pentru ca fiecare să-şi poată face treaba mai bine, sperăm, pentru organizarea următoarelor rânduri de alegeri, primele fiind alegerile prezidenţiale. Însă, provocarea pe care mi-aţi lansat-o "cum putem să-i aducem pe români înapoi?" - obiectivul final este extrem de simplu de formulat: transformând România într-o ţară profund europeană, dezvoltată, prosperă, cu o economie, o politică, şi o societate care trăieşte în spiritul valorilor europene pe care le tot clamăm, o ţară unde, la baza tuturor lucrurilor publice, stă meritocraţie, o ţară cu o educaţie foarte performantă care creează locuri de muncă şi bunăstare. În acele condiţii sunt convins că mulţi români din Diasporă se întorc.

Un pic mai greu e să ajungem acolo, dar cred că merită să ne străduim şi aş menţiona doar câteva chestiuni care au fost deja începute pentru a ajunge acolo. Este evident, şi dumneavoastră cu toţii cunoaşteţi, o parte din dezechilibrele, unele destul de grave, când vorbim despre forţa de muncă, ocuparea forţei de muncă este, de fapt, pregătirea forţei de muncă. Deci, "România Educată" programul meu prezidenţial vine şi în această zonă, fiindcă avem nevoie de tineri care au o pregătire foarte bună, dar şi o pregătire foarte utilă. Degeaba pregătim tineri pentru meserii care mâine nu vor mai fi, dar nu îi pregătim pentru meserii care abia acum apar. Statisticile ne arată ca sistemul de educaţie clasic, nu numai de la noi şi în altă parte, este disfuncţional din acest punct de vedere fiindcă pregătim prea mulţi tineri pentru meserii care nici nu vor mai exista când vor ajunge ei în piaţa muncii.

O chestiune evidentă este că trebuie corelată educaţia cu piaţa muncii, lucru care parţial s-a înţeles, şi parţial mai greu, iasă apreciez foarte mult multiplele proiecte pilot pe care dumneavoastră le-aţi creat în diferite locuri, le cunoaştem, le-am discutat pe toate şi care ne arată nu doar cum se poate, arată că se poate şi acest lucru, cu siguranţă, trebuie generalizat. Iar cealaltă parte, fără meritocraţie lucrurile nu funcţionează. Degeaba continuă unii şi alţii guvernanţi să-şi angajeze toate neamurile, toţi prietenii şi tot alaiul din locul din care provin ei. Nu aşa se rezolvă problema. Noi în momentul în care vom înţelege această chestiune şi voi începe să angajăm oameni, fiindcă sunt componenţi, performanţi şi pregătiţi pentru un job, atunci pot să vă garantez ca şi tinerii din Diaspora vor avea curajul să se întoarcă.

Aşa, când nu-i apreciază sau nu sunt suficient de apreciaţi de cei care i-ar putea angaja, şi intra în competiţie directă, pe criterii care nu sunt deloc transparente, nu-şi pot planifica o carieră, nu se întorc şi chestiunea de mult, pot să vă spun, că nu mai este legată decât într-o oarecare măsura discutabilă de salarizare fiindcă şi în România, între timp, există job-uri foarte bine plătite, există oportunităţi, dar oamenii încă nu se simt confortabil fiindcă societatea nu funcţionează predictibil şi nu funcţionează pe o bază bine aşezată. Evident, distorsiunea nu este indusă de mediul de afaceri, ci de unele guverne total contraperformante. 

(...)

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu nu-mi imaginez elaborarea unui concept pentru educaţia României de mâine fără implicarea mediului de afaceri şi mulţi dintre dumneavoastră sunteţi implicaţi şi ştiţi cei care aţi fost implicaţi, care sunteţi parteneri în proiectul România Educată. Însă noi suntem deschişi, putem să gestionăm şi mai mulţi parteneri şi vreau să vă spun aici o chestiune pe care am mai spus-o, dar e bine să se ştie. Eu îmi doresc ca acest proiect să devină unul matur, unu realizabil şi unul util pentru România. Nu am nicio ambiţie de a finaliza acest proiect într-o lună sau în două luni, fiindcă dintre acestea s-au tot făcut, rezultatul îl vedeţi când mergeţi la dumneavoastră în întreprindere şi întrebaţi la serviciul personal dacă s-au găsit acei 5 oameni de care aveţi urgentă nevoie şi, de regulă, nu s-au găsit.

Dacă este vorba nu de 5, ci de 50 sau de 150, mulţi dintre dumneavoastră au făcut ceea ce trebuia făcut, şi-au creat singuri unităţi de profilare, de perfecţionare a personalului şi funcţionează deocamdată, însă aceste abordări sunt doar pe termen scurt şi au probabil funcţiunea de tip bridge, să trecem dincolo până când sistemul vine cu soluţii. Deci suntem deschişi, lucrăm la aceste chestiuni.

Încă un lucru aş menţiona în acest context, şi revin la ce aţi spus: disparităţile regionale. Să ştiţi că aici nu numai educaţia şi nu numai felul în care sunt primiţi şi priviţi investitorii joacă un rol. Şi infrastructura joacă un rol important! Ştiţi foarte bine, în ţările din care proveniţi sau cu care aveţi relaţii de afaceri naveta este o chestiune uzuală, suportabilă şi lumea nu crede că este o problemă dacă trebuie să faci naveta zeci sau chiar sute de kilometrii până la locul de muncă. La noi aşa ceva, din păcate, nu este posibil.

Vedeţi dumneavoastră care locuiţi în Bucureşti sau în jurul Bucureştiului că deja o navetă de câţiva kilometrii devine un calvar, pur şi simplu pentru că infrastructura nu face faţă.

Dacă vorbim de infrastructura pentru, de exemplu, navetă, nu trebuie să ne gândim doar la autostrăzi, chit că ele sunt o parte importantă şi pentru transportul de mărfuri, şi pentru conexiunile de afaceri, dar sub toate aspectele: transportul rutier, pe cale ferată, felul în care este dirijat transportul. Transportul public este total deficitar. Şi dacă ne uităm la preocupările pe care le au mulţi guvernanţi şi chiar unii edili, ca să folosesc o expresie mai colocvială, rămâi trăsnit! Ei se ocupă de cu totul, dar cu totul altceva decât este nevoie pentru a face România mai funcţională. Această decorelare între nevoia românilor şi a mediului afaceri şi preocupările politicienilor, această decorelare trebuie corectată. Şi revin, această corecţie se numeşte alegeri.
(...)

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Trebuie să vedem un pic ce s-a întâmplat în ultima vreme şi de ce s-a întâmplat, dacă vorbim despre legislaţia în domeniul fiscal şi despre entităţile care trebuie să pună această legislaţie în practică. O logică simplă ne-ar spune că orice guvern ar trebui să înţeleagă că va colecta bani mai mulţi dacă colaborează mai bine cu cei care produc bani. Tot în acelaşi fel, o logică simplă ne-ar spune că proceduri relativ simple, care pot fi înţeles şi păstrate mai mult timp, adică crearea a ceea ce numit predictibilitate, ar duce la rezultate mai bune şi ar face colectarea mai facilă. În mod paradoxal, strategiile, dacă au existat - nu cred că au existat strategiile fiscale, hai să le zicem tacticile fiscale - au mers exact în contra acestei logici. Nu am o explicaţie. Am încercat să obţin de la diversele guverne care s-au succedat, mai multe, unul mai glorios decât celălalt. Nu am obţinut niciun răspuns.

Poate credeţi că acum vreau să fac iarăşi campanie anti-PSD, dar asta este realitatea. Oamenii nu au avut răspuns la aceste chestiuni. De ce se face un plan de afaceri? Păi, dumneavoastră ştiţi foarte bine. Se face un plan de afaceri ca să poţi să creşti afacerea, să o faci mai profitabilă, să o faci mai eficientă şi să câştigi bani, până la urmă. O logică similară s-ar presupune că există când statul îşi face un plan. El se numeşte bugetul naţional şi se aprobă prin lege.

A fost o totală harababură în proiectul care a fost aprobat de Parlament şi l-am refuzat. A fost o premieră în România, fiindcă acel proiect a fost atât de prost, încât nu am vrut să semnez aşa ceva, nu am vrut să fiu părtaş la această chestiune. Cu nişte date care se fundamentează exact pe nimic, wishful thinking se numeşte aşa ceva, dar nu are legătură cu realitatea. Şi, în practică, putem să urmărim ce se întâmplă, fiindcă oricât s-ar feri guvernanţii, din când în când trebuie să publice realizările sau contra-realizările - de obicei, contra-realizări. Când citim că s-a pornit construcţia bugetului pe o creştere fantastică a colectării din TVA şi ea nu se realizează, când vedem că bugetul s-a construit pe o anumită creştere a cheltuielilor cu salariile şi se depăşeşte mult această sumă, şi aşa mai departe, atunci înţelegem foarte repede de ce oamenii care se pricep la macro-economie sunt foarte îngrijoraţi. Simpla creştere economică nu arată că se întâmplă ceva sustenabil şi, vedeţi, în paralel cu creşterea economică creşte inflaţia, care, de fapt, readuce creşterea în zona iniţială, şi aşa mai departe. Nu vreau să dau acum prea multe cifre şi date. Ele există, colegii mei vi le pot pune la dispoziţie, însă se vede că nu a existat un plan, sau, dacă a fost un plan, a fost foarte prost.

Aceste lucruri se văd inclusiv la legiferare, nu e niciun secret. Nu trebuie să ne imaginăm că acum, prin alegeri europarlamentare şi referendum, s-a schimbat comportamentul în Parlamentul naţional. Încă nu, mai urmează alegeri până atunci, fiindcă exact ce aţi dat ca exemplu.

Noi discutăm una, românii au votat ceva foarte clar, noi toţi am înţeles că trebuie să existe o schimbare, doar că ea nu se produce, fiindcă PSD se cramponează în continuare de putere şi, în continuare, în Parlament, chit că nu ne place deloc, au o majoritate pe care, în ultima vreme, am numit-o majoritate toxică. Nu fiindcă sunt mulţi, fiindcă nu înţeleg că trebuie să schimbe abordarea. Deci toxicitatea constă exact în inadecvarea la realitatea românească.

Intervenţie: (...) Întrebarea mea este dacă prin prisma experienţei dumneavoastră din mandatul actual de Preşedinte, dar şi a experienţei pe plan politic, dacă credeţi că este posibilă realizarea unui pact naţional transpartinic în domeniul infrastructurii. Noi, mediul de afaceri, cu toată experienţa şi cunoştinţele pe care le avem, stăm la dispoziţia dumneavoastră pentru a vă ajuta să formulaţi politicile publice în acest domeniu. Vă mulţumesc!

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Este posibil. Eu am realizat chiar la începutul mandatului un pact pe securitate naţională şi apărare, care a dat rezultate. Nu toate rezultatele, să nu vă imaginaţi. Deci alocarea de 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare se realizează, doar cheltuiala nu se realizează întotdeauna aşa cum este prevăzută, dar lucrurile sunt într-o zonă care cât de cât putem să spunem că s-a mişcat. România Educată încă nu a ajuns şi nici nu vreau să fac încă un pact naţional pe educaţie până când nu creştem nivelul de conştientizare, awareness. Doar atunci începe să producă rezultate o coagulare a politicilor diferitelor partide. Pe infrastructură trebuie să vă spun că nu cunosc niciun politician care spune altceva. Toţi spun: avem nevoie de autostrăzi, de şcoli, de spitale, deci au conştientizat. Este mare lucru. Însă de acolo până la implementare este, pare-se, o distanţă insurmontabilă deocamdată pentru politica românească.

V-aş contrazice într-un singur punct. Aţi spus: marile spitale s-au realizat doar pe hârtie. Sorry, nu s-au realizat nici măcar pe hârtie. Doar ideea a fost scrisă sub formă de text. Nu există niciun proiect, că dacă ar fi pe hârtie, ar fi măcar un proiect. Nu există. Sunt doar intenţii, bune intenţii. Dar, numai din bune intenţii nu hrăneşti un popor şi nu modernizezi o ţară. Deci, trebuie să ajungem în faza de implementare. Cred că se poate gândi ceva de stilul un pact pentru dezvoltarea reală a infrastructurii. După ce am realizat acel pact pe apărare, a apărut aşa în politică o pactomanie, toţi au vrut pact pe orice. Şi nu am fost de acord fiindcă nu îmi doresc să facem lucruri pro forma, prea multe înţelegeri s-au semnat în România pro forma, toate lucrurile au fost discutate, bunele intenţii au fost afişate, toată lumea pleca liniştită acasă. Doar că în practică mai urma ceva, implementarea care, de multe ori, nu s-a făcut.

Ca să nu menţionăm situaţiile în care chiar dumneavoastră cu alţi guvernanţi, nu cu aceştia, aţi semnat diferite înţelegeri care pur şi simplu ulterior au fost ignorate sau nu au fost deloc puse în practică. Or, acest obicei, de a face înţelegeri doar aşa că sună bine, şi politicienii sunt foarte fericiţi dacă mediul de afaceri le dă o diplomă de bună purtare şi pe urmă să se întâmple nimic. Eu, între timp, caut soluţii care, sigur, încep cu o asumare, încep cu o înţelegere, dar se continuă cu o implementare.
(...)

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Impactul pe termen lung al Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene există şi probabil o să vă surprindă răspunsul meu. România a reuşit să închidă aproape 100 de dosare, ceea ce este cam dublu faţă de ce au realizat alţii înaintea noastră sau mai mult decât dublu. România a reuşit pe lângă asta să organizeze un summit, Summitul de la Sibiu, care a pus bazele strategiei pentru următorul mandat al instituţiilor europene şi a fost considerat de toţi participanţii un succes. Aşadar, România a demonstrat că are şi oameni buni.

Criticile pe care le aduc guvernanţilor rămân şi nemulţumirile mele pe care le exprim ca Preşedinte rămân fiindcă aceste lucruri trebuie spuse, nu are rost să ne amăgim.

Dar avem şi oameni foarte buni, avem oameni foarte buni în echipele tehnice, avem oameni foarte buni în echipele de la Bruxelles, echipele de negociere şi din cadrul Consiliului Uniunii, şi de negociere cu Parlamentul, şi iată am reuşit, cu toate ca avem un guvern fără strategii viabile şi fără o viziune pentru România, cu oamenii pe care totuşi îi avem, să mişcăm lucrurile exact unde nu s-au aşteptat majoritatea în Consiliul Uniunii Europene.

Ceea ce rămâne după Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene sunt două lucruri: realizările tehnice, practice, care se datorează multor specialişti care au lucrat pentru aceste chestiuni, şi foarte bine au făcut, şi votului la referendum, care arată ca nu doar specialiştii noştri sunt pro-europeni, ci şi românii. Cred că cestea două sunt veşti excelente pentru cei care poate au privit încă cu reţinere şi cu scepticism România din cauza contraperformanţele guvernamentale, dar şi-au putut da seama că România nu numai că nu e pierdută pentru Europa, România este o ţară profund pro-europeană şi, contrar unei guvernări catastrofale, are oameni foarte buni.
(...)

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Vă doresc mult succes! Sunteţi foarte ambiţios. Îmi plac oamenii ambiţioşi şi optimişti. Sper să reuşiţi să mişcaţi împreună ceva în acest sens.

În încheiere, aş spune că această declaraţie reprezintă o declaraţie care concentrează aşteptările total legitime ale mediului de afaceri relevant pe care îl reprezentaţi şi recomand politicienilor să ţină seama de aceste declaraţii.

În al doilea rând, vă mulţumesc pentru dialogul excelent pe care l-am avut astăzi şi, ca să fac şi o promisiune, rămân alături de dumneavoastră!

Departamentul Comunicare Publică

 

Preşedintle Klaus Iohannis a lăudat performanţele preşedinţiei Consiliului UE, spunând că România a reuşit să încheie peste 100 de dosare.

"România a reuşit să închidă aproape 100 de dosare, ceea ce e cam dublu decât ce au realizat alţii. România a reuşit să organizeze un summit care a pus bazele strategiei pentru următorul mandat în UE. România a demonstrat că are şi oameni buni. (...) Criticile pe care le aduc guvernanţilor rămân şi nemulţumirile pe care le exprim rămân, trebuie spuse, dar avem şi oameni foarte buni în echipele tehnice, în echipele de la Bruxelles, cele de negocieri, şi iată am reuşit, cu toate că avem un guvern fără stategii viabile, cu oamenii pe care îi avem, să mişcăm lucrurile unde nu s-a aşteptat majoritatea în Consiliul UE. Ce rămâne după preşedinţie: realizările tehnice practice, care se datorează multor specialişti şi votului de la referendum, care arată că nu doar specialiştii sunt pro-europeni, ci şi românii.(...) Contrar unei guvernări catastrofale, România are oameni foarte buni", a declarat, miercuri, Klaus Iohannis.

Tag-uri Nume: 

Tag-uri Institutii: